KorAP: Find »[drukola/base=dobrogean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...53 >

1,319 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

prim-ministru cunoaște starea Dobrogei din 1889 când a vizitat-o"1730. De altfel, "anul trecut", primul ministru Lascăr Catargiu "a promis unei delegațiuni de cetățeni (...) că va prezenta un proiect de lege în sesiunea actuală pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor"1731. Experiența nu foarte promițătoare a memoriilor prezentate guvernelor anterioare îi determină pe redactorii articolului citat să-ți încheie relatarea cu urarea ca "delegațiunea tulceană din acest an să fie mai norocoasă decât au fost până acum delegațiile și memoriile

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
acestea, semnatarii memoriului solicitau "ca Dobrogea să fie reprezentată în parlamentul țării"1776 apreciind că "această cestiune rămâne la chibzuința Înaltului Guvern al Majestății Voastre"1777. Autorii memoriului considerau că guvernul "e în măsură de a hotărî dacă spiritul public dobrogean este destul de apt și matur pentru drepturile politice, și dacă rațiuni de înaltă ordine de stat nu se opun la aceasta"1778. Pe lângă această cerere, semnatarii memoriului solicitau și: "autonomia comunală și județeană", "măsuri pentru dezvoltarea agriculturii, comerțului și economiei

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
trăiesc toate districtele puse sub scutul ocrotitor al Majestății Voastre"1806. O atenție deosebită era acordată de către presă dezvoltării urbanistice a Dobrogei. În acest context, Santinela Dobrogei publica, la 24 aprilie 1894, un articol ce analiza situația demografică a orașelor dobrogene. Astfel, redactorii publicației constatau faptul că atunci "când ne aruncăm ochii asupra acestei provincii, primul lucru de care ne izbim este lipsa unui element românesc din orașele și orășelele Dobrogei"1807. Publicația Santinela Dobrogei a apărut la Constanța în perioada

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
incalculabile de mari"1815. Având în vedere neajunsurile sistemului administrativ din Dobrogea, autorii articolului citat se întrebau: "Care este astăzi situația aproape în genere a orașelor din Dobrogea?"1816. Răspunsul oferit de către jurnaliștii publicației Santinela Dobrogei preciza că în orașele dobrogene "străinii dau tonul în viața publică"1817, în timp ce, "în sate străinii se găsesc în număr considerabil"1818. În numărul din 15 mai 1894 Santinela Dobrogei anunța și inaugurarea monumentului ridicat în orașul Constanța în memoria soldaților francezi morți în urma unei

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
că "vina mare este că nu s-a făcut niciun studio prealabil asupra celor ce erau de întreprins pentru făptuirea colonizării; nicio idee, niciun ideal nu s-a urmărit (...) decât vinderea pământului cu orice chip"2026. Referitor la situația orașelor dobrogene, autorii articolului citat apreciau că "de 19 ani stăpânim Dobrogea cu portul maritim Constanța, zisă plămânii țării, unde se cheltuiesc atâtea milioane, și nu sunt până acum 10 negustori români în oraș; iar în Mangalia, asemenea port maritim, căruia i-

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
milioane, și nu sunt până acum 10 negustori români în oraș; iar în Mangalia, asemenea port maritim, căruia i-ar fi rezervat tot un mare viitor, (...) nu este niciunul"2027. De altfel, articolul cuprindea numeroase critici la adresa administrațiilor din orașele dobrogene. Astfel, în cuprinsul articolului, se făcea precizarea că "de trei ani s-a votat de consiliul comunei Constanța darea unor locuri de case la periferia orașului unor români"2028. De asemenea, "de 2 ani s-a proiectat același lucru în

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
pe terenul economic; să nu ne povățuim decât de interesul muncii naționale; iar ținta noastră să fie independența națională a României"2047 Constituirea guvernului Dimitrie A. Sturdza, la 31 martie 1897, a condus la schimbări în administrația celor două județe dobrogene pornind chiar de la nivelul prefecturilor și titularilor posturilor de prefect. Noul guvern a fost instituit printr-un decret regal emis la București la 31 martie 1897, document ce preciza, la articolul 2, faptul că "domnul Dimitrie A. Sturdza este numit

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
importantă era acordată funcționării pescăriilor din delta Dunării. Astfel, într-un articol apărut la 25 ianuarie 1898 în Istrul se arăta că "în trecut, bălțile Dobrogei au fost arendate unei companii bulgaro-greco-evereiască în care au fost interesați și unii pescari dobrogeni"2195. Această societate a urmărit doar obținerea unui profit cât mai mare, astfel încât, "prin modul irațional și barbar în care s-au exploatat apele noastre, peștele s-a împuținat și, dacă această stare de lucruri ar fi durat încă câțiva

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de lungă pribegie prin țări străine, cer a se alipi iar la sânul mamei, ea e datoare să-i primească cu brațele deschise"2233. La 1 martie 1898 săptămânalul Constanța publica un articol în care reliefa dificultățile întâmpinate de către gazetarii dobrogeni în privința denunțării abuzurilor administrației locale. Astfel, în prima parte a articolului se preciza că "nu ne vom duce în capitala județului vecin, Tulcea, unde au fost atâtea scandaluri, bătăi și arestări de ziariști, ci vom vorbi numai de cele petrecute

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
al Constanței, dl. I. Movilă, fost prefect, cel mai mare proprietar rural în Dobrogea, și domnul Vasile M. Kogălniceanu, actual deputat, publicist, fost administrator în Dobrogea"2310. În finalul articolului menționat, Petre Grigorescu arăta că, în situația în care cererile dobrogenilor nu vor fi satisfăcute de către guvern, "nu rămâne dobrogenilor patrioți decât să se constituie într-o asociațiune (...) ce ar avea de scop să facă ceea ce noi (...) n-am putut face niciodată: ca (...) plângerile dobrogenilor să parvină la auzul Majestății Sale

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
mare proprietar rural în Dobrogea, și domnul Vasile M. Kogălniceanu, actual deputat, publicist, fost administrator în Dobrogea"2310. În finalul articolului menționat, Petre Grigorescu arăta că, în situația în care cererile dobrogenilor nu vor fi satisfăcute de către guvern, "nu rămâne dobrogenilor patrioți decât să se constituie într-o asociațiune (...) ce ar avea de scop să facă ceea ce noi (...) n-am putut face niciodată: ca (...) plângerile dobrogenilor să parvină la auzul Majestății Sale Regelui"2311. Autorul articolului își exprima opinia că "înființarea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
că, în situația în care cererile dobrogenilor nu vor fi satisfăcute de către guvern, "nu rămâne dobrogenilor patrioți decât să se constituie într-o asociațiune (...) ce ar avea de scop să facă ceea ce noi (...) n-am putut face niciodată: ca (...) plângerile dobrogenilor să parvină la auzul Majestății Sale Regelui"2311. Autorul articolului își exprima opinia că "înființarea acestei asociațiuni va fi singurul merit (...) al administrației actuale dobrogene"2312, aceasta fiind, în mod evident, în opinia noastră, o exagerare și un neadevăr. De

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
ar avea de scop să facă ceea ce noi (...) n-am putut face niciodată: ca (...) plângerile dobrogenilor să parvină la auzul Majestății Sale Regelui"2311. Autorul articolului își exprima opinia că "înființarea acestei asociațiuni va fi singurul merit (...) al administrației actuale dobrogene"2312, aceasta fiind, în mod evident, în opinia noastră, o exagerare și un neadevăr. De altfel, la scurt timp de la constituirea guvernului conservator condus de către Gheorghe Grigore Cantacuzino, printr-o telegramă primită la ministerul de Interne la 13 aprilie 1899

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
populație foarte tânără. Astfel, 40,1% din totalul populației avea sub 15 ani, 38,6% între 15 și 40 de ani, 16% între 41 și 60 de ani și doar 5,3% peste 60 de ani2327. Populația celor două județe dobrogene era de 267 808 locuitori, din care 245 742 erau cetățeni români 2328. Alături de aceștia, în Dobrogea locuiau: 5 974 cetățeni otomani, 4 219 cetățeni greci, 3 117 cetățeni austro-ungari, 1 603 cetățeni italieni, 1 339 cetățeni ruși, 1 105

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
a bântuit peste toată țara"2335. Pe de altă parte, "în decretul de sesizare și circulara ministerială adresată prefecților (...) se spune (...) "Afară de consiliile județelor Tulcea și Constanța""2336, fapt ce îi nemulțumește pe jurnaliștii constănțeni deoarece "s-ar crede (...) că dobrogenii nu simt nicio trebuință de ajutorul statului"2337, în schimb, "aici lipsa e mai mare (...) decât oriunde în restul țării"2338. Autorii articolului precizau că "ambii prefecți ai districtelor dobrogene și-au făcut datoria la timp, raportând că în 7

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
îi nemulțumește pe jurnaliștii constănțeni deoarece "s-ar crede (...) că dobrogenii nu simt nicio trebuință de ajutorul statului"2337, în schimb, "aici lipsa e mai mare (...) decât oriunde în restul țării"2338. Autorii articolului precizau că "ambii prefecți ai districtelor dobrogene și-au făcut datoria la timp, raportând că în 7 din 9 plăși ale Dobrogei, câmpurile de cultură, fânețe și pășuni sunt arse"2339. Tot din cauza secetei "cel puțin 80 de procente din locuitorii a sute de sate n-au

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
la castelul Peleș, la 23 octombrie 1899, "domnul Mircea Pilat, doctor în științele politice administrative din Bruxelles, fost subprefect (...) este numit în funcțiunea de subprefect la plasa Medgidia, județul Constanța"2362. La finele anului 1900 în fruntea celor două administrații dobrogene se aflau domnii Ioan Nenițescu, prefectul județului Tulcea, și Gheorghe Cănănău, prefectul județului Constanța. În toată perioada 1878-1900 se constată persistența unei instabilități a prefecților și administratorilor de plasă. În ciuda acesteia, s-au realizat progrese în privința construcției unor sedii ale

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
fiind învestiți în funcție printr-un decret regal. Totodată, destituirea din funcție a primarilor și administratorilor de plasă era de competența prefectului. Deși au fost luate măsuri pentru construirea unor sedii proprii ale diverselor autorități administrative din cele două județe dobrogene existau însă numeroase primării și consilii comunale, precum și preturi de plasă care funcționau în clădiri închiriate de la localnici. Prefecții erau numiți de către ministrul de Interne, beneficiind de prerogative extinse față de omologii lor din stânga Dunării. Ei erau cei care numeau sau

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
în anul 1899, populația Dobrogei depășea 270 000 de locuitori, însemnând aproape o dublare a populației existente în provincie la finele războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878. La acest fapt a contribuit și o relativă îmbunătățire a asistenței medicale oferite populației dobrogene întrucât, după 1878, în provincie au fost amenajate atât spitale urbane cât și câteva spitale rurale. De asemenea, statul asigura finanțarea unui medic de plasă, precum și a unui număr de moașe ce asistau femeile la naștere în comunele rurale și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
care le-au făptuit, (...) controlul guvernanților"2402. Totodată, autorul articolului aprecia că "Dobrogea va propăși numai atunci când regimul constituțional va lua ființă în această provincie"2403 precizând, în același timp, că delegații județului Tulcea ar trebui să arate "dorința poporului dobrogean de a suporta, ca frații din țară, aceeași soartă în lume, de a munci la propășirea generală spre gloria României"2404. În ediția din data de 3 decembrie 1900 a publicației Dobrogea a fost editat textul memoriului pe care delegația

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
legislaturile trecute a susținut acordarea drepturilor constituționale populației Dobrogei"2466. Participanții la adunare au fost de acord cu această propunere solicitându-i doctorului Petru să accepte a face, la rândul său, parte din delegația ce urma a prezenta cererile populației dobrogene regelui Carol I. În finalul adunării, "înainte de a se ridica ședința, se propune a merge cu toții la palatul administrativ spre a menifesta și ruga pe reprezentantul guvernului, în persoana domnului Bastachi, cerându-i sprijinul său pe lângă guvern"2467. Pe drumul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de întrunire e (...) mai restrâns pentru noi"2486 deoarece "consiliul de miniștri poate interzice ținerea unei întruniri (...) oricând ar voi"2487. În privința organizării judecătorești, Ioan N. Roman amintea participanților la adunarea de la 20 ianuarie 1902 din orașul Constanța faptul că "dobrogenii nu au Curtea cu Jurați"2488. Având în vedere toate aceste aspecte, Ioan N. Roman considera că în Dobrogea "drepturile puterii centrale sunt nemărginite, iar reprezentanții acestei puteri au dat dovezi, mai ales în ultimele vremuri, că vor să uzeze

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
funcțiunea de subprefect la plasa Silistra Nouă, județul Constanța"2513. La 3 noiembrie 1902 s-au desfășurat în orașul Tulcea alegeri pentru desemnarea membrilor consiliului comunal. Referindu-se la acestea, ziarul Dobrogea, ediția din 15 noiembrie 1902, arăta că "poporul dobrogean este mai mult admirator al Partidului Național Liberal, sub cârmuirea căruia Dobrogea a fost scoasă din sclavie, și această admirație a fost mărită și grație domnului Paul Stătescu, fost prefect al acestui județ"2514. La 3 noiembrie 1902 tulcenii au

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
am numit în acel loc pe domnul Aristide Carațali, doctor în medicină și căpitan în rezervă"2718. La 29 februarie 1904 Ioan N. Roman semna în publicația constănțeană Farul un articol critic la adresa politicii guvernului liberal în Dobrogea arătând că "dobrogenii vor să fie considerați ca fii ai țării, egali în drepturi, după cum egali sunt în datorii"2719. Totodată, Ioan N. Roman arăta că "în curând se va modifica legea comunală"2720 exprimându-și convingerea că "în Dobrogea se va consfinți

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
că "în curând se va modifica legea comunală"2720 exprimându-și convingerea că "în Dobrogea se va consfinți prin lege abuzul de până acum în privința numirii primarilor. În curând, primarii vor putea fi numiți, în chip legal, în orice comună dobrogeană, de oriunde ar fi ei"2721. În opinia lui Ioan N. Roman, odată cu trecerea timpului, în loc să se realizeze o integrare a Dobrogei, "prăpastia dintre Dobrogea și România, din punct de vedere al organizării lor administrative, se face tot mai adâncă

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]