596 matches
-
înțeles al numelui ei. Este lesne să pricepi ce anume se petrece într-un suflet uman, atunci când îi retragi dintr odată steaua luminoasă, în care i-a fost îmbrăcată perechea. Însă este, totuși, de mirare că, în firea bărbatului, mai dospește încă puterea de a iubi mistuitor, aproape până la dăruirea supremă, într-o lume în care ispita cărnii lasă dragostea curată și nobilă cu greu să mai respire... De curând, însă, venise primăvara. Acest anotimp are puterea să demonstreze cel mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
râde și pune două puncte! Așa încât, simțindu-se că deține resurse incalculabile în condei, îl apuca mereu cu pasiune spre a-l folosi, simțindu-i sărutarea, de multe ori, cum i se adâncește ascuțit între degete. De asemenea, simțea cum dospește în el o putere naturală și sinceră de a face literatură, mai ales că, din fericire, știa să găsească perfect și calea de a se acomoda cu exprimarea ei prin cuvinte. „Poate că am fost făcut ca să slujesc lumii prin
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
molcomă ca altă dată. Tocmai mijeau zorii și o pudră de zăpadă nevinovată, se cernea firav din înălțimi. În răstimpuri, glasuri răgușite de cocoși anunțau parcă ultimul început de zi. Cu un simulacru de suspin, Gerard deschise poarta și urcă dospit de nesomn, scările în spirală. Te așteptam, Pruncu - se auzi de undeva glasul gros, ca de femeie fumătoare, al doamnei General, care, chiar dacă nu-l observase, îl simțise intrând. Într-adevăr, n-avea cum să-l vadă, deoarece ea stătea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
amestecă și devin cu toate frînturi de banalități. Dacă Gugeanu este într-o stare proastă? Lupașcu știe că în astfel de situații găsește nod în papură la orice și, Doamne ferește, poate să propună iar o amînare! Mai las-o la dospit încă un an, a propus anul trecut. Ce este drept, în anul care s-a scurs teza s-a ameliorat calitativ. Gugeanu dorea perfecțiunea în tot ce făcea și cerea și de la tinerii cu care lucra același stil de muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
atingi decît ceea ce se simte, ești la fel de neștiutoare și de nevinovată ca un lup care ar mușca fără dinți; dar mușcătura aceea, gîndește-te, ai Învățat-o cînd erai Înzestrată cu instrumente riguros adaptate la ordinea lumii - ordinea lumii, haosul fericit dospind În spatele acestor pleoape de păpuși adormite. E suficient un copil profet să-și ridice degetul ca să apară pe fiecare chip două găuri negre și tot universul absorbit acolo Înăuntru ca un cuvînt fără litere, ceva ce nu se poate rosti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
larg. M-am ridicat în capul oaselor, pătura acoperindu-mi pubisul și picioarele. Ultimele câteva zile îmi aduseseră un inventar serios de zgârieturi și vânătăi. Mă durea fiecare încheietură a corpului, mai ales genunchii, însă tot simțeam că pe dinăuntru dospesc de fericire. Momentul acesta - dimineața devreme, eu, Scout - era absolut perfect. — Crezi c-o să revină la suprafață? Am privit-o împingând o buclă de frânghie franjurată peste bordul navei cu degetul mare de la picior. — Fidorous așa crede. Se întoarse. — Mda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
trezească ai tăi? — Nu-i cunosc, doar m-au luat cu autostopul. Lasă-i, că se trezesc ei. Te pup, a spus și, sărind sprintenă peste un trunchi de copac doborât, a dispărut În spatele unui hățiș, acolo unde materia Întunecată dospea. Două-trei secunde, am rămas cu gura căscată, apoi am strigat „Hei!“ pregătindu-mă s-o urmez, când o mână m-a apăsat pe umăr. — Ai Înnebunit? Vrei să te transformi În antimaterie? Nu vezi cum colcăie găurile negre pe-acolo
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care Leac habar n-avea, le supusese. Cu damele fine din Camil nu-i reușeau prea bine scenele, sexul urban Îi rămăsese necunoscut. Dar scria și despre ele, scria zile În șir la o povestire, apoi o lăsa deoparte, să dospească, să uite un pic de ea. Începea alta, o termina și pe asta și, Întorcându-se la prima, o lua cu el seara În pat. Pentru ca, la lumina unei lanterne rusești, să se delecteze de unul singur, citind pe nerăsuflate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
dovedit Andreea, probabil dorind să-și arate atașamentul la cauză, poate vrând să grăbească un pic lucrurile. La fel ca și Sorin, de altfel, dar domoliți amândoi de propunerea lui Florin ca, din acel moment, lucrurile să fie lăsate să dospească o vreme, măcar vreo două săptămâni. Trebuia să așteptăm ca lumea să fie cu adevărat prevenită, să apuce să afle de C.a și de intențiile lui. Sorin, luat de val, a venit Însă cu soluția: puteam Începe acțiunea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
în atelierul pustiu. Ocolește pupitrul, apoi la stânga, pe linia planșetelor de la fereastră. Prima, a doua, a patra. Depune poșeta pe măsuță, se întoarce. Sala e goală, străină, lungă, nu-i vede capătul. Deschide fereastra. Aerul e încă proaspăt, dar ziua dospește de-acum, încălzită. Palmele sunt jilave, transpiră. A căzut iar breteaua furoului, își apleacă umărul stâng, trage sub bluză, enervată. Privește afară. Cer alb, încremenit. Cupola sticloasă a Circului, Parcul, coșurile, fabrici și făbricuțe, combinate, ateliere. Își îndreaptă iar breteaua
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bunul lui plac, nu la ore alese de un megașef misterios. Era bogat, habar n-avea de unde îi veneau banii, o fi avut și el o mătușă Tamara, ca toți politicienii români, care-i lăsase o avere imensă, pusă la dospit în vreo bancă elvețiană. Singurul site pe care-l frecventa cu regularitate era unul literar, agonia, pentru că acolo își postase Leo unele scrieri bufone, proteste împotriva unei lumi de care nu se mai simțea legat decât prin râs și depresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Această pulbere fină s-a așezat mereu până ce a îmbrăcat șesurile cu un strat gros (...) de lut galben și sfărâmicios. Apoi ierburile au crescut și au putrezit și din rămășițele lor adunate timp de sute de mii de ani și dospite de ploi și de căldură, s-a născut pământul gras cafeniu sau negru, care hrănește lanurile de grâne. Aceasta este povestea câmpiilor noastre”. (S.Mehedinți, G.Vâlsan, Lecturi geografice ) Macii Magda Isanos Ardeau ca niște facle vii, în vârf de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
aer proaspăt. E o secetă la fel de devastatoare, probabil, ca aceea din 1946, când am mâncat mălai stricat. De câteva zile, s-au năpustit cu furie valuri de caniculă, amestecând parfumul teilor înfloriți (sau amintirea lui) cu mirosul greu de gunoaie dospite la soare. Cerul e ars, acum, ca un crater de vulcan și nu sunt semne de ploaie. Aud sunetele unor clopote. Vin, poate, de la biserica din apropiere sau mai de departe, nu-mi dau seama. Sunt niște sunete uscate, cu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
„La început a fost cuvîntul”, Dar mai întîi a fost tăcerea Grea, dar senină, Aluatul, care a dospit Din germenele cuvîntului Ce urma să se nască, Stropită cu roua dimineților, Descîntată cu trilul ciocîrliei, Ce servea drept țarină Cu semnul crucii Făcut de mîna mamei, Peste covata universului. Frămîntată de mîinile timpului, Ce ne mai frămîntă și acum
Armonia Tãcerii by Ana Goian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/322_a_614]
-
în ramurile lui." 33. Le-a spus o altă pildă, și anume: "Împărăția cerurilor se aseamănă cu un aluat, pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină de grîu pînă s-a dospit toată plămădeala." 34. Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; și nu le vorbea deloc fără pildă, 35. ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
o facă, din decență și din dragoste pentru mine. Îmi închipuiam tot felul de scene dezgustătoare, îmi aminteam atâtea episoade din romanele citite, în care șofeurii ajung amanții femeilor de lume, atâtea reflecții asupra necredinței femeilor, asupra minciunei totale care dospește în sufletul lor. O sumă de mici detalii, nebăgate în seamă, îmi podidiră atunci mintea. O dată, Mantu închisese ușa cu bara, în camera Maitreyiei, și îi auzeam de jos cum se luptă și zbiară, căci, chipurile, era o luptă corp
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sufragerie; voia să se poată apuca de dereticat până se va scula cucoana. Apoi își luă așternutul să-l treacă, prin coridor și bucătărie, acasă. In bucătărie, unde duduia focul, erau părinții ei, amândoi supărați și spăimântați. ― Hai, fato, nu dospi ca boierii, că nu-i vreme de dormit! o întîmpină tatăl său. Hai, c-am dat de mare belea, că numai astea ne mai lipseau! Adineaori, când răsărea soarele, Dumitru s-a dus de a sculat pe șoferul cucoanei, cum
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Atât din punct de vedere politico-social, cât și din punct de vedere al moravurilor și așadar al flirtului este supusă convulsiilor unei crize de creștere. Mai mult ca oricând, tensiunile fisurează corpul social. Încă nu se știe, dar revolta, "revoluția" dospește... Între teamă și dorință Ca și Statele Unite, Franța este angrenată în Războiul Rece, cunoscând în plus și conflictele decolonizării, o situație producătoare în sine de contradicții. Cum se întâmplă mereu în perioadele de zbucium, climatul acesta de tensiune maximă ațâță
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
rațională iar mimetismul mai solid garantat. "Acolo este și pericolul sectelor: reduse la propriile lor forțe, ele (mulțimile) nu vor fi niciodată în stare să facă prea mult rău. Dar e suficient un bob de drojdie de răutate pentru a dospi un imens aluat de prostime. Se întîmplă adesea ca o sectă și o mulțime, separat considerate, să fie incapabile de vreo crimă, iar combinarea lor să devină cu mare ușurință criminală"251. Înlocuiti cuvîntul criminal cu revoluționar și veți înțelege
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
spune ce ascunde inima”. Sinceritatea fizionomiei este contrazisă adesea de elaborările conștiente ale gândirii.) Dar la fel de adevărat poate fi și raportul: „Justețea În gândire devine justiție În simțire” (V. Hugo). Pasiune, entuziasm, patimătc "Pasiune, entuziasm, patimă" Fără drojdie, aluatul nu dospește. (Fără pasiuni, care pun În mișcare disponibilitățile creatoare ale personalității, aceasta nu Înflorește.) „Viața ar fi un somn sau o realitate În mod esențial mediocră, dacă n-ar salva-o indivizii care În mod permanent se frământă cu un gând
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din nevertebrate/ Din pești și din păsări din fiare/ Ca să ne poată naște/ După chipul și asemănarea Ei.// Fără drept de apel/ Condamnați la naștere/ Singuri și neputincioși în fața/ Creșterii noastre-nvelite/ În trupul ei crescător/ Ca-ntr-un mormânt ce dospește/ Viața viitoare./ Noi doi/ Gemeni în uterul Spaimei". (Gemeni) De o tulburătoare transparență, volumul Stea de pradă, 1985, este aproape "epurat de metafore"143, din punct de vedere tematic "putând fi observată o continuitate în lirica acestui volum, inedită fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mai putând salva ultimele resturi: "Tu treci prin ceață/ Și eu știu că treci,/ Și e destul ca norii/ Să nu-mi pară reci/ Sicrie fără sațiu/ Umflându-se să-ncapă/ Întreaga omenire/ În pulberea de apă,/ inconsistent și acru/ Dospindu-se-n văzduh./ Tu treci prin ceață:/ Clar și-nalt, un duh/ Ordonator de sensuri,/ Scoțând din moarte lume/ Ce tremură uimite/ Pe când ușori le-ndrumi/ Ținându-le de umeri/ Să nu le fie frică;/ Tu treci prin ceață/.../ Tu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
din nevertebrate/ Din pești și din păsări, din fiare/ Ca să ne poată naște/ După chipul și asemănarea Ei./ Fără drept de apel/ Condamnați la naștere,/ Singuri și neputincioși în fața/ Creșterii noastre-nverzite/ În timpul ei crescător/ Ca-ntr-un mormânt ce dospește viața viitoare./ Noi doi,/ Gemeni în uterul spaimei". (Gemeni) Interogația retorică devine strigăt de salvare, când "o mare de trupuri inerte-/ Acoperind până în zare/ străzile, văile, munții-?/ Pe valurile căreia oricine/ (Cu singura condiție să fie treaz/ Sau cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poemului, va rămâne o vocație eternă. Ciclul intitulat " Piramidele" ambiționează să deschidă dilemele omului pus în fața monștrilor ce ascund în ei misterele unor lumi. Piramidele sunt surse de cunoaștere a trecutului, elemente de măreție și de sfidare. "În monstruos zenit dospesc curate/ De piatra și de altceva necunoscut;/ Cum s-a putut, o, cum de s-a putut păstra uscata lor eternitate." Pentru Adrian Păunescu jocul lor este un joc al pierderii. Și pierderea treptată înseamnă coborârea spre moarte. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Surparea dulce-a sânilor voioși/ Mustește-n prafuri. Roua-i ca un bici/ Căzut pe flori întredeschise iar/ Când melcilor le scoate din tălpi spinii./ Oh, dânsa-i și mireasă, și altar/ De carne, uns cu-aromele luminii./ Căci ne dospește viața-n suflet, iată!/ Ca pe-un altar ce dă peste covată!!" (Oh, dânsa-i și mireasă, și altar, din Submarinul erotic). S-ar putea spune, fără greș, că adorația este un primum movens al textului erotic brumarian. Indiferent de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]