695 matches
-
artium și nu suportă defăimarea ei, cutare, în sfârșit, lucrează constant cu inviolabile tabuuri de corectitudine politică. Cu alte cuvinte, toți știm ce înseamnă să ți se conteste un idol. Dar suntem gata oricând să contestăm, necuviincios, idolii altora. Suntem dogmatici când e vorba de valorile „noastre“ și invocăm „libertatea de expresie“, când e vorba de valorile altora. Există deja o tradiție (intensificată în ultimele decenii) a contestării, persiflării, culpabilizării obiceiu rilor și textelor religioase. Sau a „demitizării“ lor cu procedee
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
umil și lămurit personal. Acel fel al lui de a vedea și de a judeca lucrurile totdeauna printr-un parametru supranatural. În anul doi de teologie, i s-a întâmplat să audă o dispută între don Scapini și profesorul de dogmatică, monseniorul Zenati. Unul spunea: «Clericul Calabria nu trebuie să devină preot». «E sigur că trebuie să devină», răspundea don Scapini. «Dar nu vezi că e bolnav și se chinuiește la învățătură?», insista don Zenati. «Nu, că nu e bolnav. Și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
potrivite aspirațiilor sale. Dar și acum, acești patru ani de studii teologice (teologie dogmatică, teologie morală, Sfânta Scriptură, limba ebraică, istoria bisericească, dreptul canonic, liturgia sacră, elocvența sacră, cântul gregorian) au devenit un martiriu pentru clericul nostru. Mai cu seamă dogmatica a fost osul cel mai dur de ronțăit. Profesorul don Zenati, era un preot tânăr, de o inteligență fervidă și stăpân pe materia sa. Nimeni nu poate să-i impute lipsa de experiență didactică sau un sentiment răuvoitor față de vreun
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
atunci, nu era îngăduit să deraiezi de pe acele linii stabilite. Giovanni intuia subiectele, dar se pierdea și se zăpăcea atunci când intra în harababura discuțiilor filozofice subtile. Și așa, în fiecare an, se găsea în situația de a lupta împotriva piedicii dogmaticii, pe care trebuia să o repete în sesiunea de toamnă. Pentru a depăși examenul a fost providențial iarăși impulsul și recomandarea protectorului său don Scapini. Profesorul don Zenati se lamenta pentru amestecul invadator al maturului și navigatului don Scapini; dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
era de-acum aproape, iar marile dificultăți din primii ani de școală începeau să se destrame. Ba chiar, în ultima perioadă s-a simțit gratificat de note școlare mai bune. Va povesti, cu o satisfacție intimă, finalul unui examen de dogmatică de la sfârșitul semestrului celui de-al patrulea an (1900-1901). Comisia de examen era prezidată de mons. Bacilieri. Clericul Giovanni s-a prezentat puțin tremurător în fața acelei comisii severe. A extras numărul subiectului de prezentat. Îi căzu un subiect interesant pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
luate din Părinții Bisericii, pe care nu reușisem să mi-l imprim bine în minte». Don Calabria a crezut că a luat un 10, și poate că ar fi meritat, dar i-au dat un 8; singura notă bună la dogmatică din toată perioada de teologie. «Opera de binefacere pentru alinarea bolnavilor săraci» În primul an de teologie, clericul Calabria și un grup de amici (doi clerici, Pio Tinazzi și Pio Visentini, și doi laici, marchizul Alessandro De Lisca și contele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
certitudinea morală că într-o zi riscă să ajungă vagabonzi iar sufletul lor e pe marginea prăpastiei. Dacă vreun băiat este abandonat, să fie primit fără ezitare». Într-o zi, în fața bisericii Santa Maria in Organo, fostul său profesor de dogmatică îl apostrofează: «Ce vrei să faci? Deschizi o casă atât de mare fără mijloace? Gândește-te bine la ceea ce faci, pentru că riști să discreditezi tot clerul veronez. Stai liniștit, fă-o pe preotul, și nu-ți pune în minte să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mijloace? Gândește-te bine la ceea ce faci, pentru că riști să discreditezi tot clerul veronez. Stai liniștit, fă-o pe preotul, și nu-ți pune în minte să faci atâtea lucruri!». Iar don Calabria, cu umilință: «Dumneavoastră, profesore, m-ați învățat dogmatica. Vă amintiți acea teză asupra Divinei Providențe?». «Da, mi-o amintesc». «Hei, bine, profesore, eu caut să pun în practică ideea aceea atât de frumoasă, iar dumneavoastră ajutați-mă cu rugăciunea». Tonul său nu este obraznic. Însă e ferm convins
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că noua religie răspândită rapid devine un factor dizolvant a unității sale politice. Școala căpăta tot mai mult un accent religios, educatorii erau promovați din rândul preoților, iar conținuturile planurilor de învățământ și a programelor școlare erau croite în spiritul dogmaticii creștine. Ideea care fundamenta întreaga activitate educativă era specifică acestor dogme și susținea că, întrucât omul este înclinat spre păcat, nu putea fi format și educat decât prin credință, penitență și ascultare, printr-o educație de tip ascetic. În consecință
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În consecință, se renunța la preocupările pentru educația fizică, estetică și intelectuală a tinerilor, așa cum se procedase în antichitate, în favoarea unei educații moral-creștine sistematice. Prin contribuția ,,părinților Bisericii” (patres eclesiae, de aici și denumirea de patristică, sintagmă atribuită epocii fondatorilor dogmaticii creștine), credința creștină se răspândește cu repeziciune în întreaga lume greco-romană, cu care stabilește un gen de compromis de ordin religios și filosofic. Între acești ,,părinți” misionari ai Bisericii s-au remarcat Vasile cel Mare (330-379), Pseudo-Dionisie Areopagitul (aprox. secolul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
împotriva gândirii filosofice grecești, cea care cu secole în urmă promovase spiritul laic în cercetarea naturii și a omului. Totodată, în unele din aceste opere erau exprimate și o serie de idei cu caracter pedagogic, relatate fără îndoială în spiritul dogmaticii creștine. Gândirea pedagogică ce străbate conținutul acestor lucrări cultiva ideea dobândirii virtuții supreme, ce trebuia formată în rândul tinerilor sub forma supunerii și umilinței, iar aceasta se dobândea, cum afirma Vasile cel Mare, numai prin ascultare necondiționată. Deoarece activitatea educativă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ideologi ai creștinismului, canonizat de Biserica Catolică, fiind considerat printre primii părinți latini fondatori ai Bisericii, susținea teza păcatului originar, iar în plan teosofic argumenta ideea grației divine și a predestinării. Marele teolog a avut un rol decisiv în cristalizarea dogmaticii catolice în general, a concepției creștin-medievale despre om în special. În lucrarea sa Confesiuni, teologul se străduia să realizeze o punte de legătură între educația preconizată de antichitatea greco-romană și educația creștină. Învățământul devenise un monopol al clerului în Apusul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
drept primul mare moralist modern. În demersurile didactice, Montaigne insista pe conversația de tip socratic (maieutica), considerând-o cea mai eficientă metodă de predare în actul didactic al lecției. Umaniștii Renașterii și Reformei nu s-au oprit doar asupra reformării dogmaticii creștine, a Bisericii ca instituție socială și morală, ci și asupra modernizării sistemului social, în speță reorganizarea societății pe baza unor noi principii, prin eludarea principiilor și privilegiilor feudale și instituirea unui tratament egal în fața legii între toți oamenii. Se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
libertatea era umilită, jignită, călcată în picioare, batjocorită, dar credința în libertate rămăsese intactă. Teroarea nu putuse distruge în noi și respectul pentru libertate. [...] Comunismul era privit ca o fatalitate, ca o nenorocire de import. Nimeni, cu excepția, poate, a unor dogmatici opaci, nu credea, în mod serios, în sloganul «iadului capitalist». La auzul acestui slogan, se zâmbea ironic. Dar acum? Dacă răul va deveni mai rău, el amenință să dea o imagine insuportabilă democrației, să distrugă acel refugiu intim în care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Ionescu Stăniloae, fiica părintelui-profesor Dumitru Stăniloae, nu-și propune să fie o biografie a cunoscutului teolog ortodox român, după cum mărturisește chiar autoarea (p. 17). Cu toate acestea, prin bogăția de informații, cartea se ridică deasupra multor evocări ale profesorului de Dogmatică, traducător al Filocaliei. Memoriile Lidiei Ionescu Stăniloae încep și se încheie cu slujba de înmormântare a teologului, organizată neglijent de unii reprezentanți ai Patriarhiei Române (pp. 9-16, pp. 379-388) (printre altele, fiica și nepotul profesorului Dumitru Stăniloae au fost nevoiți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nivelurile sunt clasificate într-o ierarhie, iar ca răspuns la întrebarea privind rațiunea ființării formează o ordine a creației. Un maximum de absorbție a realității este îmbinat cu maximum de raționalitate în ceea ce privește ordinea și interrelaționarea și este încoronat de dezvoltarea dogmatica perfectă a experienței spiritual-religioase în termenii unei idei referitoare la Dumezeu, așa cum s-a dezvoltat ea în Occident în analogia entis" (pp. 85-86). Ar merita precizat că o dezvoltare interesantă a semnificației politice a principiului teologic analogia entis, și implicit
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
a primelor secole creștine, care atribuie două naturi (divină și umană) persoanei lui Isus Hristos. Doctrina creștină a apărut după o luptă între două tendințe în organizarea materialului cristologic-teologic, afirmă Lucian Blaga 65: una mitică-raționalizantă, care ducea la erezie, și alta dogmatică, sau, altfel spus, o tendință de a organiza rațional-logic materialul teologic și alta care se așează în dezacord cu funcțiile logice ale rațiunii. A câștigat tendința dogmatică. A triumfat paradoxalul, absurdul, imposibilul, ilogicul. De ce oare? Simpla nevoie de sinteză nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii filosofice, astfel încât antinomicul intervine în întreaga cunoaștere. La Blaga, el survine numai în anumite situații ale acesteia și doar atunci când intelectul trece în stare de ecstazie. Din acest motiv, pentru Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt un produs al cunoașterii luciferice 375. Lucian Blaga subliniază că diferența fundamentală dintre gândirea dialectică și cea dogmatică stă în modalitatea de a concepe sinteza termenilor antinomici: În tezele dialectice, sinteza nu e postulată, ci e realizată totdeauna într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doar atunci când intelectul trece în stare de ecstazie. Din acest motiv, pentru Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt un produs al cunoașterii luciferice 375. Lucian Blaga subliniază că diferența fundamentală dintre gândirea dialectică și cea dogmatică stă în modalitatea de a concepe sinteza termenilor antinomici: În tezele dialectice, sinteza nu e postulată, ci e realizată totdeauna într-un concept, căruia îi corespunde un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logică românească", un relativism metodologic latent. Am să închei cu un pasaj din această scriere a lui Vasile Băncilă: Nu credem că un astfel de fond sufletesc a putut să fie fără de nici un rol în condiționarea unei metode ca cea dogmatică, în care logica e prealabil epuizată, dar e relativizată, pentru a permite sinteze mai bogate. Blaga afirmă, într-o rară mărturisire a sa, că ceea ce l-a îndemnat să se ocupe de dogmă a fost caracterul structural cu totul nou
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
2004. Priest, Graham; Routley, Richard, " Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în vol. Ex falso quodlibet. Studii de logică paraconsistentă, București, Editura Tehnică, 2004. Râmbu, Nicolae, Rațiunea speculativă în filosofia lui Hegel, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1997. Remete, George, Dogmatica ortodoxă, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2000. Roșca, D.D., "Despre o istorie a inteligenței (Încercări de lărgire a noțiunii de "rațional""), în Viața Românească, anul XXIII, nr. 7-8, 1931. Roșca, D.D., "Rațional și irațional", în Studi și eseuri filosofice, Editura Științifică, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983, p. 393. 74 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit, p. 215. 75 Lucian Blaga, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba Iulia Paris, 1994, p. 126. 76 Ibidem, p. 125. 77 George Remete, Dogmatica ortodoxă, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2000, p. 12. 78 Arhimandritul Sofronie, op. cit., p. 198. 79 George Remete, op. cit., p. 25. 80 Ibidem, pp. 12-13. 81 Arhimandritul Sofronie, op. cit., p. 197. 82 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 224. 83 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Fericitul Augustin Și alții mulți au scris zeci Și sute de lucrări teologice. Toma d’Aquino a scris Summa Theologiae, John Calvin a scris Instituțiile, Barth a scris 13 volume ale Dogmaticii Bisericii etc. Teologii nu au rămas niciodată fără cuvinte, dar sunt mulți cei care pun sub semnul întrebării eficiența Și abilitatea limbajului de a comunica adevărul despre un Dumnezeu Care este cunoscut ca Dumnezeu-Creatorul Puternic Și Transcendent. Apofatismul este un
Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
pot fi înțelese ca fiind la fel de proprii Realității ultime, nuanțările aduse de afirmațiile lor nu au suspendat necesitatea unor reluări ulterioare a temei. Pot fi aduse multe dovezi în acest sens. In veacul al VlII-lea, Ioan Damaschin scrie în Dogmatica sa: „Credem într-o singură ființă, într-o singură Dumnezeire, într-o singură putere, într-o singură voință, într-o singură activitate, într-un singur principiu, într-o singură stăpânie, într-o singură domnie, într-o singură împărăție, cunoscută în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
traduce numeroase lucrări cu profil teologic, istoric, literar și filologic. Ca profesor la Academia Mihăileană, a redactat manuale de limba franceză, de retorică și o geografie a Țărilor Române. Pentru învățământul teologic trece la lucrări docte, specializate, acoperind domenii ca dogmatica, pastorala, hermeneutica, dreptul canonic, omiletica, arheologia biblică și istoria bisericească. Elaborează Istoria bisericească a românilor pe scurt (1871), bazată pe documentația făcută la Kiev și pe surse românești: Petru Maior, Gh. Șincai, Dionisie Fotino, Andrei Șaguna, Mihail Kogălniceanu ș.a. Poeziile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]