2,584 matches
-
6 „Mihai Viteazul”; între 1924-1933 a activat la Marele Stat Major; 1933-1935, la R. 30 Dorobanți-Muscel; 1935-1937 a activat ca Inspector de Pregătire Militară; 1937-1939, detașat din nou la Marele Stat Major; 1939, devine Ajutor de comandant la R.30 Dorobanți; 1939-1940 la R. 26 infanterie, ca ajutor de comandant; între 1941-1943 este numit comandantul R.4 Dorobanți Argeș; în 1943 îl găsim activând pe lângă Cartierul general al Corpului I de Armată; 1943-1945 este detașat la Comenduirea București, adjunctul Comandantului Comandamentului
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
a activat ca Inspector de Pregătire Militară; 1937-1939, detașat din nou la Marele Stat Major; 1939, devine Ajutor de comandant la R.30 Dorobanți; 1939-1940 la R. 26 infanterie, ca ajutor de comandant; între 1941-1943 este numit comandantul R.4 Dorobanți Argeș; în 1943 îl găsim activând pe lângă Cartierul general al Corpului I de Armată; 1943-1945 este detașat la Comenduirea București, adjunctul Comandantului Comandamentului Militar al Capitalei, care a fost generalul Iosif Teodorescu, cu rădăcini rucărene. La declanșarea celui de-al
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
în frumoasa sală a teatrului. Programul, alcătuit cu grijă și executat impecabil, a făcut ca sala în nenumărate rânduri să izbucnească în ropote de aplauze. În mod deosebit au surprins auditoriul piesele corale Brâulețul, Lelea cu scurteică verde, și Marșul dorobanților. În timpul concertului o mulțime de oameni se adunaseră în fața teatrului, dornici să asculte cântecele doiniștilor severineni. De aceea, după sfârșitul concertului, se anunță un nou și imediat concert în grădina de tir a orașului, cerut cu insistență lui Paulian de
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
mai tăioase aruncate de o colegă de cancelarie asupra alteia, Sebastian Condurache s-a întâlnit cu Minodora Lepădatu, în pragul ușii de ieșire din liceu, fără să-și fi propus aceasta. Tocmai avea în program să treacă și prin piața Dorobanți, să-și completeze cămara cu ce-i mai lipsea. Nu și-a dat seama dacă întâlnirea a fost o pură întâmplare sau un gest premeditat al colegei sale. Mergeau unul lângă celălalt pe stradă fără să-și vorbească. Considerând că
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
cădea bine profesoarei, fiind spusă în public. Nici ea nu era o ușă de biserică, așa că uneori pe câte unii chiar îi încuraja să treacă peste preceptele normelor de conduită dintre elev și profesor. - Iată că am ajuns în piața “Dorobanți”. Unde doriți să mergem prima dată? În zona cu legume și fructe, sau în alt sector? reveni Minodora în discuție cu o întrebare. - Da, acolo sunt interesat să ajung mai întâi, apoi voi trece și pe la brânzeturi să văd dacă
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
acțiunea abilă și energică a marelui Mihai Voievod, în zorii epocii moderne. “La Sântă Măria din 15 august 1916, îmi spunea mama, au trecut din Rucăr spre Giuvala, un șir lung de ostași. Printre ei erau și din Regimentul 30 Dorobanți din Câmpulung-Muscel, la care fusese mobilizat tatăl tău. M-am dus în Joseni (partea din sud a satului, pe unde trecea șoseaua care lega C-Lungul de Brașov) să-l văz când trece. Te luasem și pe tine în brațe
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
arăt, aveai ceva peste un an și nu avusese parte să te vadă la naștere. Am fost tare amărâtă că nu l-am zărit în nici un fel. Mai târziu, am aflat că dintr-un regiment se făcuse două: Regimentul 30 Dorobanți și Regimentul 70 Dorobanți. Pe cel de-al doilea îl trimisese să lupte în Dobrogea. Am mai auzit apoi că armata noastră l-a biruit pe dușman și l-a dat peste cap, făcându-l să se retragă până dincolo de
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
un an și nu avusese parte să te vadă la naștere. Am fost tare amărâtă că nu l-am zărit în nici un fel. Mai târziu, am aflat că dintr-un regiment se făcuse două: Regimentul 30 Dorobanți și Regimentul 70 Dorobanți. Pe cel de-al doilea îl trimisese să lupte în Dobrogea. Am mai auzit apoi că armata noastră l-a biruit pe dușman și l-a dat peste cap, făcându-l să se retragă până dincolo de Bran. Dar n-a
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
affine, mure, prăjituri și alte bunătățuri n-am mâncat cât ați fost voi micuți. Cam prin octombrie-noiembrie frontul s-a mutat mai aproape de noi (ca și când ar fi fost vreo bucurie!), pe culmea Pravățului. Aici a fost adus și Regimentul 7o Dorobanți, format din oameni de fel de-ai locului sau din apropiere, care cunoșteau locurile, erau îndreptățiți și mai aprigi mai mult ca alții să-și apere pământurile, moșiile, casele și familiile ... (din..vol. “Întâmplări din viața mea. Convorbiri, mărturisiri și
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
nunții. De unde știau analfabeții, chestii demonstrate azi științific? Oamenii de știință din domeniu afirmă că progeniturile nu au amprenta soțului, ci a celui cu care soția s-a culcat prima dată. La îndemnul instinctului primar, promovat acerb de vedete de Dorobanți sau locale. Încurajat, zi și noapte, la nivel planetar de mass media. În mod inconștient sau, de ce nu, premeditat. Mai mult, se constată, o mare vulnerabilitate a urmașilor, extrem de expuși la tot felul de boli! Iată o explicație științifică, logică
TABLETA DE WEEKEND (36): DECODĂRI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363711_a_365040]
-
sculpta, iar fiecare dintre piesele create își ducea pe umeri geneza ei singulară. Având marele privilegiu de a cunoaște acest punct de lumină a spiritului românesc și universal cu doar câțiva ani în urmă, în liniștea casei sale din Piața Dorobanți, cu prilejul aniversării a 92 de ani, întâlnire magică pentru mine datorată inginerului Nicolae Moraru, un alt specialist de marcă al aceluiași domeniu vast al îmbunătățirilor funciare, am fost luată de mână, dusă pană în camera alăturată, unde domnul academician
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
fanfara militară. Și mai exista în parc ceva demn de ținut minte, un teatru. La intrarea în parc, la loc de cinste era o statuie din metal reprezentând un soldat pe care tot orașul îl știa sub numele de Tudorică dorobanțul. Statuia era încadrată de două tunuri participante la Războiul de Independență de la 1877. În schimb, la două străzi distanță de centru se termina cu pretențiile de oraș, fost capitală de județ. Vedeai des care cu boi în care țăranii sosiți
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
era și el, refăcut. În jurul parcului felinarele erau cele dinainte de război, vopsite de curând, cu becuri așezate ca o inflorescență. Se vedea că edilii orașului au încercat să mențină cât mai mult din farmecul vechiului oraș. Lipsea în schimb Tudorică dorobanțul. În locul lui era un grup statuar modern, impozant, tot despre Războiul de Independență. Numai că părerea de rău a fost de scurtă durată. L-am regăsit pe Tudorică la vreo 100 metri, într-un părculeț amenajat special, încadrat, așa cum îl
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
doina ta pe buze,de moarte secerați? Ascultă țara mea cum plâng,și te ridică, Oprește mișelia ce te-aruncat în foc! Ridică-ți fruntea-n zări,tăriile despică, Și-oprește martiriul poporului în loc. Vitejii tăi moșneni și răzăși și dorobanți, Cu sânge au apărat a tale fruntarii. Păstrat-au Tisa,Nistrul și mândrii tăi Carpați, N-au lăsat să intre în glia ta barbarii. La Putna în mormânt și Ștefan se-nspăimântă, De mișelia cu care aleșii te-au vândut. Chiar
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
-a-ntâmplat uneori: Ne-am mai ars cu țuică fiartă, Ici... colea o cană spartă; Ghinion spurcat... s-a dus, Dar ne-am ridicat în sus Dei sub mese ori din șanț, Amețeli și cu regrete... Dar când luăm un dorobanț, Cum e gura unei fete... Îl pupăm și-l adorăm Și cu drag noi închinăm, C-avem un jurământ sfânt, Să fim toți uniți la birt, Nu ca chiorii din senat... Ca orbeții s-au certat; Câte-odată se și bat
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
de acalmie. Oamenii se ridicau de pe locurile unde se aruncaseră la pământ. Parcă ieșea soarele după o ploaie puternică. Eu mă aflam lângă intrarea în hotel „Intercontinental”. Începuseră să treacă și mașini (camioane) cu zgomotoși care mergeau la televiziune pe Dorobanți să o apere. Râsul curului. De cine??? Și idioții (eroii) mergeau lălăind acolo. Deodată în stânga mea pe bordura înaltă a trotuarului din fața hotelului apare Adrian Păunescu. Am ramas fix, privind atent la fața lui, cam îngrijorată. Ceva impresionant. Parcă îi
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
de acalmie. Oamenii se ridicau de pe locurile unde se aruncaseră la pământ. Parcă ieșea soarele după o ploaie puternică. Eu mă aflam lângă intrarea în hotel „Intercontinental”. Începuseră să treacă și mașini (camioane) cu zgomotoși care mergeau la televiziune pe Dorobanți să o apere. Râsul curului. De cine??? Și idioții (eroii) mergeau lălăind acolo. Deodată în stânga mea pe bordura înaltă a trotuarului din fața hotelului apare Adrian Păunescu. Am ramas fix, privind atent la fața lui, cam îngrijorată. Ceva impresionant. Parcă îi
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
politici ai lumii de atunci. Constantin s-a născut în anul 1654, în satul Brâncoveni, fostul județ Romanați, fiind nepot al voievodului Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât în februarie 1655, în timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați împotriva domniei. Astfel, Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Coșciug care se cinstea-n amurg. Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, și la urmă mă-ntreba: - “Îți plăcu povestea mea? Dacă da, te-aș mai ruga, fă comandă dumneata, că nu strică-un dorobanț; frică n-ai, nu cad în șanț... și-ți mai spun și altă dată... una mult mai deochiată”. Te salut, cu mare prețuire și considerație. Îți urez ca de ziua năbădăiosulu DRAGOBETE, să ai trecere la fete, Ion Nătângu lu
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
Coșciug care se cinstea-n amurg. Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, și la urmă mă-ntreba: Îți plăcu povestea mea? Dacă da, te-aș mai ruga, fă comandă dumneata, că nu strică-un dorobanț; frică n-ai, nu cad în șanț... și-ți mai spun și altă dată... una mult mai deochiată”. Te salut, cu mare prețuire și considerație. Îți urez o sfântă Duminică excepțională! Ion Nătângu lu’ Dovlete Și Mărin al lu’ Sticlete
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
în Tabăra de la Florești. Alții mă atenționează că Armata își semnează actul de naștere pe câmpul de luptă, la prima bătălie de botez ale morții și gloriei, și acest fapt îl regăsim doar în 1877, pe la începutul lunii iulie, când dorobanții trec Dunărea la chemarea disperată a țarului Nicolae: „veniți că turcii ne prăpădesc”. Ar fi fost chiar un gest recuperator absolut să cinstim memoria primului Ostaș căzut pentru Patria Română, sub Steagul Tricolor al Principatelor Unite! Poate că citind aceste
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
Fărcășanu, 1701, Costandin Argetoianu, 1703, Costandin Caramanlău, 1711 ; vel căpitanul: Matei Fălcoianu, 1704-1705, Gheorghe Obedeanu, 1706, Vintilă Bucșan, 1709, Mihai Fărcășanu, 1710, Barbu Rîioșanu, 1713, Petre Obedeanu, 1714; vel căpitanul de cazaci: Gheorghe Obedeanu, 1708, Neagul Fălcoianu, 1711-1713; căpitanul de dorobanți: Gheorghe Obedeanu, 1706, Costache Grecianu, 1709-1711, Drăghici Bălăceanu, 1714-1716; vel căpitanul de Cerneți: Matei Glogoveanu, ante 1703, Matei Fălcoianu, 1703-1704, Mihai Fărcășanu, 1705, Chirică Rudeanu,1712; vtori logofătul: Barbu Brăiloiu, 1707-1709 . Se adaugă Grigore Băleanu-v. slug. 1711-1713; v.vor. 1713-1714
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
rezumă fraudele comise în trecut, sub alți domni de el, tatăl său și alții din familia sa, cunoscuți ca lungi de unghii; și pentru care fusese iertat, domnitorul hotărăște: Voi să te fac să te înveți. Ia-l, căpitane de dorobanți, și-l du la vistierie și să cauți un car să-l pui și să-l duci la Mehedinți pân satele care le-a jefuit, să le dea banii care le-au luat și aspoi să-l aduc , însă să
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
filiala Cluj, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Arhivele Naționale, filiala Cluj, Institutul Arhiva de folclor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Primăria și Consiliul Local Ciucea, organizează, miercuri 23 octombrie 2013, începând cu ora 16.30, la sediul Bibliotecii Județene „O. Goga”, Calea Dorobanților nr. 104, următoarele manifestări cultural - artistice: 1. Vernisarea expoziției fotodocumentare, cu tema: „Vetre de Istorie și cultură românească: Ciucea”, care cuprinde vechi documente și acte consacrate acestei localități și aflate la Arhivele Naționale, filiala Cluj. 2. Simpozionul cu aceeași temă
COMUNICAT DE LA CASA DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352489_a_353818]
-
filiala Cluj, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Arhivele Naționale, filiala Cluj, Institutul Arhiva de folclor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Primăria și Consiliul Local Ciucea, organizează, miercuri 23 octombrie 2013, începând cu ora 16.30, la sediul Bibliotecii Județene „O. Goga”, Calea Dorobanților nr. 104, următoarele manifestări cultural - artistice: 1. Vernisarea expoziției fotodocumentare, cu tema: „Vetre de Istorie și cultură românească: Ciucea”, care cuprinde vechi documente și acte consacrate acestei localități și aflate la Arhivele Naționale, filiala Cluj. 2. Simpozionul cu aceeași temă
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352503_a_353832]