619 matches
-
de importanță dacă actul divinatoriu este eficient sau nu în chip concret. Eficacitatea sa se înscrie într-un registru simbolic. Astfel, însăși prezența sa poate reechilibra existența umană. 3. Mai putem descoperi și o anume utilitate identitară a prezenței fenomenelor divinatorii. Grație lor, unii oameni reușesc să se descopere, să-și pună întrebări, să schimbe ceva din viața lor. Purtând girul simbolic, aceste schimbări sunt profunde și de durată. Consistența acestor modificări este conferită tocmai de acel ceva care părăsește zona
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în spatele lor vechi semne și înțelesuri ale lumii. Aparenta "ficționalizare", "industrializare" și degradare a acestor reprezentări colective sunt un semn că ne aflăm în permanență în situația de a regândi și recompune realitatea. Așa cum am subliniat în cuprinsul lucrării, practica divinatorie, indiferent de valoarea actului în sine, aduce în prim-plan problematica viețuirii în lume, a relaționării cu Celălalt. Boala, succesul, eșecul, invidia, dragostea, afacerile, justiția etc. reapar de această dată într-o lumină nouă. De pildă, boala nu mai este
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o funcție eufemică. Aceasta s-ar traduce printr-o "idealizare a ceea ce omul trăiește printr-o deplasare imaginară".338 Această funcție compensatoare ar fi mai curând o piedică în calea unui spirit activ și întreprinzător. Se pare însă că practica divinatorie reprezintă pentru cei mai mulți preambulul unor acțiuni foarte precise. "Cei mai mulți vin la mine ca să știe ce trebuie să facă să le meargă bune" (E., 55 ani, Cristești, Iași). În plus, majoritatea clienților sfârșesc prin a atribui și o dimensiune simbolică actelor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
clienților sfârșesc prin a atribui și o dimensiune simbolică actelor lor cotidiene. De exemplu, unii ajung să redescopere valoarea sacră și religioasă a familiei, iar comportamentul lor față de aceasta poate fi regândit și profund modificat. 6. Întregul ansamblu al practicilor divinatorii poate fi pus și sub semnul bunurilor simbolice de care nu se poate lipsi nici o societate. Pierre Bourdieu susținea în acest sens că "producerea credinței contribuie la o economie a bunurilor simbolice"339. Din această perspectivă, practicile divinatorii, cu întregul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al practicilor divinatorii poate fi pus și sub semnul bunurilor simbolice de care nu se poate lipsi nici o societate. Pierre Bourdieu susținea în acest sens că "producerea credinței contribuie la o economie a bunurilor simbolice"339. Din această perspectivă, practicile divinatorii, cu întregul lor evantai de forme și manifestări, nu reprezintă decât un mecanism prin care se cultivă credința și gândirea simbolică. În plus, parafrazându-l pe Castoriadis, divinația este "în același timp operă și instrument"340. Ea operează cu o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau colective conectate la dimensiunea eternității. Astfel, practicile ascetice pot fi non-logice în raport cu timpul modern, însă sunt perfect logice dacă le raportăm la scopul lor ultim și la reprezentările practicanților lor. La fel se întâmplă și în cazul divinației. Gestul divinatoriu poate părea perfect justificat pentru cei care au alte unități de măsură și de raportare la absolut. Acest fapt este valabil pentru orice timp și spațiu. Reziduul poate să constituie acel ceva ascuns și constant din existența umană și socială
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și reprezentărilor oficiale. Antropologii și mai apoi sociologii au numit toate acestea imaginar colectiv 342. El merită să fie studiat, chiar și în manifestările și versiunile sale mai puțin comode pentru știința modernă (cum ar fi cele referitoare la fenomenele divinatorii) pentru că exprimă socialul și subtilitățile naturii umane. ANEXA NR. 1 PRACTICI HERMENEUTICE TRADIȚIONALE: DIVINAȚIA ÎN COSITOR (FILM ANTROPOLOGIC) TRANSCRIEREA FILMULUI ȘI ANALIZA SECVENȚIALĂ ANALIZA SECVENȚIALĂ Secvența TRANSCRIEREA SECVENȚEI INTERPRETARE Secvența nr. 1 00.00-00.48 Este prezentat cadrul general al
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
24 17.00-17.28 Cadrul de bază cuprinde imagini ale topirii cositorului. Secvența nr. 25 17.29-17.36 Stop-cadru pe formele cositorului care sunt interpretate și pe gesturile mâinilor. Secvența nr. 26 17.37-17.53 O prezentare finală a instrumentelor divinatorii. Secvența nr. 27 17.54-18.02 Stop-cadru pe imaginea mătușii Catinca. Secvența nr. 28 18.03-18.09 Surprinderea tehnicii turnării cositorului pe cap în reluare. Secvența nr. 29 18.10-18.18 Stop-cadru pe actul interpretării unor semne pe care le-
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
of Identity, Radu Surdulescu • Vîrsta a treia. Interpretări, analize și intervenții, Daniela Gîrleanu-Șoitu • România religioasă: pe valul european sau în urma lui?, Mălina Voicu • Românii mod de utilizare, Bogdan Voicu, Mălina Voicu (coord.) • Sociologia Parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Socioantropologia fenomenelor divinatorii, Cristina Gavriluță În curs de apariție Schimbare socială și identitate socioculturală, Horațiu Rusu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției SOCIOLOGIE ALBA IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bl. CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu, nr. 2, tel. 0257
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu s-a putut face o operaționalizare a rezultatelor care privesc distincția dintre clarviziune, profeție, augurat, astrologie și ghicit. Ponderea foarte mare a non-răspunsurilor la chestionar, puținele răspunsuri, ezitante și profund marcate de doctrina creștină, ne fac să punem fenomenul divinatoriu sub semnul necunoașterii și al confuziei. În ciuda acestui fapt, apelul la astfel de practici rămâne unul constant și de actualitate pentru mulți dintre cei intervievați. Există, așadar, o diferență între practică și cunoaștere. 9 Dicționarul explicativ al limbii române, București
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cojan și Ion Acsan, București, Ed. Nemira, 1994. 23 Cercetarea a fost desfășurată de noi pe raza municipiului Iași, în anul 2004, pe un eșantion reprezentativ de 400 de persoane. Ea a avut ca obiect analiza imaginilor și reprezentărilor fenomenului divinatoriu în rândul populației ieșene. 24 Raymond Bloch, Les Prodiges dans l'Antiquité classique (Grèce, Etrurie et Rome), Paris, 1963, p. 6. 25 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 17. 26 O interesantă prezentare a divinației în diverse spații și epoci este realizată
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
realizată de André Caquot, Marcel Leibovici, La divination, Paris, Presse Universitaire de France, 1968. 27 Alexandra David-Neel, Magia dragostei și magie neagră, traducere de Mihnea Columbeanu, București, Ed. Aldo Press, 2001, p. 65. În tradiția tibetană mo desemnează o practică divinatorie, iar cel care se ocupă de ghicit este un mopa. Totuși, un mopa nu încearcă să practice divinația ridicând-o la rangul de înaltă elevație spirituală, așa cum se întâmplă în cazul preoților "vizionari". 28 Alexandu cel Mare frecventa adesea Templul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Nunta la români și Înmormântarea la români, tratează și aceste momente prevestitoare din perspectiva rolului pe care-l joacă în cele trei mari momente ale trecerii. Ele sunt prezentate aici ca obiceiuri, credințe, uneori superstiții, și mai puțin ca practici divinatorii foarte riguroase. Alte relatări ale unor practici și semne prevestitoare întâlnim în varii lucrări de specialitate: S. Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri, București, Ed. Coresi, 1996; S. Florea Marian, Sărbătorile la români, București, Ed. Fundației Culturale Române, vol. I-
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fondat Roma ajutându-se de arta augurală. El ar fi trasat cu ajutorul unui instrument numit lituus zonele de pe cer în interiorul cărora trebuiau făcute observațiile (vezi p. 59). Desigur, există și alte nume la fel de celebre care s-au preocupat de arta divinatorie: Platon, Aristotel, Xenofan, Thales, istoricii Fabius, Gellius, Coelius etc. (vezi p. 73). 58 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 98. 59Prodigii sunt numite toate acele fapte sau fenomene ciudate, neașteptate, inexplicabile, care nu au o cauză limpede. 60 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se îmbină în unele practici magice: Întâi se ia o crenguță dintr-un cuib de rândunică, apoi se face o grebluță cu care să adune pe băieți la fată și o furcă pentru alungarea celorlalte"" (p. 44). Ritualurile magice și divinatorii de dragoste și de căsătorie utilizează din abundență diverse elemente vegetale (de la arbori și crenguțe, așa cum am văzut mai sus, până la plante magice precum mătrăguna). Simbolismul clasic al vegetalului fertilitatea, fecunditatea etc. are aici rol de agent al dragostei și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
85 În această privință dispunem de un material etnografic bogat, pus în valoare de o seamă de etnologi celebri: S. Florea Marian, Ion Ghinoiu, Romulus Vulcănescu, Ion Mușlea, Ovidiu Bîrlea etc. 86 Pentru alte informații referitoare la practicile magice și divinatorii în cele trei mari momente de trecere (nașterea, nunta, moartea) vezi: Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova, ed. cit.; S. Florea Marian, Nunta la români, ed. cit.; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, ed. cit.; Lucia Berdan, Fețele destinului, ed. cit. etc.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ed. cit., pp. 207-227. 90 Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc, ed. cit. 91 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., pp. 177-161. Aici autorul face o analiză a divinației astrologice în Antichitatea greacă și enumeră cele câteva principii pe care s-a clădit această formă divinatorie devenită "en vogue" în zilele noastre. 92 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, ed. cit., pp. 107, 109. În mai toate tradițiile, divinitatea supremă își are sălașul în văzduhuri: în Țara de Foc, Zeul se numește "Locuitor al Cerului"; în cazul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de Claudiu Baciu, București, Ed. Teora, p. 55. 107 Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, traducere coordonată de Smaranda Vultur și Radu Răutu, Iași, Ed. Polirom, 1999, p. 553. 108 Ne referim aici la acele forme divinatorii revelate sau mediate de diferite semne. În primul caz, cel al revelației, mesajul poate fi unul clar și concis, după cum sunt și situații când suportă interpretări. În cel de-al doilea caz accentul cade, în principal, pe interpretare. 109 Campaniile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ambivalence fascination/rejet dans les sociétés postmodernes, directeur de thèse Michel Maffesoli, Paris, 2001; Jeanne Favret-Saada, Les mots, la mort, les sorts, Paris, Galimard, 1997. Lucrările menționate aici reprezintă teze de doctorat, masterat sau, pur și simplu, analize ale fenomenului divinatoriu din diverse perspective. Dintre ele se detașează cea a cunoscutului antropolog francez Jeanne Favret-Saada. Sistemul conceptual și argumentativ al autoarei aduce noutăți din punctul de vedere al înțelegerii fenomenului divinatoriu și al vrăjitoriei. În plus, metoda de analiză și de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de doctorat, masterat sau, pur și simplu, analize ale fenomenului divinatoriu din diverse perspective. Dintre ele se detașează cea a cunoscutului antropolog francez Jeanne Favret-Saada. Sistemul conceptual și argumentativ al autoarei aduce noutăți din punctul de vedere al înțelegerii fenomenului divinatoriu și al vrăjitoriei. În plus, metoda de analiză și de culegere a informațiilor folosită de J. Favret-Saada pune la dispoziție un material bogat și convingător. 113 Peter Berger, Thomas Luckman, Construirea socială a realității, București, Ed. Univers, 1999. 114 A
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de o raționalizare care vine a posteriori, atunci când subiectul este pus să-și argumenteze unele acte. Așadar, omul nu este atât de rațional cum s-ar crede. El este mai degrabă raționalizator. La fel se întâmplă și în analiza practicilor divinatorii, când performatorul este pus în situația de a-și exprima coerent ideile cu privire la propriile sale acțiuni. 128 Moses Gaster, Literatură populară română, ed. cit.; Moses Gaster, Studii de folclor comparat, ediție îngrijită, prefață de Petre Florea, București, Ed. Saeculum I.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
englez Edward B. Tylor, în Primitive culture (Londra, 1903, vol. II), nu face nici o distincție între magie și științele oculte în general. 154 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., folosește sintagma magie divinatorie și o pune față în față cu diferitele practici vrăjitorești. Având în comun "tentația ocultului", cele două categorii evoluează în registre diferite: prima cochetează cu cunoașterea în formele sale subtile și ascunse, cea de-a doua fiind mai atrasă de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu diferitele practici vrăjitorești. Având în comun "tentația ocultului", cele două categorii evoluează în registre diferite: prima cochetează cu cunoașterea în formele sale subtile și ascunse, cea de-a doua fiind mai atrasă de practică și ritual. Tot despre magie divinatorie scrie și J. Maxwell, considerând-o "ramura cea mai stufoasă" a magiei naturale. 155 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 21. 156 Este cunoscută definiția dată de celebrul Pliniu magiei: Nimeni nu se mai îndoiește că magia s-a născut din medicină
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dulci. Felul în care se formează imaginile și persistența lor indică faptul că experiența naturală umană poate trece dincolo de vizibil, într-o lume a reprezentabilului și imaginarului. De aici și până la mitologie și apoi până la asocierea acestora cu diferite practici divinatorii nu este decât un pas. 235 J.G. Frazer arată cum triburile bantu din sud-estul Africii sau cele din centrul Africii consideră că pentru a travesa o apă necunoscută trebuie să ceri bunăvoința spiritelor sau duhurilor care populau acea apă. (vezi
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
casă acolo"(T.C., 47 ani, Iași). 246 Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova, Iași, ed. cit.. Autoarea arată că "în sfera vergelului sunt cuprinse invocarea busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]