873 matches
-
în cazul lui). Ceremonia a fost organizată de Ernest Urdăreanu. A fost ales locul ceremoniei, pe Valea Prahovei, și s-au trimis invitații în țară și în străinătate. Printre alții, au fost prezenți la ceremonie ca oaspeți, reprezentanți ai caselor domnitoare din Europa și numeroase personalități politice și militare: Principele Paul, Regentul Iugoslaviei, Principele Moștenitor Gustav Adolf al Suediei, mareșalul Smigly Rydz (Polonia), generalul Joseph Georges (Franța), Principele Charles al Belgiei, conte de Flandra, Friedel (Frederick de Hohenzollern), generalul Sir Georges
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Flondor, Radu Rusescu și soția, cpt. Iliuță, Predoiu și Plesnilă. La ora 22, Urdăreanu rostește un toast. După cină, Carol al II-lea conferă decorații cu prilejul celor 10 ani de la înfăptuirea Restaurației. Lui Mihai îi conferă Colanul Ordinului Casei Domnitoare, într-un nou format, desenat chiar de Carol. Duduii și lui Ernest Undăreanu le-a acordat Comanderia pentru Merite. Duduii i-a oferit însemnul special pentru doamne, dar făcut în briliante. Joi, 13 iunie. Mihai și colegii de clasă vizitează
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
principii din Breisgau trebuie să fie puternici. Numai puterea lor În regiu nea Rinului de Sus poate aduce echili bru În imperiu. Numai principi puternici pot aduce echili bru În imperiu. și În afară de Casa voastră nu văd nici o altă casă domnitoare destul de puternică și de Înțeleaptă ca să Înțeleagă mersul timpului și să ducă politica ce se impune astăzi. Venețienii vor să fie aliați credincioși ai Înălțimilor Voastre. Ei salută alianța voastră cu burgunzii și planurile de căsătorie cu prințesa burgundă. și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Freiburgă, o cro nică a timpului: „Bertholdus III a făcut din satul Freiburg un oraș liber [...]. El l-a Însărcinat pe fratele său Conrad de Zähringer «să Întocmească constituția orașului ca libera civitas».“ . Ministerialii erau nobilii aflați În slujba Casei domnitoare. . Leo Alexander Ricker, Freiburg; aus der Geschichte einer Stadt (Freiburg: din istoria unui orașă, Rombach Verlog, Freiburg. 4. După cum se știe din istoria Veneției, În Evul Mediu viața În orașul lagunelor era primejdioasă. A se vedea un articol al lui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
facerea lumii, anii după nașterea lui Christos; date cronologice pe anul 1880; Sărbătorile și alte zile schimbătoare de peste an; posturile în biserica grecorăsăriteană, dezlegarea postului, semnele cerești și caracterele lor. După zilele calendarului anului, erau redate informații despre genealogia Casei domnitoare Austriece, taxele de timbru și cele poștale, despre, Șemetismul bisericii ortodoxe orientale române din Ungaria și Transilvania; Mitropolia, Diacesele, Ierarhii mitropoliilor învecinate din Austro-Ungaria - inclusiv Mitropolia Bucovinei și a Dalmației , „Domița Ruxandra” de N. Cahe, nuvelă istorică reprodusă din „Convorbiri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
M.M. Călinescu, I.G. Sbiera, T.V. Stefanelli, S. Fl. Marian, I. Bumbac, V. Bumbac, S.V. Isopescu, V. Alecsandri, T. Bocancea, C. Morariu, A. Berariu, L.C. Rotopanu. Traduceri din: V. Funk, Lorenz de Stein, H.G. Bertrand. Cuprinde informații despre: „Genealogia dinastiei împărătești domnitoare în Austria”, Despre calendar și originea lui”, despre „Societatea academică România Jună” din Viena, „Despre istoricul fondului religionar gr.or. în Bucovina”, un „Episod din năvălirea turcilor și tătarilor în timpul lui Vasile Lupu în Moldova.” * Calendariul... Societatea „Academia ortodoxă pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
hârtiei (1240), aflarea prafului de pușcă (1342) înființarea Mitropoliei Moldovei prin Iuga Vodă (1400), suirea pe tron a neuitatului Domnitor al Moldovei Alexandru cel Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun și depunerea rămășițelor lui în biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului ( 1441), suirea pe tron a fericitului și neuitatului Domn al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
temei, oare și mentalitățile urmează sau ilustrează această rotire În ciclu a formelor de organizare comunitare, coexistă oare, În zilele noastre, elemente sau „sechele”, dacă vreți, de sclavagism târziu Împreună cu altele de tip feudal - onoare și cult al unor familii „domnitoare”! -, trăim noi, oare, În zorii secolului XXI și ai unui alt mileniu, „cufundați” Într-un „vas social” În care ard și se amalgamează elemente atât de disparate, de eterogene și de antagonice? Să fie oare aceasta debutul unei unificări planetare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
revendicări sociale destul de vag formulat — sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. Este greu de spus ce urmărea cu adevărat acest personaj jumătate țăran, ju mă tate boier, de unde și diversitatea interpretărilor. El ajunge la Bucu rești și devine pentru scurt timp domnitor de facto al țării Românești. Succesul său rapid do vedea o insatisfacție socială generalizată, de la țăranii Împovărați sub dări până la boierii iritați de concurența grecilor și de ingerin țele Porții. În timp ce răsculații greci, sperând În ajutor rusesc, ur măreau răz
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În cele două țări „adunări ad-hoc“, reprezentând toate straturile sociale, inclusiv țărănimea (1857). Răspunsul lor, adoptat aproape În unanimitate, a fost fără echivoc: românii cereau unirea Într-un singur stat cu numele de România și principe străin dintr-o familie domnitoare europeană. Principele străin ar fi pus capăt rivalităților interne pentru tron, conferind țării și un plus de prestigiu. Totul depindea Însă de decizia marilor puteri și, În primul rând, de Franța și de Anglia, care nu prea se Înțelegeau În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prelungit mai mult, făcând ravagii Îndeosebi În secolul al XVIII-lea și la Începutul secolului al XIX-lea (facilitată de războaie și de deplasările de trupe). Cu deosebire a rămas În amintirea oamenilor „ciuma lui Caragea“ din 1813 (de la numele domnitorului fanariot care cârmuia atunci țara Românească), comparabilă prin proporții cu marea ciumă de la Londra din 1665. Căruțele cutreierau Bucureștiul și Încărcau de-a valma morți și muribunzi. Ar fi pierit atunci 25-30000 de oameni din populația de 80000 a Capitalei (o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Vasile Pârvan și alți istorici au afirmat că Ștefan cel Mare este fiul lui Bogdan și al Oltei, descendentă a Basarabilor din Oltenia, pe care Bogdan a cunoscut-o în timpul pribegiei sale. În felul acesta, prin descendența sa din familiile domnitoare ale Moldovei și Țării Românești, Ștefan ne apare ca o sinteză a geniului românesc. În unele izvoare, mama lui Ștefan cel Mare e numită Maria. Oltea, a murit la 4 noiembrie 1465 și a fost înmormântată în biserica mănăstirii Pobrata
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în ținuturile Tecuci, Hotin și Suceava. Nu există, așadar, o separare teritorială și a instituțiilor pentru fiecare zonă. Ținând seama că se crease în cadrul statului un mare domeniu, cel al lui Ștefan, se poate vorbi de fărâmițare feudală datorită familiei domnitoare și nu boierilor. Nu s-ar fi ajuns la această situație dacă exista un sistem datorită căruia numai primul născut avea dreptul să devină domn, dacă era o succesiune la tron ca în Apus. Faptul că un pretendent putea găsi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În legătură cu domeniul domnesc, Ion Donat constată că “satele domnești nu au reprezentat un domeniu permanent, care să fi trecut de la un domn la altul”, deși, până la 1600, s-au perindat pe scaunul Țării persoane care făceau parte din aceași familie domnitoare, ceea ce înseamnă că “în Țara Românească nu au existat teritorii unitare supuse coroanei, ca în Transilvania.” și cum s-a întâmplat, de regulă, cu domeniile regale din Apusul continentului. Din tabelele întocmite de Ion Donat reiese că domnii nu aveau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Exterior, era foarte reținut, își măsura cu grijă fiecare vorbă și se pronunța numai când era întrebat sau se abordau probleme din aria lui de preocupări, "sepatristul", cum era botezat lucrătorul de la cifru, se purta cu toată deferența față de "familia domnitoare", dar profita copios de prostia "piticului" așa îl porecliseră pe micul administrator pentru a-l pune în încurcătură, mai ales după ce băuse suficient ca să vorbească gura fără el. Femeia de serviciu îi ținea companie "tovarășei" și executa cu rapiditate dispozițiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
argint, secol al XVI-lea. 41. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1405, de la M-rea Tismana. 42. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1502. 43. 2 (două) Evanghelii slavone imprimate. ARHIVELE STATULUI DIN BUCUREȘTI 1.O parte din actele Casei noastre Domnitoare și în special actele examenului de bacalaureat al Prințului Carol. 2.O parte din actele bisericii Sf. Vineri-Hereasca ce fuseseră depuse la această Direcțiune. 3.Un număr de 245 documente, 5 pachete tot cu documente neinventariate. Director general, Arhivar, (ss
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un refugiu. Mulți principi din familiile Movilă, Stroici, Balica, Costin, Barnowski, Petriceicu etc. au dus atunci un mare număr mare de țărani și de iobagi moldoveni pe pământurile lor din Podolia, devenită un fel de azil pentru familiile nobile și domnitoare, după ce fuseseră mult timp un refugiu pentru oamenii simpli. În scurt timp, legăturile dintre Podolia și Moldova au devenit și mai strânse; în 1682, în urma înfrângerii cazacilor, Sublima Poartă a acordat demnitatea de “Domn al întregii Ucraini, de la Nistru la Bug
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
afectată de cutremure devastatoare, iar invaziile pustiitoare au provocat lăcașului daune incalculabile. De exemplu, biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, apoi a fost arsă în timpul războiului ruso-turc din anul 1711 și prădată în 1740. Lucrările efectuate pe vremea domnitorilor Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1715) și Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-17399) n-au putut asigura bisericii episcopale trăinicie din cauza deselor incursiuni ale armatelor străine. În anii 1753-1756, în timpul domniei lui Matei Ghica și pe vremea când Inochentie era episcop
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oamenii de rând și faptul s-a oglindit în următoarea alegere de domn: alegerea cel de-al doilea fiu al lui Petru Rareș, Ștefan, fratele lui Iliaș, a întâmpinat multe îndoieli și chiar dușmănii, căci se crease în vechea familie domnitoare un precedent nemaiîntâlnit. În cele din urmă, Ștefan Rareș va fi ales domn, după ce s-a „adunat împreună poporul, episcopii și cei ce se aflau în fruntea dregătorilor și căpeteniilor obștilor și tot sfatul domnesc”. Însă, domnia lui va fi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cei doi episcopi (vicepreședinți), membri de drept, 16 boieri de rangul I și alți 16 aleși din ținuturile moldovene. La Huși, alegerea primului deputat pentru Adunarea Obștească a fost fixată pentru 13 noiembrie 1832, candidat fiind Ioan Cuza, tatăl viitorului domnitor. El era considerat un om cu concepții noi, cu „o vădită înclinare spre ideile cărvunărești”. La vot au participat 14 boieri, din care 12 au votat pentru Ioan Cuza, care a fost ales și în 1838, pentru a doua legislatură
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
puncte de vedere contradictorii. I. G. Valentineanu susține că domnitorul s-ar fi născut la Galați. Dicționarul enciclopedic Larousse, ediția 1968, înscrie, de asemenea, orașul Galați ca loc de naștere a lui Alexandru Ioan Cuza. A. D. Xenopol arată că viitorul domnitor a văzut lumina zilei la Bârlad. Constantin C. Giurescu acreditează și el Bârladul ca loc de naștere; ca argumente aduce două documente: 1. Diploma de bacalaureat, obținută de Alexandru Ioan Cuza în 1836, la Paris, pe care scrie: „né à
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Alături de ostașii vasluieni, o contribuție însemnată la dobâdirea Independenței au adus-o dorobanții din Regimentul 12, în rândurile cărora se aflau 240 combatanți hușeni. Cum era organizată infanteria ? Într-un raport din 26 noiembrie 1876, redactat la București și adresat domnitorului Carol, colonelul George Slăniceanu, ministru de Război, considera că „organizația actuală a dorobanților reprezintă inconveniente ce în mare parte au întârziat dezvoltarea acestei arme. În adevăr, teritoriul unui regiment cuprinzând astăzi patru județe, din cauza marii întinderi de teritoriu, administrația și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
putea renunța. Uneori, pe lângă funcția de medic (cu sau fără diplomă plăsmuită), acești vraci constituiau necesare verigi în diferite tranzacții diplomatice discrete, având acces în medii importante. În anumite circumstanțe, unii au devenit niște "medici" foarte renumiți, solicitați și familiile domnitoare. Bucurându-se de o clientelă bogată și "coborând în lume", au practicat, ani de-a rândul, cu mare succes, medicina așa cum era ea atunci amestec de hipocratism și galenism, farmacie cu produse eficiente sau iluzorii și un gen de psihoterapie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
înceapă medicina la Paris, înainte de a-și fi susținut doctoratul în legi la Viena, lucru pe care îl va îndeplini peste doi ani, în 1842, așa cum rezultă din dedicația pe care o face în 1847 lui Grigore Cuza (unchiul viitorului domnitor) pe prima pagină a tezei sale de doctorat în medicină, proaspăt susținută la Paris? Este ascunsă aici una dintre problemele vieții lui A. Fătu, mai greu de limpezit pe baza documentelor pe care ni le-am apropiat până la această dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Franței a trecut Alpii cu armata pentru a pretinde regatul Neapolelui. Deși Charles a fost nevoit să se retragă în Franța în 1495, invazia să a distrus iremediabil balanța puterii în Italia. Guvernele din toată Peninsula s-au schimbat. Familiile domnitoare de secole au fost exilate sau eliminate. Orașele, care se considerau bine aparate, au fost atacate unul după altul de trupe străine și au avut de suportat evenimente tragice în care au fost implicați mii de civili nevinovați. Infanteriști disciplinați
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]