670 matches
-
nu și-au dat seama că Vigilas, interpretul lor, a fost de fapt trimis să-l asasineze pe Attila, în complicitate cu consilierul său, Edeco. După ce Edeco i-a dezvăluit întregul plan, Attila i-a trimis pe români acasă, în dizgrație. În 450, prințesa română, Honoria, i-a trimis o scrisoare și un inel. Honoria, sora împăratului Valentinian III, i-a spus că se va căsători cu un senator român pe care nu-l plăcea și suferea de isteria provocată de
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
de acum ar considera erezii. E dificil și să demonstrezi conexiuni istorice între aceste grupări, adeseori despărțite de mari prăpastii geografice și temporale. E important de observat că landmarkismul a fost vederea dominantă în secolul XIX, dar a căzut în dizgrație printre cei mai mulți baptiști. Lucrările lui John T. Christian oferă cea mai bună prezentare a mesajului landmarkist, iar cele ale lui William Heth Whitsett încă sunt unele din cele mai bune respingeri. Asociația Baptistă Americană și Asociația Baptistă Misionară din America
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
prin Oradea, unde a urmat cursurile liceului, apoi la București, unde a fost timp de un an cursant al Școlii de Literatură "Мihai Eminescu" din București (de unde a fost exmatriculat în urma unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, care era în dizgrația autorităților vremii). Și-a continuat studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde îl frecventa pe Lucian Blaga, motiv pentru care la absolvire nu a primit repartiție. A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcționar la
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
al Ligii Comuniștilor din Iugoslavia. Iosip Broz Tito a fost persoana cea mai puternică din federație, urmat de președinții și premierii provinciilor și ai republicilor, și președinții Partidului Comunist. O mare varietate de oameni au suferit datorită căderii lor în dizgrație. Slobodan Penezić Krcun, șef al poliției secrete a lui Tito din Șerbia, a căzut victimă într-un accident dubios de trafic, după ce a început să se plângă de politică lui Tito. Ministrul de Interne Aleksandar Ranković și-a pierdut toate
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
mai mult pe Arcadius. De asemenea, Eutropius a știut să câștige sprijinul clerului ortodox prin încurajarea Sfântului Ioan Gură de Aur pentru a accepta funcția de patriarh al Constantinopolului în anul 398. Cu toate acestea, eunucul Eutropius a căzut în dizgrație și, la îndemnul împărătesei Eudoxia, a fost demis de către Arcadius. Această mișcare a fost influențată și de manevrele generalului got Gainas, el însuși în căutarea avansării în funcție și a favorurilor curții imperiale. În toamna anului 399, Eutropius a fost
Arcadius () [Corola-website/Science/299890_a_301219]
-
Cancelariei Curții a primit 2.000 guldeni, ca șef al Cancelariei Provinciei 7.900 guldeni, ca Președinte al Cancelarie Curții Transilvaniei 9.900 guldeni, iar ca Guvernator 24.000 guldeni. După moartea împărătesei Maria Tereza a Austriei, a căzut în dizgrația împăratului Iosif al II-lea, și a fost obligat să se retragă din funcția de guvernator. Cu toate acestea, i s-a acordat o pensie anuală de 4.000 guldeni. În 1779 a construit la Sibiu palatul, care astăzi îi
Samuel von Brukenthal () [Corola-website/Science/298791_a_300120]
-
așteaptă cu nerăbdare zorii pentru a se sinucide, dar nu reușește și trebuie să moară pe întuneric, în noroi pentru că urmăritorii săi se apropie. Mishima nu vorbea în roman despre puritate ci despre dorința de a o atinge. A înțeles dizgrația pe care un corp urât o aduce posesorului. O moarte prin harakiri nu e onorabilă dacă corpul este bătrân și urât, imaginea acestui corp fiind indecentă. Pregătirea sa pentru moarte a început prin prelucrarea corpului său.” (Akihiro Maruyoma) (Autor necunoscut
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
a 12-a de cavalerie și, după Revoluția din Februarie 1917, trece la comanda corpului al 6-lea de cavalerie în vara anului 1917. În aprilie 1917 Mannerheim a fost avansat la gradul de general locotenent. Totuși, a căzut în dizgrația noului guvern care îl privea ca pe unul din ofițerii ce nu a susținut revoluția. Mannerheim devine anticomunist convins. În septembrie este eliberat din funcție, când bolnav fiind cade de pe cal. Acum a rămas în rezervă așteptând să se însănătoșească
Carl Gustaf Emil Mannerheim () [Corola-website/Science/297806_a_299135]
-
1895 o condamnare penală de doi ani închisoare pentru ultragiu la moralitatea publică. Între timp soția și copiii îl părăsesc și îsi schimbă numele în „Holland”. După eliberare, ruinat financiar de luxoasa relație cu Bosie (Lordul Douglas) și căzut în dizgrație, Wilde mai trăiește încă trei ani, cutreierând Europa și locuind în hoteluri ieftine. Ultima parte a condamnării o ispășește în închisoarea din Reading și va face obiectul unei celebre balade. Eliberat în 1897, se stabilește în Franța, unde-și sfârșește
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
Nymphes de Vaux", o parte din "Le Songe de Vaux". A fost un act de curaj din partea lui La Fontaine să-și exprime în acest mod sentimentele de gratitudine față de protectorul său Fouquet, în situația în care acesta căzuse în dizgrația regelui și fusese aruncat în închisoare. La Fontaine și-a găsit un nou protector în ducele de Bouillon, suzeran al domeniului Château Thierry. Mai ales ducesa de Bouillon, Marie Anne Mancini, cea mai tânără dintre nepoatele cardinalului Mazarin (prim-ministru
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
operei: cca 2 1/2 ore. Lordul Enrico Ashton, dușman de moarte al familiei Ravenswood, reușise, printr-o serie de fărădelegi, să distrugă aproape toată această familie și să-i acapareze averea. Situația lui era însă critică, deoarece căzuse în dizgrația reginei. Ca ultimă soluție, întrevedea căsătoria surorii sale, Lucia, cu lordul Arturo - favorit al curții, căsătorie pe care o dorea cât mai grabnică. În timp ce mărturisea aceste gânduri slujitorului său, Enrico este anunțat că în preajma castelului se află ascuns Edgardo di
Lucia di Lammermoor () [Corola-website/Science/307354_a_308683]
-
1757, Aptaxin a fost demis pentru că nu a fructificat acest avantaj. În iunie 1756 Elisabeta a suferit un atac cerebral și succesiunea a devenit principalul subiect de la curte. Nepotul ei Petru, în care țarina nu mai avea încredere, căzuse în dizgrație și apăruse zvonul conform căreia împărăteasa îl va numi succesor pe strănepotul ei Pavel. Mama lui Pavel, Ecaterina, a început să discute în secret cu Bestuzev-Riumin și ambasadorul britanic despre cum ar putea obține puterea pentru fiul ei după moartea
Elisabeta a Rusiei () [Corola-website/Science/308549_a_309878]
-
onoarei pătate și spre iertarea celui ce a greșit. Onoarea, cea pentru a cărei curățiri s-a ajuns la un astfel de ritual, care simbolizează chiar sinuciderea atât de frecvrentă printre samurai, s-a născut din teama de cădere în dizgrație. Japonezii au avut întotdeauna grijă de imagine și de reputație. Un lucru important, păstrat încă din străbuni este cel de a ține mai presus onoarea stăpânului decât onoarea proprie. Sentimentul morții onorabile este descris și în “Hagakure” (Cartea Samurailor) pe
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
scris, refuză să îl trădeze pe autor, ba chiar sustrage mașina înainte ca agenții STASI să o poată găsi. Crista-Maria însă nu este la fel de puternică, ea cedează la interogatoriu iar mai apoi, învinsă de remușcări, se sinucide. Wiesler cade în dizgrație și este transferat la poștă, unde desface scrisori. După căderea regimului comunist, dramaturgul află că fusese pus sub urmărire și găsește dosarul, realizând, la citirea acestuia, că ofițerul Wiesler fusese de partea sa. Îl caută dar când îl găsește, neștiind
Viețile altora () [Corola-website/Science/307509_a_308838]
-
subiecte din domeniul filozofiei, literaturii și istoriei pentru cele mai importante reviste științifice din Franța: "Revue des Deux Mondes" și "Journal des Débats". Angajându-se ca profesor la Nevers și la Poitiers, are o performanță nesatisfăcătoare și este transferat, în dizgrație, la Besançon. În aceste condiții, cere să i se acorde un concediu neplătit și, în 1863 publică ‘’Istoria literaturii engleze (Histoire de la littérature anglaise) în 5 volume. Succesul imens al acestei lucrări îi permite să se întrețină din scrierile sale
Hippolyte Taine () [Corola-website/Science/307733_a_309062]
-
pasul spre Chelsea Londra, unde a evoluat timp de cinci sezoane, devenind rapid un jucător de bază al londonezilor. Alături de Chelsea, a câștigat Cupa Angliei în 1997, Cupa Ligii Angliei și Cupa Cupelor în 1998. În 2000 a căzut în dizgrația antrenorului Gianluca Vialli și a părăsit echipa, evoluând câte un sezon la Bradford City și Southampton. Petrescu a decis să-și încheie cariera de fotbalist în țara sa natală, semnând în 2002 un contract pentru un sezon cu FC Național
Dan Petrescu () [Corola-website/Science/306826_a_308155]
-
ceea ce va și reuși în 1616. Ajuns din nou în Italia împreună cu ducele de Osuna, Quevedo trebuie să se ocupe de organizarea proprietăților viceregatului și să spioneze împotriva republicii Veneția. Drept recompensă primește ordinul militar Santiago în 1618. Căzut în dizgrație ducele de Osuna, Quevedo este de asemenea acuzat și exilat în 1620 la Torre de Juan Abad (aparținând de Ciudad Real), unde mama sa îi lăsase moștenire o moșie. Vecinii săi, însă, nu recunoșteau însă legitimitatea actului de cumpărare, dar
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
fost folosit de frații săi. Inițial, numele oficiale au fost « Cortinas»; numele «Saavedra» și l-a adăugat numai după eliberarea sa dintr-o închisoare algeriană - probabil pentru a se diferenția de un anume „Miguel de Cervantes Cortinas” care căzuse în dizgrația Curții regale. Tatăl său, cu strămoși în Galicia, se numea Rodrigo de Cervantes și era bărbier-chirurg, dar în acea epocă termenul avea alt sens. Către anul 1551, Rodrigo de Cervantes s-a mutat, împreună cu familia, la Valladolid. Din cauza datoriilor a
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
Rights of Mân"” („"Drepturi ale omului"”) (1791), care reprezenta un ghid al ideilor iluminate. Deși nu cunoștea bine limba franceză, a fost ales membru al Adunării Naționale Franceze în 1792. Văzut ca un aliat al girondinilor, a căzut treptat în dizgrațiile montaniarzilor, în special a lui Robespierre. Pâine a fost arestat în Paris și încarcerat în decembrie 1793; a fost eliberat în 1794. A devenit faimos în urmă publicării cărții sale „"The Age of Reason"” („"Epoca rațiunii"”) (1793-1794), în care a
Thomas Paine () [Corola-website/Science/308310_a_309639]
-
confruntat cu probleme legate de nașterea unui fiu nelegitim și a fost suspectat de legături de prietenie cu membrii Camorra. După ce a fost suspendat pe o perioadă de 15 luni pentru testare pozitivă cu cocaină, Maradona a părăsit Napoli în dizgrație în 1992. La momentul când a fost transferat la Sevilla (1992-1993), nu mai jucase fotbal profesionist de doi ani, astfel încât nu a mai fost capabil să mai atingă momentele de glorie de altădată. În 1993 Maradona s-a transferat la
Diego Maradona () [Corola-website/Science/308361_a_309690]
-
durerile”. Când cineva din asistență i-a cerut să-și așeze capul pe butuc cu fața spre răsărit, Raleigh a răspuns : „Ce contează cum stă capul, dacă inima e la locul ei ?”, cel mai potrivit epitaf pentru favoritul căzut în dizgrație. A fost unul din primii oameni care a popularizat tutunul. După moartea lui, s-a găsit în celula sa un săculeț cu tutun pe care era scris în latină "Comes meus fuit in illo miserrimo tempore" ("A fost colegul meu
Walter Raleigh () [Corola-website/Science/307391_a_308720]
-
ea nimic. S-au emis diferite ipoteze în legatură cu soarta ei. Ar fi murit subit în urma unei epidemii ce lovise orașul ori de o altă cauză de moarte naturală. O alta teorie, care presupunea o cădere a ei în dizgrație, este astăzi afirmată, deoarece ștergerile deliberate de pe monumente ale unei regine-soții ale lui Akhenaten sunt astăzi demonstrate ca referindu-se la regina Kiya. Împrejurările dispariției lui Nefertiti sunt așadar pierdute în negura istoriei. „Stela co-regenței ” (aflată la Muzeul Petrie din
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
care au stricăciuni produse de furtună sau celor naufragiate, care au nevoie de mâncare, combustibil sau apă să intre în port. 1844-1848 - Era Koka. 1845 - Mizuno Tadakuni este înlocuit din funcție (pentru cea de-a doua și ultima oară) în dizgrație. Alți asociați de-ai lui sunt întemnițați. 1846 - Komei devine împărat. 1852 - Olandezii avertizează Bakufu că navele lui Comodorului Perry vor veni să deschidă granițele Japoniei. 1853 - Tokugawa Iesada devine al treisprezecelea shogun Tokugawa (până în anul 1858). Iulie 8, 1853
Cronologia Erei Edo () [Corola-website/Science/303067_a_304396]
-
două etaje. În apropiere exista și o grădină zoologică, la ceemonii fiind prezente animale exotice precum gazele, păuni, lei, tigri sau chiar elefanți. A existat la un moment dat aici și o înshisoare a palatului pentru cei ce cădeau în dizgrația casei imperiale. În partea dreaptă a curții existau 10 bucătări unde lucrau aproximativ 100 de bucătari. În prezent aceste clădiri găzduiesc numeroase expoziții ale unor obiecte din sticlă și argint. Turnul Justiției ("Adalet Kulesi"), aflat undeva între sala divanului și
Palatul Topkapî () [Corola-website/Science/303097_a_304426]
-
lângă Hitler. Göring era discreditat categoric, cu toate acestea, Hitler a refuzat să îl destituie abia până la 25 aprilie. Himmler, a cărui numire în comandamentul Grupului de Armată Vistula a dus la un dezastru predictibil pe Oder, era tot în dizgrație, Hitler suspectând că negociază în secret cu Aliații. Numai Goebbels și Borman îi rămăseseră loiali lui Hitler. Pe 22 aprilie, din cauza influenței lui Goebbels, Hitler a anunțat că nu va părăsi Berlinul, ci va sta să lupte și să moară
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]