3,782 matches
-
vrut și a reușit să rămână "tare" pe poziție, în interiorul codului său cultural și axiologic. Cele două extreme fiind îndeajuns de îngroșate pentru a mai necesita o subliniere. Pe de o parte, fundamentaliștii: Isus este parte a Noului Testament, a Dogmei și a-l transla în interiorul operelor literare reprezintă o blasfemie. Nu vă atingeți de Mântuitor! Pe de altă parte, liber-schimbiștii: Biblia însăși e o ficțiune și, chiar dacă n-ar fi, noi ne luăm dreptul să-l utilizăm pe Isus așa cum
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
că această demitizare este operată într-un singur sens, înspre reperele și valorile tradiționale. Or, în măsura în care e consecvent, relativismul istoric și filozofic ar trebui să se includă pe listă (ca altădată dadaismul), să se deconstruiască, să-și submineze postura. Relativizarea dogmei creștine merge în piesa de față, după cum vom vedea, împreună cu acreditarea unei versiuni alternative: Isus n-a fost răstignit pe cruce. Dar dacă totul e pură ficțiune, de ce ar reprezenta tocmai această versiune adevărul gol-goluț? Și dacă autoarea mizează pe
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
măsură să ne dezvrăjească universul sonor, să ne priveze de virtualitatea minunilor ori să ne răpească speranța în nemurirea trăirilor afective. în fața necruțătoarelor grafuri, textelor literare, filosofice sau științifice, formulelor și schemelor abstracte, melomanul tresare oarecum înspăimîntat ca înaintea unor dogme aride și dure. Pe de o parte, le recunoaște valabilitatea și co-rec---titudinea. Pe de altă parte, refuză să le accepte cruzimea. Adică, le tolerează veridicitatea, dar nu le accepta universalitatea prin care se pot înălța pe culmile unei generalități extemptă
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
de trecut. În locul ei, știința a ridicat siluetele reci ale unor legi lipsite de îndurare: conservarea energiei, legile termodinamicii, evoluția darwiniană, sistemul copernican, ecuația lui Einstein sau legile transmiterii genetice. În fața acestor necruțătoare principii materiale, tresărim speriați ca înaintea unor dogme aride și dure, dar niște dogme cărora, deși le recunoaștem valabilitatea, refuzăm să le acceptăm cruzimea. Sau, mai bine spus, le acceptăm adevărul, dar nu le putem accepta universalitatea, adică o valabilitate care să fie pînă într-atît de generală încît
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
ridicat siluetele reci ale unor legi lipsite de îndurare: conservarea energiei, legile termodinamicii, evoluția darwiniană, sistemul copernican, ecuația lui Einstein sau legile transmiterii genetice. În fața acestor necruțătoare principii materiale, tresărim speriați ca înaintea unor dogme aride și dure, dar niște dogme cărora, deși le recunoaștem valabilitatea, refuzăm să le acceptăm cruzimea. Sau, mai bine spus, le acceptăm adevărul, dar nu le putem accepta universalitatea, adică o valabilitate care să fie pînă într-atît de generală încît să nu lase locul unor excepții
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
miracolului". în aceeași ordine se cuvine amintită orientarea lui Eugen Ionescu spre mai multe religii, circumstanță ce ar contracara urmările "instituționalizării" unilaterale a credinței. Frecventînd atît preoții cît și rabinii, el căuta misticismul pur, neînfeudat unei doctrine anume, neobligat față de dogmă: Ťtrebuie să ajung să cred în Dumnezeu care nu e cuprins (...) în nici unul din sistemele umane posibileť". Mai mult decît natural, se simte atras către derivațiile "eretice" ale religiilor, precum isihasmul în ortodoxie, mistica Sfîntului Ioan al Crucii și Sfintei
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
sumarul unei cărți de referință ce nu-și refuză, pentru sfîrșit, un "test" care ne tulbură de multă vreme: "sîntem liberi în gîndirea noastră - (ne) întreabă Elena Loghinovschi -, sau riscăm să intrăm, cu prima ocazie, într-un nou cerc de dogme și încorsetări?". Și cum răspundem la această întrebare?
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
problemelor deocamdată insolubile, se ivește filosofia: ea caută să suplinească carențele științelor, oferindu-le un fel de asistență teoretică pe termen lung. E ca o zonă de tampon menită a asigura o trecere lină, fără răscolirile dureroase din trecut, de la dogmele odată infailibile ale Bisercii la cunoștințele astăzi verificabile ale științelor. Și astfel, neavînd la îndemînă certitudinile pozitive ale științei sau certitudinile dogmatice ale teologiei, filosofia nu poate fi gîndită ca o îndeletnicire autonomă, al cărei domeniu de valabilitate să nu
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
din partea disciplinelor amintite. Filosofia a vorbit mereu despre teme pe care, preluîndu-le din afara ei, le-a împrumutat din religie la început și din științe mai apoi. Și tocmai de aceea o istorie a filosofiei universale nu poate face abstracție de dogmele și cunoștințele științifice dintr-o epocă sau alta. Cum de altfel nu poate ignora nici împrejurările politice în care o filosofie a apărut. Și astfel ajungem la cea de-a doua trăsătură distinctivă a lucrării lui Russell, și anume ideea
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
căruia Russell, plecînd de la o anecdotă biografică, să nu-i schițeze în cîteva rînduri un portret plastic și verosimil. În concluzie, o istorie a filosofiei scrisă de un spirit modern și caustic, al cărui ochi teoretic, lipsit de prejudecăți și dogme academice, privește filosofia ca pe un spectacol al marilor inteligențe speculative.
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
față, ,liniei" Maiorescu-Lovinescu partea ei. De-aici, odată fixată direcția, încep ,delimitările". În principal, desprinderea generației '80 de timpul părinților, crescuți la școala deceniului șase. În paranteză fie zis, cărticele educative ale (aproape) adolescenței noastre ,nouăzeciste" preluau, ca pe o dogmă, adevărul, în fond, de la Freud încoace, că fiecare om rămîne copilul care a fost. E teza pe care Alexandru Mușina o aplică, literaturizînd-o, comportării de grup a scriitorilor. Fiindcă au avut parte de o formare mai bună, optzeciștii au fost
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
80 nu se dă înapoi. Un final cu clin d'oeil , sau cine știe ce P.S. lăsat în coadă de rîndunică dă măsura unor analize, precum cartea lui Dodds, caracterizată de Mușina, deloc inocente. Din cînd în cînd ,combative", încercînd să nuanțeze dogme mai presus de orice întrebare, altă dată doar parșiv-surîzătoare, strecurînd referiri la clasicii marxismului în discuții despre histoire des Annales. O trecere prin ,sisteme", de la instituția (și instituționalizarea) nebuniei întreținute prin teroare, din Zbor deasupra unui cuib de cuci, la
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
problemelor deocamdată insolubile, se ivește filosofia: ea caută să suplinească carențele științelor, oferindu-le un fel de asistență teoretică pe termen lung. E ca o zonă de tampon menită a asigura o trecere lină, fără răscolirile dureroase din trecut, de la dogmele odată infailibile ale Bisercii la cunoștințele astăzi verificabile ale științelor. Și astfel, neavînd la îndemînă certitudinile pozitive ale științei sau certitudinile dogmatice ale teologiei, filosofia nu poate fi gîndită ca o îndeletnicire autonomă, al cărei domeniu de valabilitate să nu
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
din partea disciplinelor amintite. Filosofia a vorbit mereu despre teme pe care, preluîndu-le din afara ei, le-a împrumutat din religie la început și din științe mai apoi. Și tocmai de aceea o istorie a filosofiei universale nu poate face abstracție de dogmele și cunoștințele științifice dintr-o epocă sau alta. Cum de altfel nu poate ignora nici împrejurările politice în care o filosofie a apărut. Și astfel ajungem la cea de-a doua trăsătură distinctivă a lucrării lui Russell, și anume ideea
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
căruia Russell, plecînd de la o anecdotă biografică, să nu-i schițeze în cîteva rînduri un portret plastic și verosimil. În concluzie, o istorie a filosofiei scrisă de un spirit modern și caustic, al cărui ochi teoretic, lipsit de prejudecăți și dogme academice, privește filosofia ca pe un spectacol al marilor inteligențe speculative.
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
pătruns în universitate mai mulți scriitori, dintre care nu puțini poeți. Cursurile de creative writing n-au luat avântul scontat (ele se află, de altfel, într-un lung declin peste tot în lume), însă studiul literaturii s-a eliberat de dogme și prejudecăți și s-a deschis către o viziune mai proaspătă și către literatura actuală. În acest context, o carte cum este Magna cum laude (Diacritice II)*, a lui Al. Cistelecan, consacrată comentării cărților de critică, istorie și teorie literară
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
nici câte trebuiau dintre cele tinere, și la care acuma văd că încep a veni și vârstnice, așa că e un fel de succes și încurajare pentru mine. Cât despre Viața lui Isus scrisă de mine, n-are nici un amestec cu dogmele. Este o combinație a scripturii evanghelice, combinată și cu moravurile, istoria timpului, care lămuresc unele spuse neînțelese și unele aluzii, care par fără sens pentru cine nu cunoaște credințele, tradiția, obiceiurile, epoca. Am scris viața Lui, cum aș fi fost
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
sunt nu atât ipotezele, și cu atât mai puțin verdictele pe care le poate emite un individ (remarca aplicându-i-se atât lui Gide, cât și portarului său), ci cauzele profunde care îl determină să încline mai curând spre anumite dogme decât spre altele. Pentru ca fraza lui Gide să-și dezvăluie până la capăt semnificația, e suficient să meditezi o clipă la impulsul din care provine setea de cunoaștere: la baza curiozității noastre stă voința de putere. E ușor, atunci, să te
André Gide și portarul lui: un dialog social by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/4137_a_5462]
-
la acest inadaptat e că transa mistică se petrece în afara tiparului clasic de trăire în duh. Wittgenstein e un mistic fără preocupă ri religioase: nu se regăsește în nici o ecclesia, nu are putința credinței, nu înțelege virtuțile rugăciunii, vede în dogme niște absurdități tautologice, nu speră la mîntuire și mai ales nu caută a se consola în marginea dereglării de care suferă. Mai mult, excesul de durere morală îi provoacă un paroxism intelectual de ordin lucid, pentru filosof neavînd importanță decît
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
o captivitate resemnată, într-un spațiu al chemărilor de dispariție, al întunericului și al morții. Ilustrativă pentru această atitudine și pentru acest nou mod de a privi realul, poezia Doamne-ferește este și o alegorie a unei istorii delirante, în care dogma a înlocuit individualitățile, iar lozinca ține loc de afecte. Aluziile la era comunistă, cu atmosfera de teroare abil întreținută, cu impostura și lașitatea generalizate, cu spectacolul demisiilor morale și cu fastul cultului personalității regizat de oamenii de serviciu ai regimului
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
pelerin, măsura vieții dând-o imaginile de felul domesticului „balon de săpun” din primul său poem cunoscut, scris la vârsta de 19 ani. Din aceeași autobiografie spirituală reise că, în plan intelectual, puritanismul Annei Bradstreet nu a exclus interogația cu privire la dogma creștină și la propria sa credință. Reține atenția convingerea dobândită până la urmă că ordinea, rânduiala, ca atribut al universului dovedește peremptoriu existența lui Dumnezeu, convingere ce s-a reflectat benefic în preferința poetei pentru ipostaza contemplativă a eului solitar. Cum
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
datorită atât unei perfecte cunoașteri a materiei, cât și moderației exprimării opiniei. Deși multă lume, mai ales astăzi, leagă Coranul de exclusivitatea unor interdicții, care mai de care mai absurdă, Chebel explică: „N-am negat niciodată că o religie, o dogmă sau un sistem de autoritate nu poate funcționa fără o parte apreciabilă de interdicții. În ziua în care islamul va fi complet permisiv, nu va mai fi islam. Acestea fiind zise, Coranul nu e nici constrângător, nici permisiv. El oferă
Coranul și apetitul sexual () [Corola-journal/Journalistic/4181_a_5506]
-
grad înalt de dificultate datorită complexității fenomenului: abordarea estetică e mereu contrabalansată și completată de una istorică și ideologică, astfel încât tabloul rezultat să fie cât mai cuprinzător. Într-un fel, critica totală vizată de șaizeciști - însă ajustată, din cauza contextului, la dogma „autonomiei esteticului” - își găsește, peste ani, complinirea. De altfel, nu-i greu de observat că (sigur, cu diferențele de rigoare) acești critici reînnoadă mai degrabă cu „bunicii” șaizeciști decât cu „părinții” optzeciști, mai aplecați spre fragmentarism și spre reabilitarea marginalului
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
în urmă cu 30-40 de ani, uneori bine „croșetate” sau cu titluri schimbate: Un soldat de nădejde de Ford Maddox Ford (traducere de Florența Simion), Ethan Frome de Edith Wharton (traducere de Ruxandra Câmpeanu), și autorul nobelizat - Henryk Sienkiewicz, Fără dogmă (traducere de Anca Irina Ionescu). Colecția va ajunge la 20 de titluri în primăvară, între ele o selecție din proza scurtă a lui Guy de Maupassant, cele mai bune romane ale unor scriitoare cunoscute - Louisa May Alcott și George Sand
O colecție nouă, un autor misterios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3951_a_5276]
-
Iată cum îl descrie R. Caillois, încă din anii ’40, pe individul infestat cu această OBTUZITATE,adică pe MARXIST(Probabil ca multi or să te recunoască în descrirea asta)!.Citez :....”Nu există nicio soluție pt ÎNCĂPĂȚINATUL care,bazindu-se pe o DOGMĂ pe care nici nu se ostenește s-o cunoască așa cum trebuie,respinge cele mai bune argumente care se opun certitudinii sale. Nici faptele,nici logică nu reușesc să îl convingă. Îl silești să facă o opțiune dificilă,crezi că l-
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]