609 matches
-
de specialități în care externii și internii puteau rota; extern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1937-1939; intern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1939-1941; medic secundar 1943; medic specialist ftiziolog 1946; medic primar 1951; doctor în medicină 1966; doctor docent 1971; medic primar gr. I 1972; 1937-1941 - extern si intern în diverse servicii spitalicești; 1944-1947 - intern Sanatoriul TBC Filaret; 1945-1950 - consultant de ftiziologie la Policlinica Studențească; 1947-1948 - medic secundar la Sanatoriul TBC Filaret; 1948-1949 - director cu delegație al Sanatoriului de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
o scurtă perioadă în care a fost asistent universitar la catedra de Introducere în Analiză de la Universitatea din St. Petersburg, în 1906 - 1907, își urmează soțul la Iași, unde activează la Universitate până la pensionarea survenită în 1948. Aici devine doctor docent, în 1910, și întemeiază, împreună cu soțul ei, în 1912, Seminarul Matematic Ieșean și o bogată bibliotecă cu opere fundamentale în domeniul matematic, punând bazele unei puternice școli în acest oraș. În timp ce soțul ei se ocupa în special de geometrie, Vera
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
definitiva teza de doctorat, pe care o va susține în 1922 devenind, astfel, prima femeie doctor în chimie din România. În 1925 predă un curs de chimie analitică la Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj, iar în 1930 devine docent la Facultatea de Științe a Universității clujene. Decan (1948-1953) al Facultății de Chimie (înființată în 1948) din cadrul Universității din Cluj, al cărei rector a fost în 1952 - 1957. În 1951 înființează Institutul de Chimie pe care l-a condus până în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ochi, asupra întregii armate române. Făcuse studii de specializare în oftalmologie la Paris, fiind declarat membru al „Societății de oftalmologie” din Paris. La 1 aprilie 1928 și-a dat demisia din armată. La Iași și-a luat titlul de doctor docent în oftalmologie la Facultatea de Medicină. A publicat în revistele de specialitate franceze și din țară numeroase studii și lucrări de specialitate în domeniul său, oftalmologia. Menționăm câteva lucrări publicate în țară: „Asupra tratamentului keratitei interstițiale prin salvasan și mercur
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
1940 de profesorul Iacobovici. Printre capitolele pe care profesorul le-a imaginat să compună tratatul a figurat și cel intitulat „Chirurgie de urgență” și a repartizat redactarea acestui capitol, unuia din cei mai competenți și apropiați colaboratori ai săi, dr. docent Marius Teodorescu. Dar vicisitudinile războiului început, au pus în imposibilitate apariția tratatului. Cum dr. Marius Teodorescu a scris acest capitol, profesorul Iacobovici i-a sugerat să-l publice independent, ca lucrare, scriindu-i prefața. Bazat în primul rând pe experiența
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
general. Pentru activitatea sa științifică a fost ales ca membru al societăților germane de chirurgie ortopedică, de chirurgie generală și de radiologie iar în țară, era membru al Societății române de chirurgie, de ortopedie (Cluj), de pediatrie, de electroradiologie. Ca docent de ortopedie (1914) a ținut ani de-a rândul o serie de conferințe, asupra fracturilor în general, cu studenții Facultății de medicină. Una din cele mai prestigioase prezențe creatoare a fost aceia în domeniul ortopediei de război. Prin conferințe, broșuri
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sa remarcabilă, activitatea de recuperare a accidentaților internați în acel așezământ de asistență de urgență al Asigurărilor Sociale. Într-un articol, „Considerațiuni asupra evoluției chirurgiei aparatului locomotor în general și a stărei ei actuale” (România medicală, 1934), dr. Ion Ghiulamila - docent de chirurgie ortopedică, sintetizează elementele principale, de fond ale începutului acestui domeniu al practicei chirurgicale. El remarcă la început, că această ramură a chirurgiei a făcut mari progrese în ultimele decenii (1900-1930), schimbând - în bine - câmpul activității principale al chirurgilor
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
lucreze în învățământul universitar, dorința sa a fost să comunice studenților din experiența sa, îndeosebi în problemele accidentelor de muncă, conduita în chirurgia de urgență. În învățământ, doctorul Poenaru-Căplescu a trecut prin întreaga ierarhie didactică: preparator, asistent, șef de lucrări, docent de semiologie și de patologie chirurgicală (1914) conferențiar definitiv pentru accidentele de muncă și asigurările sociale la Facultatea de Medicină din București, conferință atașată la Catedra de Medicină Legală (1921-1932); a fost profesor agregat pe lângă aceeași catedră (1932-1937), unde a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ori activitatea didactică din unele clinici în care postul era vacanta, sau titularii erau plecați temporar din București. Așa va fi la clinica I chirurgicală a profesorului Thoma Ionescu care va fi suplinită în 1916 de profesorul Juvara, „asistat de docenții Poenaru-Căplescu și Victor Gomoiu”. Un alt document se referă la Ședința Consiliului Facultății din 28 ianuarie 1922 care aprobă planul cursului de Accidentele muncii și asigurările sociale. Poenaru-Căplescu obținuse aprobarea - și a ținut câtva timp - acest curs. În ședința din
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
doua este propunerea unui grup de 14 profesori de înființarea unei catedre pentru accidentele de muncă. Discutând împreună cele două probleme, Consiliul a aprobat înființarea unui post de conferențiar, în profilul accidente de muncă, post care să fie încredințat dr. docent C. Poenaru -Căplescu. Așa începe, timid, primul pas în învățământul chirurgiei de urgență, al accidentelor de muncă. Consiliul profesoral abilitează pe profesorul Minovici să stabilească, la Institutul Medico legal, orele acordate pentru conferința dr. Poenaru-Căplescu. În schimb, ceva mai târziu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
când este numit profesor titular și șef al serviciului de chirurgie și ortopedie pentru copii, profesorul Ion Bălăcescu (1870-1941). Și-a început pregătirea ca intern în serviciul profesorului Thoma Ionescu unde continuă ca preparator și asistent. În 1904 devine dr. docent iar apoi profesor de medicină operatorie la Facultatea de Medicină din Iași. Acolo se afirmă printr-o activitate remarcabilă în domeniul chirurgiei generale; profesorul Bălăcescu se arătase de timpuriu interesat și apropiat și de chirurgia copilului. El publicase „Esofagotomia externă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ca lucrare independentă. Printre capitolele pe care profesorul Iacobovici le -a imaginat să compună tratatul a figurat și cel intitulat „Chirurgia de urgență” și a repartizat elaborarea acestui capitol, unuia din cei mai competenți și apropiați colaboratori ai săi: dr. docent Marius Teodorescu. Prefațând această lucrare, Profesorul Iacobovici, menționa, cu optimismul său robust, că „Tratatul de chirurgie semiotică, clinică și terapeutică” își continuă apariția cu toate greutățile vremii. După frumoasa lucrare a profesorului Cosăcescu, „Tumori și distrofii osoase”, urmează aceasta a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
1965. ARISTOTEL, Fizica, traducere de N.I. Barbu, Editura Moldova, Iași 1995. ARISTOTEL, Etica nicomahică, traducere de Stella Petecel, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. ARISTOTEL, Politica, traducere de Șt. Bezdechi, Editura Antet, 1996. AUGUSTIN, Confessiones (Mărturisiri), traducere de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. AUGUSTIN, Solilocvii, traducere de Gheorghe I. Șerban, Editura Humanitas, București, 1993. BAUFFRET, Jean, Approche de Heidegger, Les Éditions de Minuit, 1974. BAUFFRET, Jean, Dialogue avec Heidegger
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reușit admirabil să prezinte o imag ine fidelă a ceea ce a reprezentat și ce reprezintă astăzi municipiu l Bârlad, sub cele mai variate aspecte: cultură, artă, poezie și proză, sculptură, pictură și economie” - susține ing. Gheorghe Alexa, profesor universitar dr. docent Iași . ...”Un colectiv de peste o sută douăzeci de bârlădeni, rămași în oraș sau plecați pe alte meleaguri (dar cu sufletul strâns legați de locul natal), animați de energia și râvna neobositului Romulus Boteanu, au realizat recent cel de al doilea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Spitalul Beldiman iar Administrația în strada Gh. Asache nr. 5 Bârlad. Tipografia la F rații Chiriac. Numerele 4‐5‐ 6, anul II 1933, de exemplu, cuprindea două părți: partea științifică cu articole de dr. H. - Intoxicațiile și infecțiile profesionale; docent dr. Plăcinteanu - Cancerul și sarcina; dr. Duda - Pelagra; dr. Herșcovici - Hidartroza și terapeutica prin mijloacele cunoscute și agenți i fizici; dr. Grossu - Paludismul; dr. O. Bienstok - Al doilea Congres național de tuberculoză. A doua parte cuprindea: însemnări medicale pentru popor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Litere (1941-1943). Se transferă la București (1943-1945), unde după absolvire va fi asistent al lui G. Călinescu (1945-1947). Obține titlul de doctor în litere în 1947, cu teza Viața lui Alexandru Macedonski, iar mai târziu, în 1970, devine doctor docent. În 1949 e arestat și suportă paisprezece ani de detenție politică și de deportare forțată în satul Lătești din Bărăgan (1949-1963). Motivul invocat este participarea la cercul ilegal de studii al Tineretului Universitar Național Țărănist, care editase o serie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
urmează gimnaziul, reușind a trece la 16 ani și jumătate la Universitate, unde studiază filosofia, matematică, fizica și teologia, discipline în strânsă legătură pe acea vreme. Dădea lecții particulare. Termină studiul universitar, iar în 1755 (la 31 de ani) este docent al Universității din Königsberg și abia în 1770 (46 de ani) este numit profesor de logică și metafizică la aceeași universitate. Infirmitățile vârstei, cât și surmenajul îl silesc a întrerupe cursurile în 1797 (la 73 de ani) și moare celibatar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Nenițescu. Urmează școala primară și liceul în orașul natal (1904-1916), frecventează cursurile Universității „La Sapienza” din Roma și ale Facultății de Litere și Filosofie din București. Își susține doctoratul cu teza Istoria artei ca filosofie a istoriei. Teoria criticei (1925). Docent în estetică, va fi conferențiar la Universitatea din București, apoi va intra în diplomație ca secretar de presă și consilier economic la Legația Românei din Haga. În 1949 este arestat, judecat pentru acțiuni anticomuniste și condamnat la închisoare pe viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
1939 urmată de o detenție în lagărul din Sachsenhausen (Germania), de unde este eliberat în 1940. În timpul ocupației studiază limba germană, pe care o va preda la două școli din Cracovia. În 1945, la propunerea profesorului We˛dkiewicz, este abilitat ca docent particular să predea și lingvistică romanică la Universitatea Jagellonă. Predă această disciplină până în 1953, când i se refuză oficial titularizarea. Se stinge din viață după aproape un deceniu, se pare în izolare și după o suferință prelungită. În perioada interbelică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
pe inițiatori să accepte ca Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau ca pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei jubiliare și de protocol a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
să credem că nu mai circulă și acum, conform căreia universitarul din capitala Moldovei are doar două căi pentru a părăsi orașul, una este gara Iași, iar cea de a doua, Cimitirul Eternitatea. După cum se va vedea, Profesorul universitar Doctor Docent Vladimir Buțureanu a ales-o pe cea de a doua. Provenit dintr-o familie de distinși intelectuali ieșeni, acesta, după studii făcute la Liceul Național din vechea capitală a Moldovei, începând cu anul 1915, sa pregătit pentru cariera medicală sub
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
peste 300 de lucrări scrise l-au impus în lumea specialiștilor din societăți științifice românești și străine de chirurgie și urologie. Școala de anatomie ieșeană la care și-a adus o contribuție mai mult decât meritorie și Prof. Univ. Doctor Docent Ion Iancu s-a bucurat de urmași de talia Prof. Dr. Ion Petrovanu, Prof. Dr. Gheorghe Adomnicăi, Prof. Dr. Mircea Chiriac, Prof. Dr. Gheorghe Frasin. Memoria marelui anatomist Ion Iancu a fost cinstită și prin editarea unei medalii, inițiată de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
București, urcând în ierarhie până la treapta de profesor (1968). În 1957 obține titlul de doctor în filologie cu teza Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic, susținută la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova, iar în 1973, pe cel de docent în științe filologice. Este, din 1988, doctor honoris causa al Universității „Kliment Ohridski” din Sofia, iar din 1993 membru corespondent al Academiei Române. A fost șef al Catedrei de limbi slave sudice (1958-1961), al Catedrei de limbi slave (1961-1977, 1985-1990), prodecan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
reproduc infirmarea precedentă. Economia politică știe foarte bine că argumentele sale nu sunt atât de distractive pentru a putea zice: Repetitia placent. Astfel, precum Basile, ea a răstălmăcit proverbul în folosul propriu, fiind foarte convinsă că în gura sa Repetitia docent. Avantajele de care se bucură funcționarii în a-și procura salariile este ceea ce se vede. Binele care rezultă din acest lucru pentru furnizorii funcționarilor este de asemenea ceea ce se vede. Aceste lucruri bat la ochi. Dar, dezavantajul de care contribuabilii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe inițiatori să accepte că Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau că pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei jubiliare și de protocol a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. Ț
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]