13,082 matches
-
domenii diferite și, nu o dată, surprinzătoare: spre exemplu, pentru Macbett-ul ionescian, realizat la Kammerspiele, s-a inspirat dintr-o casă veche...din Ploiești și dintr-un chapiteau de circ! Tot pentru un spectacol german - Viața lui Galilei - a folosit ca documentare baptisteriul din Florența; Hamletul de la Arena Stage a fost plasat În epoca bismarkiană; pentru Opera de trei parale (The Guthrie Theatre, Minneapolis) a apelat la pictura lui Brueghel, dar și la expresioniști - Dix, Grosz, Kirchner; pentru A douăsprezecea noapte (Guthrie
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
săi și care n-au făcut altceva decît să acopere naturalul, să mistifice, să anonimizeze, să estompeze individualitatea dramaturgului”. Pentru cunoașterea autorului și a operei, după ce a citit toate cărțile acestuia, Inocențiu Dușa s-a documentat serios, competent (deoarece și documentarea cere vocație!), apelînd la psihanaliștii celebri, la toți ionescologii importanți - Simone Benmussa, Harold Bloom, Matei Călinescu, Richard Coe, Martin Esslin, B. Elvin, Nicolae Florescu, Al. Paleologu, Marta Petreu, Ion Pop, Eugen Simion, Anca Maria Rusu, Michel Vais, Ion Vartic ș.a.
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
momente din trecutul artei noastre, ...continui tonalitatea. Cartea mi-a umplut sufletul de bucurie : fiindcă În aceste pagini, Ion Focșa, minunat actor și regizor, redemonstrează că rămîne și unul dintre puținii istorici de teatru ai momentului. Cu cîtă iubire și documentare scrie autorul despre importanți creatori ai secolului trecut : Davila (inovatorul teatrului Național!), Paul Gusty (primul regizor profesionist, de la noi!), Marioara Voiculescu, Ion Sava (care, aflăm din carte, la una dintre ultimele lui repetiții a leșinat, de durere!), Aurel Ion Maican
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
repetate rânduri la Belgrad, București, Orșova și Tekija și acestea au fost: ▪ Secția de Documentație Tehnică de Teren; Că realizare, până în luna februarie 1957 se poate lua în considerare hotărârea de a efectua în comun lucrările de studiu, cercetare și documentare în vederea construirii obiectivului de pe Dunăre. Până la sfârșitul anului 1960, membrii Comisiei Mixte româno-iugoslave pentru conducerea și coordonarea lucrărilor de amenajare a Dunării în sectorul Porților de Fier s-au întrunit în cadrul mai multor sesiuni: Prima sesiune s-a ținut la
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de RPR și RPFI cu scopul de a realiza în comun Sistemul de la Porțile de Fier au fost caracterizate de un grad de complexitate ridicat, pentru realizarea obiectivului trebuind a fi luate în seamă atât probleme de natură economico-financiară, de documentare tehnică de teren, de natură tehnică și juridică, cât și elemente de natură politică. Înainte de începerea lucrărilor la Sistem era necesară construirea unui "pod juridic" între cele două state, activitate de o mare complexitate, deoarece fiecare problemă trebuia să fie
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
realizării Sistemului, volumul fizic al pagubelor și categoriile de pagube pe care le vor suporta cele două state, mărimea despăgubirilor și metodologia de calcul a lor, ceea ce a implicat o colaborare între juriști și specialiștii din secțiile economico-financiară și de documentare tehnică de teren. Fiecare dintre aceste patru Secții ale Comisiei Mixte aveau în compoziția lor atât experți români, cât și iugoslavi și la fiecare sesiune a Comisiei Mixte româno-iugoslave se analiza modul în care au evoluat lucrările de studii și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
informației. Într-o lume fără frontiere, competențele privind organizarea unei structuri infodocumentare vor fi aceleași pentru orice absolvent de învățământ superior. PREFAȚĂ Sistemul info-documentar din țara noastră se compune din subsisteme ce includ bibliotecile (publice, universitare, școlare, specializate), centrele de documentare (dintre care cele mai recent create sunt centrele de informare și documentare școlare și cele de informare comunitară) și are ca scop principal facilitarea accesului utilizatorilor la informație. Arhivele fac și ele parte din sistem, chiar dacă își organizează fondurile după
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
transmiterea cunoștințelor spre generațiile viitoare. Barierele dintre biblioteci, centre de documentare și arhive nu sunt insurmontabile, iar în contextul globalizării ne vom obișnui să le acceptăm „fără frontiere”. Globalizarea este susținută și accentuată de dezvoltarea noilor tehnologii de informare și documentare, care eclipsează natura materială a documentelor. Noțiunea de document, care stă la baza activității instituțiilor info-documentare, a fost lărgită considerabil în perioada contemporană și chiar reinventată. Locul manuscriselor - acte, scrisori, părea să fie în arhive, al textelor tipărite, în biblioteci
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
natura materială a documentelor. Noțiunea de document, care stă la baza activității instituțiilor info-documentare, a fost lărgită considerabil în perioada contemporană și chiar reinventată. Locul manuscriselor - acte, scrisori, părea să fie în arhive, al textelor tipărite, în biblioteci. Centrele de documentare procură informația, chiar dacă nu dețin fizic fondurile care o furnizează. În forma virtuală a informației se abolește separarea: text tipărit, imprimat, dactilografiat sau manuscris (autorii își redactează lucrările direct pe calculator). Tehnologia vine doar în sprijinul stocării și difuzării informației
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și carte. Istorie, tehnică, semnificație, 1948). A rămas în istoria bibliologiei românești ca editorul periodicului Scriptum. Buletin bibliologic (1943-1944), a înființat (1929) secția de bibliologie în cadrul Institutului Social Român al lui Dimitrie Gusti, a contribuit la fondarea Centrului Român de Documentare (1940), a realizat (în colaborare) prestigioasa lucrare Vocabular de bibliologie (1966), a publicat diferite studii bibliologice, bibliografice, de istorie a bibliotecilor (între care O bibliotecă militară la Iași în 1846). Întemeietor de disciplină este considerat Ioachim Crăciun (1898-1971), cel care
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
evidența, conservarea și depozitarea documentelor, catalogarea și clasificarea, servirea cititorilor în bibliotecă, managementul și marketingul bibliotecilor. 4. Ce este bibliografia? R: Bibliografia conține tehnicile de identificare și de descriere a documentelor, precum și de clasificare a descrierilor obținute. 5. Ce este documentarea? R: Documentarea este ansamblul tehnicilor privind adunarea și prelucrarea permanentă și organizată a informațiilor specializate aflate în seriale, rapoarte, alte documente în vederea stocării, regăsirii și diseminării lor în rândul utilizatorilor. 6. Ce este bibliofilia? R: Bibliofilia este domeniul care se
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și depozitarea documentelor, catalogarea și clasificarea, servirea cititorilor în bibliotecă, managementul și marketingul bibliotecilor. 4. Ce este bibliografia? R: Bibliografia conține tehnicile de identificare și de descriere a documentelor, precum și de clasificare a descrierilor obținute. 5. Ce este documentarea? R: Documentarea este ansamblul tehnicilor privind adunarea și prelucrarea permanentă și organizată a informațiilor specializate aflate în seriale, rapoarte, alte documente în vederea stocării, regăsirii și diseminării lor în rândul utilizatorilor. 6. Ce este bibliofilia? R: Bibliofilia este domeniul care se ocupă cu
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
public cu personalitate juridică și funcționează în subordinea Consiliului General al Municipiului București. Biblioteca Metropolitană București exercită funcția de bibliotecă publică și de depozit local pentru municipiul București, de bibliotecă județeană pentru județul Ilfov, precum și de centru de informare și documentare în domeniul biblioteconomiei pentru bibliotecile publice din România, având următorul obiect de activitate: Ø colecționează și achiziționează toate categoriile de documente necesare organizării activității de lectură, informare, documentare și educație permanentă în toate sectoarele Capitalei, prin filiale și biblioteci mobile
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de bibliotecă județeană pentru județul Ilfov, precum și de centru de informare și documentare în domeniul biblioteconomiei pentru bibliotecile publice din România, având următorul obiect de activitate: Ø colecționează și achiziționează toate categoriile de documente necesare organizării activității de lectură, informare, documentare și educație permanentă în toate sectoarele Capitalei, prin filiale și biblioteci mobile, precum și publicațiile de specialitate din țară și din străinătate, în vederea informării bibliotecilor publice din România; Ø elaborează și editează Bibliografia retrospectivă și curentă a municipiului București, alte publicații
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
drept public cu sau fără personalitate juridică. Consiliile locale ale municipiilor reședință de județ pot finanța programe culturale, lucrări de investiții și cheltuieli materiale pentru biblioteca județeană respectivă. Bibliotecile municipale și orășenești organizează activitatea de lectură și oferă servicii de documentare și informare comunitară. Activitatea bibliotecilor municipale și orășenești se finanțează din bugetul municipiilor și orașelor pe raza cărora funcționează. Bibliotecile comunale se organizează și funcționează în toate centrele de comună, în subordinea consiliilor locale și sunt finanțate din bugetele acestora
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
didactic din învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal și asigură îndrumarea metodologică pentru bibliotecile caselor corpului didactic și pentru bibliotecile școlare; Ø bibliotecile caselor corpului didactic, biblioteci de drept public fără personalitate juridică, care îndeplinesc funcții de informare și documentare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și sunt subordonate inspectoratelor școlare județene și al municipiului București; Ø bibliotecile școlare, biblioteci de drept public sau de drept privat, care funcționează în unitățile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ÎN STRUCTURILE INFO DOCUMENTARE SELECȚIA ȘI ACHIZIȚIA DOCUMENTELOR 34. Care sunt obiectivele unei structuri infodocumentare? R: Constituirea, completarea, reînnoirea colecțiilor, dar și punerea la dispoziția utilizatorilor a acestora sunt obiectivele principale ale unei structuri info-documentare (bibliotecă/centru de informare și documentare CDI), în jurul cărora se desfășoară întreaga activitate a instituției. 35. Menționați principiile generale ale unei politici de achiziție. R: Principiile generale ale unei politici de achiziție Ø Obiective documentare Achiziția înseamnă completarea fondului existent cu alegerea din producția documentară a
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
analizând fondurile și fixând obiectivele achiziției, făcând referințe la conținutul acestora. Se distinge momentul alegerii (examinarea conținutului în funcție de utilizările posibile) și momentul deciziei achiziției (examenul destinației, după ce a fost apreciat conținutul documentului ca interesant pentru bibliotecă / centru de informare și documentare). Deosebirea între cele două momente, oferă posibilitatea armonizării colecțiilor în interiorul instituției documentare. 36. Ce este achiziția? R: Achiziția este un procedeu de obținere a documentelor. 37. Ce se înțelege prin selecția documentelor? R: Selecția documentelor este operația intelectuală făcută de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
piatră de încercare în achiziționare. Iată câteva aspecte de care este bine să se țină cont în achiziționarea acestui tip de document: Ø noutatea și calitatea informației, Ø calitatea și exactitatea informației difuzate (domeniul informatic, domeniul centrelor de informare și documentare pe probleme: UNESCO, Uniunea Europeana, Case ale Corpului Didactic), Ø nevoia beneficiarului la o informație complementară cărții care poate avea dezavantajul perisabilității dar și calitățile noutății. 45. Ce modalități de achiziție există? R: Modalități de achiziție Tipurile de achiziție sunt de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
mult din considerente economice, în vederea repartizării fondurilor de achiziție. Sunt două tipuri de acord de partajare. 3.1 partajare curentă - sistemul info-documentar (biblioteca/unitatea de informare) care achiziționează documentul îl semnalează și celorlalte 3.2 partajare sistematică - bibliotecile / unitățile de documentare nu achiziționează decât un tip de document, ținând seama de origine, limbă, natură, subiect. Documentele achiziționate astfel sunt împrumutate, la cerere, în cadrul schimbului interbibliotecar. Xerocopia, scanarea și expedierea prin mesageria electronică, contribuie la extinderea acestui mod de achiziție. Avantajele acestui
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Prin folosirea tot mai largă a mesageriei electronice acest neajuns se estompează. 46. Suporturile de care se ține seama când se face achiziția. De ce trebuie să ținem cont în alegerea suportului informațional? R: Structurile info-documentare (biblioteca/centrul de informare și documentare) pot achiziționa în vederea asigurării unor servicii de documentare de calitate, informație și pe alte suporturi decât suporturile tradiționale, cum ar fi: Ø casete, audio, video, Ø microformate, Ø CD ROM-uri Ø baze de date on-line (se fac abonamente pentru
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
acest neajuns se estompează. 46. Suporturile de care se ține seama când se face achiziția. De ce trebuie să ținem cont în alegerea suportului informațional? R: Structurile info-documentare (biblioteca/centrul de informare și documentare) pot achiziționa în vederea asigurării unor servicii de documentare de calitate, informație și pe alte suporturi decât suporturile tradiționale, cum ar fi: Ø casete, audio, video, Ø microformate, Ø CD ROM-uri Ø baze de date on-line (se fac abonamente pentru o anumită perioadă de timp). Înaintea achiziționării unui
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
inventar și Registrul de mișcare a Fondurilor? R: Registrele de evidență RI (Registrul Inventar) și RMF (Registrul de Mișcare a Fondurilor) se vor numerota, șnurui, parafa, certifica și vor fi semnate de către responsabilul structurii info-documentare (bibliotecă/centru de informare și documentare) și de către directorul instituției. Numerotarea registrelor începe cu prima pagină și se termină cu ultima, folosindu-se cifre arabe. Șnurul care trece prin toate paginile registrului, se înnoadă pe ultima pagina a registrului. Capetele acestuia se lipesc cu ajutorul unei bucăți
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
drept scop înregistrarea individuală a fiecărui document. Aceasta se realizează prin: Ø înregistrarea documentelor în registru inventar. Ø întocmirea fișei catalogului de serviciu. 61. Ce este registrul inventar (RI)? R: Reprezintă contabilizarea individuală a patrimoniului bibliotecii / centrului de informare și documentare. 62. Cum se înregistrează un document în RI? R: Pentru fiecare document se menționează: Ø Autorul Ø Titlul Ø Ediția Ø Datele de apariție (utile în special în cazul pierderilor, pentru că înlocuirea va trebui să fie făcută exact cu documentul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
fie: Ø Completă; Ø Exactă; Ø Clară; Ø Uniformă. 66. Cine ține evidența contabilă și de câte ori pe an se fac confruntările? R: Evidența contabilă este ținută de către compartimentul financiar-contabil. Fondurile necesare bunei desfășurări a activității bibliotecii / centrului de informare și documentare rezultă din: Ø Alocații de la buget Ø Venituri proprii ale unității O dată pe semestru, contabilitatea controlează dacă totalul valorii publicațiilor intrate în bibliotecă din Registrul de Mișcare a Fondurilor, corespunde cu valoarea actelor însoțitoare predate contabilității (Cap. I: Intrarea documentelor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]