1,248 matches
-
mele, însă mama își ieșea din fire, excedată, nu mai știa cum să mă stăpânească. O dată, la Sângeorz, pe palierul de lemn al vilei unde locuiam, la etaj, ea însăși isterizată de scandalul meu, văzând că nu reușește să mă domolească cu palmele și cu pumnii, m-a trântit pe podea și m-a călcat în picioare, încât au sărit să mă scape, speriate, Elenuța cu o verișoară a maică mii, din Dej, care le invitase la restaurant. Nu cred că
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nici un copac. Doar cedrul multisecular primește să-i ajute, scuturându-și la pământ tocmai creanga de care se spânzurase În ajun Iuda. Când ceilalți arbori Încep să-l blesteme și să-i reproșeze „trădarea”, el dă următorul răspuns: „Tăceți și domoliți-vă, că nu pricepeți adâncul tainelor. Trebuia ca cel mai vinovat cu cel mai fără de pată să se Întâlnească odată; mila cea mai desăvârșită să se reverse peste vina cea mai fără de iertare și să o copleșească; omul cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
pe lîngă mine pe stradă și-mi cîntau „țeelu-cățeelu’, țeelu-pur ceelu’, țeelu-cățeelu, țeelu-purceelu’...“. și puștii mai mici îmi stri gau de departe (să nu-i pot prinde) : „țeelu -cățeelu’, țeelu-puceelu’, țeelu-cățeelu’, țeelu -pu ceelu’...“. La școală, lucrurile s-au mai domolit. Colegii au aflat doar după cîteva luni, în clasa întîi, că mi se mai zice și țelu, dar nu prea aveau curajul să mă poreclească. Singurul lucru pe care-l făceau era să și dea coate în fiecare dimineață cînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mai nădăjduiască! Catone: Amorul, tare ca mormântul, tare ca o armie desfășurată. Dar și puterea credinței nu e mai mică. Machiavel: Religiunea face pe oameni buni; legea, drepți; necesitatea, muncitori. Lucrețiu: Lumea, imensă greșală, nu e lucrarea zeilor. Euripide: Bunătatea domolește ce a supus ferul. Ne sachant ce qu'un roi cache au fond d'une grâce qu'il fait. Liberta dolce e desiato bene! Nul conosciuto a chi talor no'l perde. Libertate dulce și dorit bun, necunoscut de cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
polonez pe clădiri în gări, în vârf de catarguri. După Kolomeia așezări sărace. Cai slabi cu coastele aparente. Oiștea goală pe deoparte!! Meri înfloriți. La încrucișeri cu șosele în fața rampei închise, căruțe și gospodari care-și țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă bogată; peisagiu submontan. Stanislav. Femei ghilesc pânză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
literară cât și științifică, Academia de Inscripții din Paris s-a socotit datoare să delege pe cel mai autorizat expert al ei ca să descurce treaba; și iată versiunea acestuia: "Acest altar e închinat zeului vânturilor și furtunilor, spre a-i domoli mânia." *1 A fost numit bibliotecar al casei regale un ignorant care nu citise niciodată nimic. E ca un eunuc pus să păzească seraiul Sultanului. A propos de Lamartine conducător de stat, Veuillot a spus: "Franța face greșeala de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țărm prigonindu-se. Încă de la 8 de asară s-a văzut înspre Caucaz pânze de fulger zbătându-se în negura depărtatului țărm răsăritean. După miezul nopții duhurile mării călăreau fantastic pe harmasari spumați. La răsăritul soarelui vijelia s-a mai domolit. Nouri au prins a sui și a acoperi strălucirea zeului zilei. Un călător singur, c-o raniță săracă, s-a oprit în apropierea noastră, pe faleză, s-a așezat pe bordura drumușorului, privind tumultul talazurilor. În vile lumea doarme, răsucindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n'au avut de ce se teme. Își cunoșteau mulți satele. Unii au vorbit norodului, căutând să preîntâmpine oarecare neorânduieli. Între ceilalți, din partea de ținut în care au fost mișcări, s'au arătat unii înflăcărați, energici și curagioși. Au fost și domoli unii, înspăimântați de primejdie; puțini și-au părăsit locul datoriei. Toți însă, prin felul lor de a se purta, au dovedit că sunt cu totul străini de acuzația de instigatori ce li s'a adus. Dimpotrivă, s'au arătat ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Am în minte exemplul consătenilor mei: față de cum erau în urmă cu două decenii (arțăgoși, bătăuși, sălbatici cu animalele și cu copiii), au devenit, cert, mai știutori de lege, mai umani. Poate fiindcă generația celor violenți a îmbătrînit, s-a domolit natural; poate, de asemenea, fiindcă s-a ridicat între timp o generație cu mai multă școală. Chestiunea trebuie totuși pusă și altfel: cei mai buni dintre noi ating înălțimea de gîndire și subtilitatea lui Maiorescu, Eminescu, Caragiale? Or, răspunsul meu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ieși desigur altceva. Din păcate, întîmplarea de azi nu-i o excepție. Cînd sacrific „primul impuls”, ceea ce notez ulterior e doar amintirea lucrurilor gîndite cu intensitate. „Focul” interior scade, îl acoperă o cenușă albastră, sub care abia mai pîlpîie. Autocenzura domolește vivacitatea inițială, răcește scrisul, îl face inexpresiv. Poate de aci starea de insatisfacție pe care mi-o dă o bună parte a „literaturii” mele. Întrebat de Bălăiță dacă-i gata cronica la Introducere în opera lui Odobescu de Nicolae Manolescu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să-mi închei misiunea în Spania fără să fi trecut prin Valencia, Barcelona, Bilbao, Saragosa, Burgos... A urmat doar o vară fierbinte, cu călduri sufocante. În curtea din spatele ambasadei trona o piscină mare care, după program, ne-ar mai fi domolit arșița. M-am mirat că nu poate fi folosită și m-am interesat pe ici, pe colo de ce. Mi s-a spus că ar avea chipurile o fisură, pe unde se pierde apa, pe care însă meseriașii din ambasadă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fost frecat o jumătate de oră fiind Întrebat de 2-3 ori despre un mușchi, obținând În final doar nota 7, deci o sporire a notei anterioare cu 50 sutimi. Poate aici este originea Încercărilor de mai târziu de a-i domoli pe anatomiști. Sunt de acord că la Începutul secolului anatomia era “baza științelor medicale”. Cu progresul cunoașterii În ultimul secol al mileniului doi, anatomiștii trebuie să recunoască deplasarea bazei medicale spre structurile văzute doar indirect, spre citologie, genetică și chiar
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
totul putea degenera, mai ales că patrula, ce se afla încă în biroul șefului de gară, a început să miște și să-și pregătească armele. Am intervenit cu toată puterea mea și, cu chiu cu vai, am reușit să-i domolesc, explicându-le că totul ar fi inutil și am suferi cu toții absolut de pomană. Eram la discreția lor. În aceeași zi, către ora 2 după masă, șeful gării Bekescsaba ne anunță că un tren sovietic transportând captură de război se
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
amenajată într-o veche biserică din secolul XIII. Pe o stradă uitată de lume, la un mini market, am cumpărat pâine, bere și conserve de pește. Ne-am întors la camping, am mâncat, am dormit și când soarele s-a domolit am mers să ne bălăcim în marea învolburată. Seara am ieșit la plimbare prin stațiunea din apropiere, am cumpărat struguri și două caiete pentru jurmale. A fost o zi lâncedă, cu dureri de cap și măsele, dar cu speranța că
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
special Delta Dunării, căreia îi descoperă, cu nostalgie și emoție, patriarhalitatea și spiritualitatea: o existență dură, o lume răbdătoare, dar aprigă la muncă. Colectivitatea surprinsă este mereu încleștată în lupta cu natura pentru a-i birui stihiile și a-i domoli forțele în folosul civilizației. Sunt sesizabile trăsăturile caracteristice generației care a cultivat „reportajul romantismului revoluționar” în perioada imediat postbelică, dar și vocația specială pentru sublim și colosal a autorului. Volumele Oda zilnică (1970), Dobrogea de aur (1978), Farmecul genezei (1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
care, în acel final de an 1903, solicita atenția și activitatea directă a cancelariilor europene era, pe acest teren turcesc de eterne rivalități, problema macedoneană, măr al discordiei între balcanici, pe atunci în plină actualitate. Acordul de la Müerszteg, destinat să domolească fricțiunile austro-rusești, permitea punerea în aplicare în Macedonia a unei forme simple de Regulament administrativ care să aducă un pic de ordine în aceste regiuni mereu în fierbere, datorită propagandei bulgare, grecești și sîrbe, care, prin bandele lor de comitagii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
frenetică autoreferențialitate („Mi-e sângele prea tânăr, doamnă, / nu m-am trecut de vămile mândriei / și-acuma port, arzând în rană, / cuțitul aspru al bucuriei”). În Legea și visul (1987) și Eu și lumina (1988), voluptatea și îmbătarea simțurilor se domolesc, se transformă în mature responsabilități ale sinelui, pe care poeta încearcă să și le camufleze: „În casa unde mi-am închinat o vară / la amintirea în stingere a unui bărbat / gonit cu pietre / din istoria arterelor mele, / speranța își smulge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
cinci șaua i-o pun,/ Și-alții cinci în chinșî-l strâng,/ Șialții cinci călare-l pun”. Cei douăzeci și cinci de dregători reușesc cu greu să stăpânească energia nărăvașă care ascultă doar de feciorul consubstanțial cu miticul. El poate nu numai să domolească bidiviul aprig, dar știe să îl poarte în mod magic și devine un concurent al soarelui: „Strânge calul, mi-l cofTânge,/ Calu-mi sare și-mi răsare,/ Cu Soarele se-ntre- ceare”. Demonstrația de echitație magică este caracterizată de prezentul indicativ
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
exclusiv zonei întunecate a „forțelor obscure, instinctuale și pasionale. Lăsate în voia lor, neasumate de către spirit, ele nu pot decât să joace un rol distructiv, în univers și în om”. Măr, feciorul născut prin iradierea fecundității vegetale, ucide fiara și domolește astfel haosul prin gestul viril ordonator, specific spiritului inițiat. Cerbul solar este o altă ipostază a haosului invaziv ce trebuie să piară de mâna flăcăului, motivul fiind comun din Balcani până în Baltica. În tipul acesta de colinde calul dispare, confruntarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
elemente tipice precum revelația Ființei Divine, a unui obiect sacru și a mitului originii”, dar în timpul procesiunii fetele primesc puteri cosmogonice. Prin îndeletnicirile milenar feminine precum cusutul, țesutul, chindisitul, ele recompun lumea la fel de eficient ca eroul draconocton. Cântecul lor măiestru domolește fiara haosului, în timp ce întoarcerea rituală ab origo mundi o arată drept ființă consubstanțială cu apele începutului. Pe fetele de măritat le descoperim în colinde stând în „leagăn de mătase”, între coarnele unui animal primordial care înoată la lumina lunii prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
La iaz că-mi plecară,/ La iaz la pârleaz,/ În grădina cu flori/ Breajă și-ontindeară/ Pân-o isprăveară” (CiocăneștiIalomița). Nu există o vânătoare propriu-zisă aici, fata valorifică puterile magice pentru a captura jefuitorul. Mătasea, fir nobil și puternic, „leagă” și domolește pretutindeni formele zoomorfe ale stihiei. Obținerea mrejei implică etapa formatoare a toarcerii firului, imposibil de surmontat: „Acasă c-au mers,/ Mătase și-au tors,/ Mreaj-au împletit,/ La grădină s-antors,/ Mreaja au întins./ Cel pește de mare/ Din mare-a eșit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacră, aici fecioara cu o asemenea podoabă poartă însemnul magic al ființei care a pătruns în mit. În colindele tip IV, 80B leagănul fecioarei este dus de bourul cu ținută de zeitate a apelor. Trei sunt „metodele” prin care fata domolește stihia zoomorfică: leagănul a cărui împletitură a „capturat” animalul, călărirea lui („compromis prin subordonare” în supunerea bestiei, dar și un indiciu sapiențial, fiindcă pe bivoli călăresc înțelepții) și cântecul cu valențe de descântec. Dincolo de puterea magică a cuvântului, cântecul încearcă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
uit în grajd - vaca nu, vițelul nici el, în coteț porcul lipsea, în coteneața păsărilor doar cele trei găin i dădeau să iasă în ogradă, ca să se hrănească. m-am îndreptat spre șopronul unde țineam lemnele de foc. Ca să mi domolesc nervii, să mă temperez deci, am pus mâna pe top or și am început să sparg câțiva butuci, lemne de foc pe ntru mama, corect - pentru noi amândoi. Apoi, m-am dus la cumnatul, soțul surorii mele - Catrina, să-l
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ei cu creșterea celor 7 copii, iar a doua, Ileana, care locuia la un kilometru depărtare, fete care o vizitau și îi aduceau și de mâncare. Eu, tocmai de la Iași, cum puteam să o sprijin , să o bucur, să-i domolesc temerile că bătrânețea nu-i așa de împovărătoare ? În înțelegere cu Lenuța le mai trimiteam la ai ei, care erau și ai mei, câte o sumă, ca și mamei, dar ce-s banii pentru părinți, față de ceea ce-și doresc
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
a pălit de tot, ofilită precum buzele soldaților“. Rugăciunea liniștitoare menită să mă cufunde de îndată în somn avea efectul contrar, îmi răscolea mintea. Așa se face că nici mai târziu, și nici până azi n-am înțeles cum poate domoli credința frica omului, cum poate reda altora echilibrul și astâmpăra gândurile din creier. Căci orice rugăciune, oricât de des bolborosită, devenea o paradigmă. Cerând să-mi interpretez propria-mi stare. Locul picioarelor este pe pământ, ceva mai sus sunt burta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]