3,344 matches
-
al României, Partea I, nr. 1009 din 6 noiembrie 2023, paragraful 98). ... 60. Așadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare constă în rezolvarea dificultăților reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultăți care ar putea constitui temeiul unor interpretări divergente și, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a reținut și sub imperiul mecanismului reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 (Decizia nr. 41 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 111 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294189]
-
Guvernului nr. 20/2016. ... 24. Curtea de Apel Iași a apreciat că, din încheierea de sesizare, nu poate fi decelată problema de drept asupra căreia se solicită un punct de vedere, în lipsa identificării dispozițiilor legale aplicabile litigiului, susceptibile de interpretări divergente, astfel încât nu poate fi identificată o orientare în cadrul practicii judiciare la nivelul acestei curți de apel. Opinia exprimată de judecătorii și asistenții judiciari din cadrul Secției I civile a Tribunalului Iași a fost că, în conformitate cu dispozițiile
DECIZIA nr. 110 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294170]
-
ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, nu arată circumstanțele sau dificultățile întâmpinate sau considerentele care ar putea fundamenta o interpretare divergentă a normelor legale menționate sau care ar oferi potențialul de dificultate impus de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prin raportare la dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă. ... 77. În esență, cele două sesizări ale instanțelor
DECIZIA nr. 100 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293724]
-
mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare presupune existența unei probleme de drept reale, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege îndoielnic, imperfect (lacunar) sau neclar, fiind susceptibilă, în aceste condiții, să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare. ... 80. În jurisprudența dezvoltată la nivelul instanței supreme în legătură cu pronunțarea unei hotărâri prealabile s-a statuat că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
Atunci când întrebarea adresată instanței supreme face referire la un text de lege sau la conținutul unui act normativ în vigoare, chestiunea de drept, în contextul art. 519 din Codul de procedură civilă, trebuie să decurgă din posibilitatea de interpretare divergentă a unei anumite dispoziții legale, determinat de caracterul ei deficitar, iar nu din aplicarea acesteia la circumstanțele particulare ale speței, operațiune ce rămâne în atribuțiile instanței învestite cu soluționarea cauzei. ... 95. Instanța de trimitere nu a argumentat dificultatea pe care
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
neunitare, întrucât există deja o jurisprudență în spețe similare în sensul respingerii unor astfel de cereri de chemare în judecată, iar în sensul admiterii lor s-au pronunțat Tribunalul Arad și Tribunalul Mehedinți. ... 53. Ca urmare, fiind deja pronunțate soluții divergente în cauze similare, repetitive, caracterul dificil al chestiunii de drept în discuție este conturat, acesta înglobând potențialul de a genera jurisprudență neunitară în materie, astfel încât Înalta Curte de Casație și Justiție constată că mecanismul cu funcție de prevenție a
DECIZIA nr. 74 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293722]
-
președintelui sunt îndeplinite de către vicepreședintele Comisiei, acesta acordă un singur vot, pentru ambele calități pe care le deține, respectiv atât în calitate de președinte, cât și în calitate de vicepreședinte. (3) În situația în care membrii Comisiei au opinii divergente privind modul de soluționare a cererii, acestea vor trebui să fie motivate și se vor consemna în procesul-verbal ca opinii separate. (4) Comisia decide asupra modului de soluționare a cererilor, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul
PROCEDURĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292344]
-
încetează. (2) Nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1): a) căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii și nici acțiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului; (...). ... ... ... IV. Orientările jurisprudențiale divergente 17. Referitor la problema de drept ce face obiectul prezentei solicitări de sesizare cu recurs în interesul legii, potrivit titularului sesizării, în jurisprudența Secției a II-a civile au fost identificate patru orientări jurisprudențiale. ... 18. Într-o primă opinie s-
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
Regulament, președinții secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție au propus Colegiului de conducere formularea recursului în interesul legii, atunci când identifică divergențe de jurisprudență care nu au fost reglate prin mecanismul prevăzut de art. 57 din Regulament. ... 51. Jurisprudența divergentă a fost pusă în discuție în ședința plenului judecătorilor Secției a II-a civile din 26 februarie 2024, când s-a hotărât, cu majoritate (11 voturi pentru și 7 voturi împotrivă), că, în situația existenței a două căi de atac
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
înscrisurile anexate memoriului înaintat rezultă că se identifică practică neunitară la nivelul instanțelor; în acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazuri de speță, a exprimat puncte de vedere diferite, concretizate în hotărâri judecătorești definitive, conturându-se orientările divergente întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței. ... 85. În ceea ce privește însă limitele prezentei sesizări, se impune a face câteva observații preliminare. Astfel, practica judiciară relevantă
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
cea a debitorului, și problema raportului dintre prevederile art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 și dispozițiile din norma-cadru a acestui act normativ, respectiv cele din art. 75. ... 86. Această din urmă chestiune de drept, ce a generat jurisprudență divergentă consistentă, a făcut obiectul unei alte decizii de unificare, anume Decizia nr. 19 din 3 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
al României, Partea I, nr. 1061 din 2 noiembrie 2022. ... 87. Prin urmare, analiza realizată în prezenta decizie se va limita doar la prima problemă de drept enunțată anterior. Nu în ultimul rând, se constată că jurisprudența ce reflectă opiniile divergente a fost conturată în cadrul soluționării căilor de atac în reformare (apelul și recursul). Ca atare, problema de drept de față vizează soluțiile pe care le poate pronunța instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea, atunci când este învestită
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
sensul unor interpretări și aplicări care să fi conturat deja o jurisprudență consistentă. ... 48. Problema de drept ce se solicită a fi dezlegată are un caracter real și serios, din hotărârile pronunțate în cauze similare, atașate la dosar, reieșind opinii divergente față de cea dezvoltată în Încheierea din 29 iunie 2022 a Judecătoriei Buzău - Secția civilă, întemeiate pe argumente derivând din interpretarea coroborată a acelorași texte de lege. ... 49. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 102. Astfel, chestiunea de drept trebuie să fie aptă să suscite interpretări diferite, aspect care rezultă cu pregnanță din datele comunicate de instanțele naționale, punctele de vedere ale judecătorilor fiind divergente și exprimând, în proporții sensibil egale, soluțiile identificate în încheierea de sesizare. ... 103. Această situație determină concluzia că, în cazul prezentei sesizări, utilizarea mecanismului de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile prezintă utilitate, întrucât problema de drept
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
de asigurări sociale corespunzătoare acestor condiții de muncă. ... 58. Or, o atare solicitare nu cuprinde identificarea de către instanța de trimitere a unei norme de drept, apreciată ca fiind incidentă în soluționarea cauzei, care să fie aptă a genera poziții divergente de interpretare, considerate ca fiind deopotrivă pertinente, și care să justifice necesitatea dezlegării de principiu, în scopul împiedicării apariției unei jurisprudențe neunitare în materie. ... 59. Dimpotrivă, întrebarea preliminară, informă sub aspectul modului de formulare, vizează chiar rezolvarea raportului juridic dedus
DECIZIA nr. 113 din 9 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293962]
-
de „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru a exista o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare, cât timp scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora. ... 46. Nu poate fi omis în acest sens faptul că art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că încheierea
DECIZIA nr. 91 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294017]
-
ale sesizării, astfel încât condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, inclusiv cea a dificultății chestiunii de drept, sunt îndeplinite; astfel, există nu doar posibilitatea unor interpretări divergente (ce reies din punctele de vedere teoretice comunicate de instanțe), dar și practică judiciară neunitară incipientă, aprecierea asupra potențialului de naștere a practicii neunitare nefiind o chestiune cantitativă, ci exclusiv calitativă, raportată la argumentele invocate în soluțiile divergente. ... 51. În
DECIZIA nr. 91 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294017]
-
unor interpretări divergente (ce reies din punctele de vedere teoretice comunicate de instanțe), dar și practică judiciară neunitară incipientă, aprecierea asupra potențialului de naștere a practicii neunitare nefiind o chestiune cantitativă, ci exclusiv calitativă, raportată la argumentele invocate în soluțiile divergente. ... 51. În ceea ce privește condiția ivirii unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, se constată că și aceasta este îndeplinită în cauză, deoarece modalitatea de interpretare a prevederilor
DECIZIA nr. 91 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294017]
-
solicită redeschiderea examinării înștiințează imediat celelalte comisii sesizate inițial. Articolul 184 Redeschiderea examinării este aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaților, care inițiază procedura de examinare a fondului conform prevederilor art. 174-181 . ... Secţiunea a 3-a Concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărârile celor două Camere Articolul 185 (1) În situația în care Guvernul României solicită Parlamentului, conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 373/2013, o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale Camerelor asupra
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
3-a Concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărârile celor două Camere Articolul 185 (1) În situația în care Guvernul României solicită Parlamentului, conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 373/2013, o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale Camerelor asupra aceleiași propuneri a Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene colaborează cu comisia corespondentă de la Senat pentru concilierea punctelor în divergență și transmite Biroului permanent al Camerei Deputaților o opinie pentru modificarea hotărârii în
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
de la Senat nu realizează un acord asupra tuturor punctelor în divergență, comisiile sesizează Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite. (8) Parlamentul adoptă o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale celor două Camere asupra aceleiași propuneri a Uniunii Europene. (9) Hotărârea adoptată se transmite în cel mai scurt timp Guvernului. Secţiunea a 4-a Schimbul de informații și documente dintre Camera Deputaților și Guvern Articolul 186
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
declanșarea examinării parlamentare, conform procedurii din prezenta secțiune; ... c) notificări în legătură cu redeschiderea examinării parlamentare; ... d) hotărâri ale Camerei Deputaților privind avize motivate sau opinii; ... e) hotărâri ale Parlamentului asupra prevederilor din hotărâri ale celor două Camere având conținut divergent; ... f) documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament; ... g) documente privind acțiunea în anulare, formulată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarității; ... h) alte informații sau documente
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, acestea rămân aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept. ... 61. Verificând această condiție, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că orientările divergente, relevate până în prezent de practica judiciară națională, se datorează impreciziei normelor juridice referitoare la statutul grefierilor arhivari, în cuprinsul Legii nr. 567/2004 fiind reglementată încadrarea grefierilor arhivari pe posturi de grefieri cu studii medii, fără a fi prevăzută în
DECIZIA nr. 61 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292435]
-
nr. 153/2017 referitoare la condițiile în care se poate dispune promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului din sectorul bugetar, pe de altă parte. ... 62. Se constată așadar că normele juridice aplicabile pot fi interpretate într-o manieră divergentă, posibilitate care a dat naștere deja unei practici judiciare contradictorii. Ca urmare, este îndeplinită condiția unei chestiuni de drept veritabile, care justifică intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale. ... 63. Cât privește legătura chestiunii de drept cu cauza, în jurisprudența
DECIZIA nr. 61 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292435]
-
ordinea rezistenței morale, speranța pare a fi nu numai cea mai importantă, dar și cea mai greu de cucerit! În acest context, Corina Chiriac atrage atenția asupra faptului că între speranță, iubire credință și luptă există o intercondiționalitate fără aspecte divergente între ele, ci de pură și esențială dependență. Speranța, iubirea, credința, lupta, nu sunt, în reflecția filozofică a artistei Corina Chiriac altceva decât aripi! Cartea „Căutând iubirea” este o oglindă a profilului omului bun! Un om rău nu poate avea
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]