613 matches
-
celor care alergau și transpirau. Prin intermediul acestui clip apare ideea unei relații de dominare între, pe de o parte, un individ care are un automobil și, pe de altă parte, o masă de indivizi fără automobil, care apar ca fiind dominați. În mijlocul tuturor acestora se găsește femeia, miza dominanței între masculi. H. Walter a remarcat, în tot regnul animal, că semnele exterioare de dominare, numite și caracteristici sexuale secundare decid luptele de influență pentru accesul la femelă. Caracterele sexuale secundare (caracterele
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a vocii, producând o voce mai acută sau mai gravă. Psihologii au constatat că o voce mai gravă făcea ca oratorul să fie perceput mai dominant și social și fizic. Dimpotrivă, vocea mai acută îl făcea pe individ să pară dominat. D. Puts a modificat și un alt parametru al vocii: „dispersarea formanturilor” responsabil de o voce mai sonoră și mai penetrantă, caracteristică pentru indivizii mai virili. A constatat că vocile mai sonore erau interpretate automat ca un semn de dominare
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
credit" de care profită cei care, datorită capitalului inițial (familia și moștenirile), îl transformă pe acesta într-o diplomă legitimă. Dar acest sistem le permite și celor lipsiți de un capital inițial să spere și/sau să interiorizeze poziția lor dominată. Astfel, structura socială este legitimată ca ordine, iar "moștenitorii" păstrează monopolul capitalurilor cultural și simbolic, prin care se exercită dominația lor în acest câmp. Cultura școlară își asumă astăzi rolul pe care îl juca altădată religia: ea produce capital simbolic
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1995). Legitimism • Legitimism și mizerabilism Potrivit criticii aduse de Jean-Claude Passeron și Claude Grignon (1989), foști coechipieri ai lui Bourdieu, acesta din urmă adoptă un punct de vedere "legitimist", supraestimând efectele capitalului cultural în jocul social și negându-le culturilor "dominate" orice autonomie. El dă astfel preeminență grupurilor dominante. Descrierea sa rapidă și mediocru restitutivă a mediilor populare este taxată de aceiași drept "mizerabilistă". Grupul sociologilor englezi uniți sub stindardul Cultural Studies, cu Hoggart ca principal reprezentant și cu care Passeron
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
circumstanțe. Astfel contactul vizual indică interesul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar și mînia, amenințarea, dominația. În genere indivizii dominatori au mai multe contacte vi-zuale; în plus, cînd ascultă privesc mai puțin, iar cînd vorbesc privesc mai mult (la indivizii dominați însă situația se prezintă exact invers). De regulă, femeile de toate vîrstele au mai multe contacte vizuale decît bărbații, dar sînt și obiect al privirii mai mult decît bărbații. Diadele feminine angajează mai multe raporturi vizuale decît diadele masculine, dar
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru orice raport de dominație care își face loc în mod inerent în viața omului; în acest sens, Michel Onfray nota: "În această relație de dominație și servitute (dintre rațiune și pasiuni n.a.) regăsim cuplurile clasice ale opresiunii, dominatorul și dominatul: soțul și soția, tatăl și copilul, adultul și minorul, învățătorul și învățăcelul, preotul și credinciosul, stăpânul și servitorul, regele și supușii lui, republica și cetățenii ei, patronul și slujbașii lui, intelectualul și muncitorul necalificat". (Onfray, Rațiunea gurmandă, 2000, p. 67
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de atingere a țelului esențial, adică alungarea spaimei), ele sfîrșesc prin a transforma acest mijloc în țel final, nu mai vor decît puterea de dragul puterii și eventual nelimitată. Apar cele două forme ale puterii iraționale: dominația perversă exterioară, tirania, și dominata perversă interioară, prejudecata sub toate formele ei, mai ales prejudecata religioasă, superstiția. Ahtiate ambele după puterea nelimitată, aceste două forme de dominație perversă nu întîrzie să intre în conflict, ceea ce le obligă din ce în ce mai mult să accepte compromisuri în ceea ce privește sensul profund
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
model de comportament. Foarte des și împărtășesc, parțial, această analiză, cum se va vedea -, violența în școală este prezentată ca reacția normală a tinerilor excluși care reproduc astfel marginalizarea lor socială. La urma urmei, acest model de reproducere de către cei dominați a violenței sociale era propus de Bourdieu (1997) și rămâne una dintre marile referințe ale acestui curent de gândire. Putem regăsi un rezumat al acestei analize într-un articol din Le Monde diplomatique (Garcia și Poupeau, 2000). Autorii acestui articol
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
șomajul tinerilor proveniți din clasele populare, ca și cum lupta împotriva eșecului școlar ar putea și ar trebui să se substituie luptei împotriva ilegalităților. Și ca și cum ar fi posibil de asemenea ca școala să neutralizeze violența prin care o parte din grupurile dominate răspunde la violența marginalizării lor sociale, iar personalului din școli i se cere pe nedrept să dezamorseze, să atenueze sau să împiedice această violență făcând apel la forțele de ordine. Faptul că școlii i se încredințează misiunea de a menține
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
futurolog, te poți teme de un scenariu catastrofic: globalizarea economică accelerând inegalitatea între țări și în interiorul țărilor, inclusiv al celor dezvoltate, va împinge spre violență un număr mare de școli și de zone urbane. Cum spune Bourdieu (1997), violența celor dominați este reproducerea unei violențe sociale de dominare. Nu-i vorba așadar de a-i stigmatiza pe "săraci" sau de a înrădăcina violența lor, ci de a sublinia că violența este o construcție socială, care nu poate fi deconstruită decât social
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
definită ca "putere care ajunge să impună semnificații și să le impună ca legitime, disimulând raporturile de forță care stau la temelia forței sale" (Bourdieu și Passeron, 1970, p. 18). Pentru Bourdieu, forma supremă de violență simbolică este că "produșii dominați ai unei ordini dominate de forțe aureolate de rațiune (ca acelea care acționează prin verdictele instituției școlare sau prin dictatele experților economici) nu pot decât să consimtă la arbitrariul forței raționalizate" (Bourdieu, 1997, p. 99). Altfel spus, acceptarea ordinii mondiale
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
jos a scării pot ajunge să-și considere soarta drept un lucru de care e aproape imposibil să scape și pe care trebuie să-l îndure cu placiditate și calm" (Sen, 1990). Avem aici două efecte complementare ale dominației: violența dominaților sau supunerea lor sunt două fețe ale aceleiași acceptări a "legii celui mai puternic". Pe scurt, "calmul școlar" din aceste școli sărace nu este oare una dintre vicleniile rațiunii imperialiste, prin inculcarea precoce a supunerii? Această inculcare poate fi uneori
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
asociază cu tinerețea, ci cu feminitatea. Înseamnă că subiectul este slăbit în «anima» sa. Nu reușește să se afirme. Are prea multă încredere și riscă - la fel ca în basmul Albă-ca-Zăpada, în care căprioara este substitutul eroinei - să se lase dominat și să cadă în capcana altora (mama vitregă din basm). Această interpretarea este valabilă atât pentru visul unui bărbat, cât și pentru cel al unei femei. Pentru femeie se adaugă o semnificație de frumusețe și de seducție, deaorece căprioara este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
demitizări figurează izolarea morală a femeii, instabilitatea sentimentului de dragoste, mediocritatea sau influențarea îndrăgostitului 58, falsă identitate 59 ș.a. Destinul Parizienei demitizează dragostea romantică. Maupassant surprinde într-un singur alineat dramă legăturii cu o astfel de femeie, în care raportul dominat/dominant se schimbă și demitizează vraja puterii feminine fatale 60. E.Roy-Reverzy menționează predilecția operelor realiste pentru punerea în abis și rescrierea parodica a miturilor: Fedra în La Curée, Geneză în La faute de l'abbé Mouret. Zugrăvirea acestei lumi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ceea ce secolul (istoric, social, economic, uman) exclude în realitate. Nu este ea oare, mai întâi de toate, ființa prin care contrariile devin "co-posibile"? Ea ne apare succesiv că idolatrizare și umilință, viciu și virtute, utilitate și gratuitate, erotism și pragmatism, dominată și dominantă, activă și pasivă, purtătoare de valori de civilizație și natura primitivă, rezervă de angelic și demonic. Toate acestea ne incită să gândim că mandatul său esențial este de a pune în spectacol contradicția. CAPITOLUL ÎI MITOPO(I)ETICĂ
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
minimă Viol agresiv înainte de moartea victimei Actul sexual după moartea victimei Cadavrul este ascuns Cadavrul este lăsat la vedere Arma / urme absente Arma și urme prezente Transportă cadavrul Cadavrul rămâne la locul crimei Victimele sunt indivizi ușor manipulabili și / sau dominați, de obicei sunt străini cu care făptașul are ceva trăsături comune. Infractorul este considerat sociabil și folosește abilitățile verbale pentru a-și manipula victimele și pentru a prelua controlul asupra lor. Este conștient de gravitatea faptei săvârșite și este încrezător
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
este vorba de împărtășirea de către două persoane (sau mai multe) apropiate și legate afectiv a unui delir indus de către una din persoane, de obicei dominatoare. De cele mai multe ori, atât delirul original (al persoanei psihotice), cât și cel indus (la persoanele dominate) au o tendința spre o evoluție îndelungată cu excepția separării lor. În cazul în care ambele persoane au tulburări psihotice independente, chiar dacă își împărtășesc unele idei delirante, nu este vorba de "Folie a deux", ci de "Folie simultanee"2. G. Scripcaru
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
este urmată de o coborâre în care legea gloatei face ordine în comunitate. Societatea însăși nu este decât schela pe care se înalță elita către o existență superioară, care, desigur, nu depășește umanul. Aristocratul are o altă morală decât cel dominat. De altminteri, el este creatorul valorilor. Binele va fi asociat de el cu propria sa condiție: este bun cel distins, puternic, nobil. Aristocratul este încrezător în sine, mândru de faptele sale, ostil altruismului; el consideră că are obligații doar față de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
consideră a fi cauza tuturor conflictelor sociale. Prin urmare dacă liberalismul reține din sloganul revoluției doar libertatea, socialismul reține doar egalitatea care nu poate fi obținută decât prin desființarea proprietății. Gândirea socialistă a primei jumătăți a secolului al XIX-lea dominată de Saint Simon, Charles Fourier, Robert Owen, Leraux, Louis Blanc și Pierre Joseph Proudhon, afirmau că proprietatea este o hoție, deci s-ar realiza prin furt. Ori a fura însemnă a lua ceva cu forța, fără voia cuiva, ceea ce chiar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
evadeze din spațiul căminului, nu acceptă să fie cicălită. Se vrea lăudată, admirată, cinstită chiar și prin banchete, își vrea slugile remunerate și familia din care provine respectată. Proclamă sus și tare o egalitate în drepturi, căci nu se lasă dominată sau exploatată. Pentru această donna demonicata lucrurile sunt foarte clare: își poate oferi ori „trupușorul” ori „banii”376. Ne punem întrebarea unde își găsesc loc sentimentele, iubirea, prețuirea, respectul. Totul se vinde și se cumpără ca într-un veritabil târg
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reintegrarea cavalerului în societatea de care s-a distanțat. Povestea târgoveței din Bath nu problematizează despre moarte sau indulgență, ci despre reabilitare.428 Cavalerul va descoperi că ceea ce le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un alt lucru important: cum este să fii violat, el înțelege astfel gravitatea actului comis și reacționează ca o femeie, 425 Ibidem, p. 20. 426 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ratat. Cred că aceasta a fost pentru el o sursă de permanentă suferință.“116 Wittgenstein mai credea că dacă nu este bine înțeles asta e urmarea faptului că modul lui de a gândi nu este în spiritul timpului. Un spirit dominat, în mod nefericit după părerea lui, de acel prestigiu al generalizărilor și al gândirii teoretice pe care îl consacraseră realizările științei. În vara anului 1947, Wittgenstein l-a înștiințat pe vicecancelarul Universității că a decis să și părăsească înainte de termen
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dominant al unei teme este adesea format de planete rapide, În aspect unele cu altele sau În aspect cu o planetă lentă, și legate de un unghi. De exemplu, o opoziție Soare-Marte pe axa orizontală poate fi considerat un aspect dominat. Examinând mărturiile și exemplele reproduse În cartea de față, ați remarcat fără Îndoială că tranzitele izolate sunt foarte rare. Cel mai adesea Întâlnim tranzite simultane sau un singur tranzit care atinge mai multe planete natale. Acesta este, de exemplu, cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
de administrare în trecut și în prezent sau dacă au consumat singuri sau în grup devin puțin relevante. Concluzii Din punctul de vedere al caracteristicilor sociodemografice, cele două eșantioane au fost asemănătoare în ceea ce privește distribuția pe vârste și sexe, ambele fiind dominate de copiii de sex masculin din segmentul de vârstă 14-18 ani. Nivelul de educație este mai ridicat în rândul copiilor romi, în timp ce procentul copiilor străzii neșcolarizați este semnificativ mai mare. Atât copiii romi, cât și copiii străzii provin din familii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lume. Au fost primii care au analizat lumea, care și-au pus mari întrebări filosofice și au creat gândirea științifică.2 Grație lor, civilizația noastră este marcată pentru totdeauna de spiritul prometeic: universul este un loc care trebuie descoperit, stăpânit, dominat, și nu o forță necunoscută și indescifrabilă, căreia trebuie să ne supunem sau care trebuie înduplecată, implorând zeii, cum se întâmplă în cazul altor civilizații. Conform legendei, Prometeu a modelat omul din noroiul pământului și, pentru a-i da viață
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]