599,398 matches
-
În literatură, două lucruri au fost evidente imediat după 1989 și au și fost formulate încă din primele texte critice care au apărut în revistele literare de la începutul unei tranziții nebănuit de lungi: că ierarhiile și valorile constituite în acest domeniu în anii de după război sînt false (în sensul că nu reflectă realitatea, că ocultează autori, opere, teme din motive politice, că structurile, pozițiile și aprecierile sînt impuse de factori exteriori literaturii) și că literatura scrisă în limba română "în exil
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
vorba despre ce face statul pentru cultura română în străinătate. Cu cine va fi vrînd dl Zubașcu să discutăm despre un asemenea subiect dacă nu cu președintele, cu ministrul Culturii și cu secretarul de stat de la Externe care răspunde de domeniu? Și de ce consideră d-sa că participarea primului ministru la o decernare de premii literare trebuie trecută sub tăcere? Dl Zubașcu e ziarist și ar fi cazul să știe că presa nu se face prin discriminări și omisiuni. Pe de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
totale să te ocupi de artă, să studiezi desenul, culoarea, să te dedici integral artei care te acaparează cu ghiare tentaculare. Dacă vrei să fi medic capul trebuie să îți stea la medicină, nu la artă. Altfel riști să confunzi domeniile și până la urmă să le încurci pe amândouă, deci să nu faci nimic bine și până la capăt. Doctorul Dumitresco este încă o dată nevinovat pentru că el nu a făcut altceva decât să încerce să expună, și a reușit. A reușit să
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
a determinat să se ridice la luptă Împotriva forțelor de ocupație. Așa cum spuneam, cartea oferă extraordinar de multe informații, interesante și utile despre diverse zone ale lumii, fiind prezente În paginile ei zeci de mii de nume de personalități din domeniul politic, militar, artiștic, literar, etc. Sunt subliniate contribuțiile aduse de acestea la dezvoltarea culturii naționale și universale dar și la marile procese social-politice din țara lor, ori la o scară mai mare. (continuare În numărul următor)
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
Rodica Zafiu Au apărut recent două volume de mare interes pentru lingviști. În ultimele decenii, pragmatica și analiza conversației au atras tot mai multe cercetări, în lume și la noi. Se știe însă că, dincolo de teoretizări, în aceste domenii e importantă cunoașterea comunicării reale, integrate în contextul ei situațional, a fenomenelor autentice de oralitate. Or, pentru limba română cercetătorii dispuneau pînă acum doar de culegeri dialectale: nu tocmai de folos pentru analiza conversației, în măsura în care erau înregistrări ale unor fragmente
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
un cinism fin, precum cele din Sangria, poem inspirat de o lume prin definiție antipoetică: cea a donatorilor de sînge. Să scrii un poem despre donatorii de sînge este, la prima vedere un pariu de nesusținut. Iar rezultatul ține de domeniul miracolului: "Să te-nmulțești altfel:// sub pavăza carnetului de donator/ în încăperi albe/ sîngele tău se adună/ în vase străine/ pentru ca mai tîrziu/ să trăiască în alții// va aduce cu sine paloarea?/ fierbințeala nopților lungi,/ tremurul mîinilor mele/ cînd îți
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
a serelor de flori. Intrând apoi în interiorul palatului și parcurgând una dintre cele trei expoziții de la parter, și anume cea care ilustrează dăruirea, priceperea și efortul neîntrerupt, de peste treizeci de ani, făcut de principesa Martha Bibescu pentru a reface întregul domeniu de la Mogoșoaia, ai sentimentul reconfortant că un fir nevăzut leagă momentul de atunci cu cel prezent, chiar dacă acesta din urmă este infinit mai modest ca posibilități. Zidurile Palatului de la Mogoșoaia stau mărturie pentru trei sute de ani de istorie românească. Începând
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
scrierile lui G. M. Cantacuzino, ne împărtășim nu numai din faptele principesei Martha Bibescu, a familiei sale și a unei întregi clase boierești, ci deslușim și mentalitatea care a dus la aceste înfăptuiri: "...Mogoșoaia cu parcul și palatul și tot domeniul și-a regăsit viața și tot înțelesul datorită gândului stăruitor al principesei Martha Bibescu de a face din 250 de ani de trecut românesc o mărturie vie și prezentă a frumuseții". Din perspectiva oamenilor bogați de astăzi o atare mentalitate
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
cu o paradigmă sau doar cu o modă, deci cu un fenomen prin definiție pasager, efemer? Orice s-ar zice, socotește cu măsură Mircea A. Diaconu, postmodernismul a izbutit să polarizeze dezbateri dintre cele mai importante ale ultimelor decenii, în domeniul culturii și creației, în încercarea lor de-a reflecta o seamă de realități umane schimbate în mod evident, o sensibilitate înnoită, sau, tout court, un nou spirit al secolului: "Căci postmodernismul concept din zona artisticului, folosit în arhitectură și în
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
prezența Ralucăi. Iar dispariția definitivă a acesteia după o singură noapte de amor îi bulversează total rosturile existenței. În a doua sa parte, Fetița devine un superb roman al așteptării și al risipirii iluziilor. Mihai Zamfir se simte pe acest domeniu ca peștele în apă, iar paginile sale dobîndesc tensiune și frumusețe: „Urmează orele albe ale dimineții, toamna-vară de afară continuă în aceeași splendoare, lumina străzii, ceva mai răcoroasă ca ieri, te cheamă discret. Spaima de a nu te depărta de
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
să le adune. ș...ț Iar acest excelent servitor își pierdea stăpânirea de sine, se așeza pe actele strânse și nu mai făcea nimic altceva decât să-și balanseze picioarele". Organizarea scenografică a imaginii vizuale nu rămâne la Kafka de domeniul ficțiunii, ci funcționează și în viața cotidiană. Citez doar două exemple menționate în Jurnal. Unul este descrierea lui Rudolf Steiner, celebrul antropozof. În 1911, la Berlin, acesta ținea conferințe, dar avea și un cabinet medical unde consulta, recomandând diete antropozofice
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
sistemului care ne-a subjugat aproape o jumătate de secol? Și, parcă, avem alte tradiții și alt spirit decât locuitorii insulei în care se complăcea atât de mult Hemingway. Din nefericire, socialismul pervertește grav mentalitatea. Vedem la noi cum niciun domeniu și nicio categorie n-a scăpat de acțiunea sa destructivă. La șaisprezece ani de la răsturnarea lui Ceaușescu, simțim încă din plin amprenta spiritului moscovit. De câte ori nu sunt alese în chip democratic în diferite funcții nulități caracteristice vechiului regim? Nimeni nu
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
și este foarte bine că e așa. Dacă ar fi monopolizat ficțiunea, ambiția conturării unui astfel de spațiu ar fi fost sortită eșecului pentru că doar în joncțiune cu mitologicul și cu exoticul, virtualitatea se dovedește a nu ține strict de domeniul futurismului. Astfel, citind primele pagini ale cărții, vezi că ele nu promit prea mult, în sensul că povestea începută seamănă cu cea din Chemarea lui Matei, al doilea roman al autoarei (tot unul despre iubire, moarte, informatică, deși și despre
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
a descoperit, intra muros, un loc nou, tentant, cu altfel de energie. Rînd pe rînd, dincolo de Curtea de Onoare a Papilor, axis mundi a festivalului, centru și inima lui, s-au adăugat, biserici, curți interioare, mînăstiri, licee, spații special amenajate, domenii. Numărul acestora s-a înmulțit considerabil și extra muros. O formă, și ea esențială, de căutare, de exprimare a personalității unui creator. Un moment rămîne, de pildă, descoperirea pe care Brook a făcut-o pentru "Mahabharata", în 1985: Carrriere Callet
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
fizic și moral în care artistul se naște și se formează, și, finalmente, ale unei persoane determinate, în permanență pregătită să-și uite identitatea civilă pentru a se muta cu totul în realitatea și în ficțiunea creației. În nici un alt domeniu artistic percepția tactilă, materială, a creativității, înțelegerea lumii artei ca univers determinat și posibilitatea efectivă a refugiului nu sunt mai reale și mai preganante decît în cazul artelor plastice și, în particular, în acela al atelierului de pictură, prin natura
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
multă claritate în anul următor absolvirii liceului, în 1948. Dar întreaga perioadă, în care am făcut eu liceul, n-a fost una calmă. Vă imaginați că de prin '39 s-au întîmplat multe și în viața politică și în celelalte domenii, sociale, economice, chiar culturale. Eram oarecum deprins să văd multe schimbări. Meritul Liceului Internat, unul de elită, a fost acela că a putut trece cu bine prin acele perioade agitate. - O oază, unde furtunile de afară ajungeau stinse sau nu
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Iași, la Catedra de literatură română s-a refuzat această limitare a timpului în care să se predea disciplina. În patru ani. Atunci ai o perioadă în care selectezi numele de care nu te poți lipsi, dacă ești specialist în domeniul literaturii române. Iar la cursurile opționale poți să te ocupi de ce vrei, în condițiile a ceea ce am discutat mai-nainte - Măsură în toate. - Exact. - Am discutat oarecum mai tangențial despre literatură. Aș dori să ne oprim puțin și la acestă
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Negruzzi? - Deocamdată m-am încurcat, ca să spun așa, cu un scriitor francez, abdicînd de la vechile mele păreri că nu poți să spui tu român despre un străin ceea ce spun ai lui și am două proiecte în această direcție. Unul privește domeniul în care mă pricep mai bine, și anume ecoul, receptarea operei lui Proust în România. Am trufia de a scrie acestă carte în limba franceză, să vadă colegii mei de la secția de specialitate cît pot în această direcție. Celălalt este
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
de niște turnători: nu li s-a găsit angajamentul (poate nici nu-l semnaseră), nu există documente scrise de mâna lor, nu aveau ca sarcină urmărirea unor "obiective". Ei erau, pur și simplu, sfătuitorii din umbră ai instituției. Provenind din domenii mai sofisticate (arta, cultura, cultele), unde metodele clasice erau greu aplicabile ori ineficiente, s-au dovedit stâlpi de nădejde ai sistemului. Avertizau, informau și găseau metode pentru a înlătura "problema". Un astfel de rol l-au jucat mulți dintre cei
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
ori și-au asumat mari riscuri, pomenindu-le elevilor de Doina lui Eminescu sau de importanța lui Maiorescu pentru dezvoltarea culturii naționale. Evident că perioadele de oarecare liberalizare au fost benefice și pentru învățământ, dar nota generală era menținerea acestui domeniu sub stricta supraveghere a partidului, deoarece el trebuia să contribuie decisiv la formarea omului de tip nou. Nu vreau să se creadă că absolutizez, căci vorba istoricului latin Tacitus, chiar și în cele mai negre perioade, când indivizi lipsiți de
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
în cultură, nu este suficient efortul singular, ci este nevoie "de un sistem instituțional care să garanteze standardul formării noastre". Or, autoritatea publică a făcut mult prea puțin, asta spre a mă exprima eufemistic, pentru atingerea unui standard european în domeniile umaniste. Ministerul de resort nu este numai al Educației, ci și al Cercetării. Or, n-am văzut din partea acestei instituții măsuri care să stimuleze cadrele universitare să se angajeze, antrenând tânăra generație la cercetări științifice importante. Măsurile promovate de Andrei
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
am văzut din partea acestei instituții măsuri care să stimuleze cadrele universitare să se angajeze, antrenând tânăra generație la cercetări științifice importante. Măsurile promovate de Andrei Marga în timpul scurtului său ministeriat - profesorul clujean încheiase și acorduri internaționale pentru stimularea colaborării în domeniul cercetării științifice între catedre din România și catedre din universități străine menite să catalizeze participarea tinerei generații la proiecte de interes european - au căzut în desuetudine imediat ce s-a instalat în 2000 guvernul PSD, căci tot ce realizase guvernarea Convenției
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
va fi încorporată în prestigioasa Annee Philologique, cea mai importantă bibliografie din lume pentru studiile clasice) și apar primele colaborări din partea unor savanți străini de talia unui Marouzeau sau Carcopino. Cu alte cuvinte, în scurtă vreme s-a făcut în domeniul filologiei clasice saltul în Europa. Mai menționez că Revista Clasică era deschisă tineretului și că atunci au început să se afirme viitoare personalități precum Dionisie Pippidi și Valentin Georgescu. A intervenit cezura produsă de instaurarea comunismului și abia în timpul destinderii
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
și-a redus mult numărul de pagini, iar periodicitatea a devenit aleatorie. Astăzi este imperios necesar să reînviem spiritul care i-a animat pe oamenii de cultură dinainte de al Doilea Război Mondial și să ne reînscriem cu contribuții serioase în domeniile academice de interes european. Oare un Mircea Eliade ar fi atras atenția Occidentului asupra sa fără importantele sale studii de istoria religiilor? Ar fi un dezastru dacă, ceea ce a fost salvat în condițiile foarte grele de dinainte de 1990 să fie
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
intrigi de proastă calitate. Nu avem nicio scuză dacă nu realizăm în cel mai scurt timp posibil o atmosferă intelectuală academică europeană în adevăratul sens al cuvântului. Iar pentru aceasta este nevoie de reformarea instituțiilor publice, de o politică în domeniu coerentă care să conducă la eliminarea imposturii și de acțiune în convergență a adevăratei elite intelectuale. Cum putem avea prestigiu ca țară de cultură, când coordonatorul tratatului de istorie a românilor publicat de Academia Română recunoaște senin existența unor capitole plagiate
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]