1,336 matches
-
dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile pe partea superioară și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras, 10 - 15 % la ardeiul gogoșar, 8 - 10 % la năut și bob, 3- 5 % la pătlăgele vinete, castraveți și dovlecei. Pragul economic de dăunare este de 15 - 20 de ouă/100 plante pentru prima generație și 30 - 35 de ouă/100 plante pentru generația a doua (Perju T. și colab., 1983). Măsuri de prevenire și combatere o Efectuarea arăturilor adânci
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
bulbi se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea totală a țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri preventive și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab. 4.1. Răspândire. Păduchele verde
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab. 4.1. Răspândire. Păduchele verde al castraveților este răspândit în toate continentele. În România se întâlnește în camp, solaria și sere, producând pagube mari. Descriere. Prezintă două forme și anume
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
populațiilor de afide în procente variabile, cuprinse între 40 și 90%. Plante atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug sucul celular, din care cauză
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
frunzelor este acoperită de secreții translucide, ce constituie “roua de miere”, pe care se dezvoltă fumagina. În felul acesta asimilația clorofiliană nu se mai desfășoară normal, în timp ce respirația este intensificată. Păduchele verde al castraveților transmite numeroase viroze de la castraveți, pepeni dovlecei, bob, soia, salată, ștevie, revent, spanac etc. Pragul economic de dăunare: 4 - 5 afide/frunză. Măsuri de prevenire și combatere La semnalarea primelor colonii de păduchi se aplică tratamente chimice cu unul din produsele: - Chess 25 WP - 0,04 %; - Pirinor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu importanță economică în reducerea populațiilor de larve pe Phygadeuon norrelisomae Hers. și Phygadeuon tricops Thom. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri. Cele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Frankliniothrips myrmicaeformis și Chrysopa carnea Steph. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce produce pagube în sere, solarii, răsadnițe și apartamente. În România a fost semnalat în sere pe culturi legumicole (tomate, pătlăgele vinete, ardei, castraveți, dovlecei etc.), plante citrice (lămâi, portocal), plante floricole (Azalea, Begonia, Cineraria, Asparagus, Cyclamen, Chrysanthemus, Freesia, Ficus, Fucsia, Gladiolus, Gerbera, Hydrangea, Phoenis, Primula etc.). Adulții și larvele atacă frunzele, lăstarii și florile, înțepând și sugând seva din țesuturi. În urma atacului apar pete
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
o umiditate de 50 - 60 %. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta este polifagă, hrănindu-se cu diferite plante de camp sau din depozitele de păstrare; la înmulțirea în masă ea poate produce daune la culturile de cartof, sfeclă, castraveți, dovlecei, ceapă, allele, narcise și mai ales la ciuperci. Atât insectele adulte cât și larvele rod galerii scurte și ramificate în tulpinile și pălăria ciupercilor. Ca urmare a atacului, ciupercile se brunifică, se înmoaie și putrezesc; procesul de putrezire a ciupercilor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ciroza hepatică compensată sunt recomandate alimentele cu efecte de stimulare a funcției hepatice: -legume ca: fasole păstăi, morcov, vinete, spanac, salată verde, varză albă și roșie, tomate, ardei; -fructe ca: agrișe, cireșe, vișine, gutui, pepeni verzi, prune, struguri, fragi, măsline, dovlecei, ienupăr (10-15 fructe proaspete zilnic) și o cură cu lămâi proaspete, Îndulcite de miere de albine; -sucuri din legume proaspete (morcov, sfeclă roșie, varză, țelină, precum și suc din orz verde), luând câte o jumătate de pahar dimineața și seara. Cura
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
rântașilor se indică sosurile dietetice: tomat, alb, caramel și de zarzavat. Sosul tomat obținut din tomate sau din bulion se prepară cu ceapă fiartă, foarte fin tocată sau strecurată prin sită și se folosește la mâncăruri cu cartofi, fasole verde, dovlecei, bame, făinoase (orez, macaroane, tăiței, fidea) și budinci preparate cu albuș de ou. Sosul alb se prepară din făină cu albuș de ou sau cu lapte rece, dat În câteva clocote. Este mai eficient la adaus de suc diluat de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
alb se prepară din făină cu albuș de ou sau cu lapte rece, dat În câteva clocote. Este mai eficient la adaus de suc diluat de lămâie, mărar fin tocat sau verdeață. Se recomandă la mâncăruri cu pește alb, cartofi, dovlecei, fasole verde, varză de Bruxelles, budinci de legume preparate numai cu albuș, chiftele din carne friptă, preparată În aburi. Sosul caramel se prepară din zahăr ars, stins cu apă rece. Se folosește la mâncăruri din fructe uscate (prune) și gutui
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
lapte dulce, simplu sau amestecat cu ceai, lapte acru amestecat cu tărâțe de grâu, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, caș, urdă, telemea desărată, supe de zarzavat cu orez, griș sau tăiței, borșuri de legume, conopidă, morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, dovlecei, piure de cartofi, carne rasol de vită și pui, pește slab, pâine albă, uscată sau prăjită, paste făinoase, compoturi. Alimentele interzise care favorizează formarea de calculi biliari sunt: carnea de porc, oaie, rață, gâscă, vânat și pește gras, grăsimi animale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu produse lactate (iaurt, lapte bătut, lapte smântânit, brânzeturi nefermentate, brânză de vaci, caș, urdă, lapte cu cafea de cicoare). Sunt indicate legumele verzi consumate sub formă de salată sau gătite cu untdelemn (fasole verde, mazăre verde, cartofi noi, morcov, dovlecei, conopidă, spanac, salată verde, cimbru, frunze de cicoare, ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
5 litri apă. Cele două lichide se amestecă, se adaugă suc de morcov (1/3 din cantitate) și se beau 2-3 căni pe zi prin Înghițituri rare Treptat se reia alimentația cu piureuri de legume și cereale, legume fierte (morcov, dovlecei, conopidă, spanac), supe de griș sau orez, paste făinoase cu apă și lapte, iaurt, brânză de vaci, caș proaspăt, telemea, biscuiți, pâine albă prăjită, griș cu lapte. În cazul când apar dureri după masă, bolnavul va sta culcat cu o
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
șalău, păstrăv, biban, știucă) preparate rasol În cantitate de 100-200 g/zi și perișoare fierte; -brânză proaspătă de vaci, caș, urdă, telemea desărată, lapte fiert cu făinoase, unt, smântână, frișcă proaspătă; -legume proaspete, cartofi piure, fasole verde, salată verde, morcov, dovlecei și supe de legume Îngroșate cu orez sau griș; -ouă proaspete fierte moi, ochiuri românești, spumă de albuș, sufleuri, budinci; - pâine albă veche de o zi sau prăjită, mămăligă și paste făinoase (150 g/zi); -dulciuri, tarte, papanași, ecler, bezele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
care se prepară prin fierbere, Înăbușire sau sub formă de perișoare fierte la aburi. Se adaugă pește alb, slab (știucă, șalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol. De asemenea se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierți, copți sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie și orez cu lapte. O atenție deosebită trebuie să fie acordată curei de dezintoxicare a organismului, folosind semințe de dovleac puțin prăjite
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
un regim hidric, urmat de supe, apoi piureuri de cartofi, carne fiartă, pâine albă prăjită și compoturi. La mese se bea puțin suc de lămâie pus În apă caldă. Dintre produsele alimentare, a fost dovedită eficiența consumului de cartofi, morcov, dovlecei, orz Încolțit, pătrunjel, unele condimente stimulatoare (ardei roșu, usturoi, muștar, hrean, frunze de dafin) precum și unele fructe (gutui, piersice, lămâi etc.). La nevoie se vor administra suplimente de enzime digestive care grăbesc procesul de digestie și absorb gazele din stomac
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
trece la un regim hipercaloric (3000 cal/zi), bogat În proteine, În funcție de evoluția bolii și de eventuale semne de intoleranță. Se vor consuma alimente ușor digerabile În stomac pentru cruțarea colunului, respectând preferințele culinare ale bolnavului. supe de legume strecurate (dovlecei, morcov, salată, spanac, fasole verde, sfeclă roșie), piure de cartofi, iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, șvaițer, unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă, compoturi moderat Îndulcite. Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
castraveți, varză albă și roșie, conopidă, salata verde (la masa de seară), spanac, ștevie, ridichi negre, ceapă (1-2 linguri ceapă rasă amestecată cu ulei), praz, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, morcov ras, țelină, sfeclă roșie, fasole verde, mazăre verde, tomate, vinete, dovlecel, dovleac, asmățui etc. Bune rezultate dă sucul din legume preparat dintr- un pumn de spanac, o treime de castravete și 2 tomate, diluat cu un volum egal de apă plată. Dintre fructe sunt indicate, În primul rând, prunele proaspete, uscate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În care se reduce cantitatea de proteine (carne). Pentru cruțarea gastrică și intestinală se vor consuma limonade cu puțin zahăr, bulion de legume Îngroșat cu griș, fulgi de ovăz, orez bine fiert, piure de cartofi, supă de salată verde sau dovlecei cu smântână. Se admite puțin unt sau margarină, pâine albă prăjită, mere coape fără coajă. Revenirea la alimentația normală, indiferent de natura diareei, se face treptat, prin introducerea alimentelor bogate În proteine: brânză proaspătă de vaci, lapte smântânit, iaurt cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fără coajă. Revenirea la alimentația normală, indiferent de natura diareei, se face treptat, prin introducerea alimentelor bogate În proteine: brânză proaspătă de vaci, lapte smântânit, iaurt cu complexul de bacterii probiotice, albuș de ou, supe degresate de morcov, albituri sau dovlecei, cartofi (copți, fierți sau piure), orez, griș, puțin ulei crud, carne fiartă și tocată de vită și de pasăre, rasol de pește slab, budincă de carne sau pește, pâine prăjită, aluaturi uscate, miere de albine, fructe crude (mere curățate, banane
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
tărâțe, grâu Încolțit, pâine integrală. Dintre legume să nu lipsească pătrunjel, salată, broccoli, ridichi, ceapă, usturoi, cartofi copți, iar dintre fructe sunt recomandate mere, cireșe, vișine, prune, struguri, pepene verde, pepene galben, lămâi, portocale, grepfruituri, fructe de pădure. Sucul de dovlecei proaspeți, curățați de coajă și trecuți prin mașina de tocat, se bea În cantitate de 100 ml de 3 ori pe zi, cu 15-20 minute Înainte de mesele principale. Sucul de pepene verde se consumă câte 200 ml pe zi, cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
capere, brânză frământată și verdeață tocată mărunt. Pe un platou, așezăm cruditățile tăiate julien, după care, separat facem trei feluri de sos cu smântână - unul cu hrean, al doilea cu capere și cel de-al treilea cu brânză. SALATĂ DE DOVLECEI CU SMÂNTÂNĂ 4 dovlecei, 2 linguri de zeamă de lămâie sau puțin oțet, pătrunjel, mărar verde, o lingură de ulei, o cană de smântână. Se curăță dovleceii de coajă, se scoate miezul cu semințe, se pun în apă fierbinte cu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
verdeață tocată mărunt. Pe un platou, așezăm cruditățile tăiate julien, după care, separat facem trei feluri de sos cu smântână - unul cu hrean, al doilea cu capere și cel de-al treilea cu brânză. SALATĂ DE DOVLECEI CU SMÂNTÂNĂ 4 dovlecei, 2 linguri de zeamă de lămâie sau puțin oțet, pătrunjel, mărar verde, o lingură de ulei, o cană de smântână. Se curăță dovleceii de coajă, se scoate miezul cu semințe, se pun în apă fierbinte cu puțină sare să fiarbă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]