7,734 matches
-
divinităților în arta populară chineză Canalele de apărare construite în jurul unei cetăți aveau drept scop apărarea orașului respectiv, dar protecția nu era completă fără cea a divinităților. Așa a apărut credința în "zeul protector al cetății". Potrivit consemnărilor istorice, această divinitate provine din metamorfozarea ,,zeului apelor". Conform celor mai vechi atestări, primul templu închinat Zeului Protector al Cetății a fost construit în anul 239 e.n în orașul Wuhu din estul Chinei. Întemeietorul dinastiei Ming (1368-1644), Zhu Yuanzhang a oferit domenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
apelor". Conform celor mai vechi atestări, primul templu închinat Zeului Protector al Cetății a fost construit în anul 239 e.n în orașul Wuhu din estul Chinei. Întemeietorul dinastiei Ming (1368-1644), Zhu Yuanzhang a oferit domenii în schimbul răspândirii credinței în Divinitatea Ocrotitoare a Cetății. Aceasta este, totodată, și cea care hotărâște tot ce se petrece în oraș, având ajutoare care să o secondeze. Prin urmare, de-o parte și de alta a sa, se găsesc și zeul-judecător, zeul cu cap de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și ca împăratul Huaguang, Zhao Gongming, Guan numit și împăratul Guangong și Wenqiong sau Leiqiong. Zeul Ma Tianjun este alb ca zăpada, Zhao este negru ca fierul, Guan este roșu ca sângele, iar Wen este de culoarea indigoului. Cele patru divinități sunt zei luptători, mult adorați în vechime de populație. La slujbele religioase taoiste este invocată, frecvent, prezența celor patru în scopul alungării duhurilor rele. Chinezii obișnuiau să venereze divinități specifice, ca patroni spirituali ai diferitelor domenii ale activităților umane. Slujbele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
roșu ca sângele, iar Wen este de culoarea indigoului. Cele patru divinități sunt zei luptători, mult adorați în vechime de populație. La slujbele religioase taoiste este invocată, frecvent, prezența celor patru în scopul alungării duhurilor rele. Chinezii obișnuiau să venereze divinități specifice, ca patroni spirituali ai diferitelor domenii ale activităților umane. Slujbele se oficiau în locuințe, ateliere, magazine, cu ocazia zilelor de sărbătoare sau chiar în zilele obișnuite, în cinstea zeilor patroni ai diferitelor meserii. Erau venerate și zeități cu puteri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Wei și anume Wei Cizang, Wei Gudao și Wei Shanjun, zeița ochilor, precum și șchiopul Li, toți cu puteri vindecătoare. În sud-vestul Chinei, în provincia Yunnan, zonă populată de mai multe minorități naționale, se păstrează și astăzi unele particularități în venerarea divinităților, cu un specific aparte și o încărcătură mai mare de misticism. Trăsături evidente apar mai ales în regiunea locuită de minoritatea Bai. Stilul picturilor și gravurilor este mai simplu și original, fără a da senzația că urmează un tipar anume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu alte regiuni. În regiunea Dali populația obișnuiește ca, la aprinderea primului foc în vatra nou construită, să ardă mirodenii și hârtii în cinstea zeului focului, care mai este numit și Dragonul de foc sau Huoshen. Zeul pământului este o divinitate cu mare popularitate în folclorul chinezesc. Venerarea acestuia a fost practicată inițial în comunitățile mici, sătești, cunoscând mai apoi o largă răspândire în timpul dinastiei Ming (1368-1644). În această perioadă apăruseră deja multe temple locale în care zeul Pământului avea denumiri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
alta, spațiul dintre ele servind drept intrare. O reprezentare a zeului pământului ni-l înfățișează cu fața albă și o barbă neagră, o basma neagră, un guler semicircular și un zâmbet plăcut. Zeul Guanyin este una dintre cele patru mari divinități ale budismului chinezesc. După ce a fost introdus și adoptat în China, acesta a devenit cel mai popular zeu, a ajuns să fie venerat atât în cercurile religioase, cât și în cele populare. El se mai numește și Guanshiyin, însă particula
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și Zhejiang din sud-estul Chinei, în afară de aceste procedee de realizare, se apelează și la alte tehnici, precum imprimarea culorilor și crestarea. Lucrările par pline de viață și prezintă unele particularități, atât în privința realizării, cât și în cea a alegerii temelor. Divinitățile sunt redate într-un mod detaliat, cu linii curgătoare. Măști folosite în opera Di Acest gen de operă este foarte răspândit în multe localități din provincia Guizhou din sud-vestul Chinei, mai ales în regiunea Anshun. În fiecare an, în perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
505 Încălțămintea brodată a etnicilor yi 506 Pliculețe ornamentale parfumate 506 Broderiile minorității miao 507 Imprimeuri albastre 508 Șorț de corp 508 Lacăt de viață lungă 509 Branțuri 509 Haine de la o sută de familii 509 Pliculețe ornamentale 510 Lumea divinităților în arta populară chineză 510 Arta plierii hârtiei 512 Obiecte din hârtie pliată aducătoare de bogății 513 Măști folosite în opera Di 513 Măști ritualice 514 Porțelanul 514 Locuințele de pământ din sudul Chinei 517 Dulapul, element esențial al mobilierului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
murit. Sindromul Huta Certeze mă face să cred că Revoluțiile și alegerile libere își pierd noima câtă vreme omul „simplu” nu e decât caricatura stăpânului. Momâniatc "Momânia" Așa ar trebui să se numească această țară, Momânia, și nu România, pentru că divinitatea ei tutelară este Momos, zeița deriziunii, a batjocurii, a zeflemelii la vechii greci. Pe plaiurile noastre, orice încercare de a pune ordine în vraiștea morală care macină totul de la rădăcină sfârșește la pieptul zeiței Momos. Mă întrebam câte zile vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
erau lăsate de izbeliște de către zeii lor, care se retrăgeau să croșeteze într-un loc sacru (o băncuță la umbră), atât de ferit încât ai fi jurat că nici nu există. Pătratul ăla cu nisip se transforma atunci, în absența divinităților, într-o patrie miniaturală cu războaie de independență, realizări mărețe și fașciști hrăpăreți. Fașciștii soseau întotdeauna de la nisiparele vecine, aruncau vorbe de ocară, insultau muncitorimea, pe toți acei bravi săpători de galerii și tunele, care trudeau prin forța brațelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Orwell, în universul blocat al societății închise, toate speranțele au fost anulate, individul este lent condamnat la o lentă moarte spirituală. Negativitatea a dispărut, tehnologia puterii a ajuns la forme de o macabră perfecțiune. Despotul absolut, anonim și periculos, o divinitate tribală însetată de glorie, este simbolul înspăimântător al uniformizării totalitare. În spațiul irespirabil al stalinismului și-a găsit George Orwell sursa capitală de inspirație. [...] Orwell a detestat organic totalitarismul în oricare dintre ipostazele sale. Ca nimeni altul, el a știut
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mai rar. Ignoranța mai are dezavantajul că se asociază foarte ușor cu alte defecte capitale (invidia, răutatea ș.a.). Prin actul de cultură ajungem la adevăr. Ajungem la principiul unic și suprem care este Dumnezeu. Deșertăciunea culturii apare atunci când refuzăm existența divinității la nesfârșit deși am avut unele intuiții și dovezi grăitoare. Numai încăpățânarea omului e de vină, când nu căutăm și mai ales ignorăm ceea ce este esențial. Criza culturii o remarcăm și când vedem atâția oameni care s-au dezinteresat de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
o unică noapte ce culminează în camera Irinei, într-o scenă ce ar trebui să fie de intimitate, dar și exhibiționistă și de sfidare; o ceremonie a unui cult secret și sacrificial, oficiat de Irina, care e în același timp divinitatea, profanatoarea și victima cultului. Povestirea reia firul întrerupt; spațiul pe care trebuie să-l parcurgă acum e extrem de încărcat, dens, nepătruns de teama de abis; între perdelele cu desene geometrice, pernele, atmosfera impregnată de mirosul trupurilor noastre goale, sânii Irinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ciuciu armonie pitagoreică, răcire accentuată a universului... știu, mi-ai zis, pământul va face țurțuri, va intra sub calotă de gheață într-o bună zi, nu te contrazic, și niște milioane de ani îs ca mâine... drepturile lu’ Homo Sapiens, Divinitatea trăgând la aghioase pe-o mănăstire renovată de UNESCO și seamănând periculos de mult cu frate-său mai mic și mai închiondorat, degradarea post-comunistă, consumismul împuțit, diluarea substanței, corcirea valorilor, extincția ce vine-vine... ei, ăla-i un bou sinistru, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
că nu exista - și probabil că nu existase niciodată de-a lungul istoriei - o ființă atît de profund nefericită pe fața pămîntului. Chiar și Elegbá, zeița răului, Îl părăsise, și pricepea acum greșeala pe care o săvîrșise Încredințîndu-și soarta unei divinități care Îi ocrotea pe negri, care nicicînd nu avea să vadă În el - roșcovan și alb ca brînza - altceva decît unul dintre numeroșii dușmani al rasei ei. „Zeii altora nu-mi sînt de folos, Își spuse el convins. Nici demonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sticla lor maronie în buzunarul poșetei mele pentru Percodan. Brandy Alexander scotocea sub chiuveta din baie după o pilă de unghii când a găsit cartea asta. Acum toți ceilalți zei și toate celelalte zeițe au fost eclipsate de-o altă divinitate. Sari înapoi la Seth uitându-se la sânii mei în oglinda retrovizoare. — Televiziunea chiar ne face Dumnezei, zice. Dă-mi toleranță. Flash. Dă-mi înțelegere. Flash. Chiar și după atâtea săptămâni pe drum cu mine, glorioșii și vulnerabilii ochi albaștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
nu era un vis, o nălucire a trupului, o nălucire a văzului, nălucirea lunaticului care nesocotește hotarul, despărțitura dintre noapte și lună, stavila dintre zori și clarul lunii, iar el sărise drept În ziuă, În lumina răsăritului, a soarelui, eternă divinitate care se tot Înfruntă cu zeița Lunii, anume să risipească lumina părelnică și plăsmuită a zeiței destituite, pizmuitoarea lui? Asta da, lumină! Nu lumină pâlpâitoare și prizărită, care se macină pe sine, care se aprinde și se stinge pe sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
zel de Sidonia. Impresionat, tatăl își tot dregea glasul dar nu reușea să articuleze prea multe propoziții. Cât despre mamă ea a pomenit de câteva ori pe Dumnezeu, mare e Dumnezeu, dacă o vrea Dumnezeu, accepta cu ochii închiși ideea divinității, pentru că flerul îi spusese că celelalte idei sunt mult mai greu de înțeles, așadar nu-i sunt la îndemână, pe urmă începu să-și arate picioarele umflate, cu circulația ștrangulată, cu locuri vineții, fierbinți, unde sângele părea gata să străpungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bun, că lucrurile au început să meargă bine pentru ea! Cristina este sănătoasă, cu tenul ei luminos și strălucitor, părul alb de blond precum lumina de cristal a Abadianiei. Dar Cristina este încă în cărucior. Spiritism, bioenergie sau învoiala cu divinitatea Joao este un puternic sintetizator și catalizator energetic. El concentrează energiile sutelor de medii care stau în meditație și rugăciune în camerele de curenți, în scopul de a amplifica sau crește acele energii subtile necesare pentru efectuarea operațiilor spirituale, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
noetic, adică în dimensiunea sa eterică. Pentru cei înclinați către spiritism, Joao de Deus este un mediu foarte puternic ce pretinde că nu vindecă sau că nu e conștient de ceea ce face. El se vrea un simplu instrument în mâinile divinității. Entitățile sunt cele care operează spiritual sau energetic, sub forma operațiilor invizibile sau vizibile la cererea celor ce doresc dovada palpabilă, materializarea miracolului. Atunci Joao, sfidând toate legile igienei și ale medicinii, taie fără anestezie, scoate tumori, scormonește organe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
divină; meditația presupune în plus reflecție la propria ta rugă, pentru că ruga, în fapt, își conține răspunsul, mesajul divin. Meditația urmează cronologic rugăciunii, pentru că a medita înseamnă a ști să-ți asculți răspunsul la propria rugă. Meditația presupune identificarea cu divinitatea, în timp ce ruga presupune tocmai dihotomia, distanța între "cel ce se roagă" și "cel rugat", înseamnă punerea într-o poziție inferioară în raport cu divinitatea. Ruga dublată de meditație și înțelegerea unui anumit lucru la care, pe drept, spiritul aspiră, poate contribui la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
rugăciunii, pentru că a medita înseamnă a ști să-ți asculți răspunsul la propria rugă. Meditația presupune identificarea cu divinitatea, în timp ce ruga presupune tocmai dihotomia, distanța între "cel ce se roagă" și "cel rugat", înseamnă punerea într-o poziție inferioară în raport cu divinitatea. Ruga dublată de meditație și înțelegerea unui anumit lucru la care, pe drept, spiritul aspiră, poate contribui la orientarea acelor energii universale benefice, revitalizatoare, către obiectul vizat sau subiectul în cauză. Virtuțile apei. Apa și iarba, ca suport energetic Așa-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
tot înapoi, a ajuns lider plăpumar recunoscut de toată antichitatea și așa tot înapoi de la Colosul din Rodos până la Războiul Troian. Aici există un asterisc, cu trimitere pe ultima pagină, în care se menționează pentru cei interesați, de către exegeți, neamuri, divinități, longitudinile și paralelele nenumăratelor ținuturi, continente, cuadraturi, galaxii și metagalaxii, pe unde și-a exercitat meseria lăsând în urmă religii, secte, paroxisme, paradigme, paradoxuri, istorii surpate în neant, dar și construcții megalitice care promulgau ideea universală a necesității plăpumii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ale Dunării. Iar turiștii umpluseră târgul uitat și de cartografi. Gândirea în colțuri a locuitorilor vechii cetăți de la Dunăre devenise o calitate mediatizată non-stop încât și broaștele țestoase din Insulele Galapagos au aflat cu stupoare de laboratorul care făcea concurență divinității. Târgul pierdut între 46o16''11' lat. N. și 27o58''44' long. E. devenise o a VIII-a minune a lumii. Așa se află secretul supraviețuirii locuitorilor lipsiți de viitor: transformarea perpetuă a prezentului. Peste un deceniu, să nu vă mirați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]