KorAP: Find »[drukola/base=drăghici & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...76 >

1,895 matches

Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635

vor cita alte cîteva fragmente hegeliene. [215] Ibid., p. 162 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [216] Probabil = senzualitate (n. aut.) (trad. ns.). [217] Ibid., p. 166 (trad. ns.). [218] Ibid., p. 106 (trad. ns.). [219] Ibid., p. 107 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [220] Ibid., p. 108 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [221] Ibid., p. 109 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [222] Ibid., p. 110 (trad. ns.). [223] Despre Henry Thomas Colebrooke, cf. cu cele spuse la p. 228. [224] Op. cit

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
162 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [216] Probabil = senzualitate (n. aut.) (trad. ns.). [217] Ibid., p. 166 (trad. ns.). [218] Ibid., p. 106 (trad. ns.). [219] Ibid., p. 107 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [220] Ibid., p. 108 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [221] Ibid., p. 109 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [222] Ibid., p. 110 (trad. ns.). [223] Despre Henry Thomas Colebrooke, cf. cu cele spuse la p. 228. [224] Op. cit., p. 110, 111 (trad. ns.). [225] Despre Fr. Wilford

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
n. aut.) (trad. ns.). [217] Ibid., p. 166 (trad. ns.). [218] Ibid., p. 106 (trad. ns.). [219] Ibid., p. 107 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [220] Ibid., p. 108 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [221] Ibid., p. 109 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [222] Ibid., p. 110 (trad. ns.). [223] Despre Henry Thomas Colebrooke, cf. cu cele spuse la p. 228. [224] Op. cit., p. 110, 111 (trad. ns.). [225] Despre Fr. Wilford, a se vedea și p. 209; 272. Fr. Wilford

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
272. Fr. Wilford a locuit în India ca persoană oficială, începînd din 1781. În 1804, el a descoperit înșelăciunea și s-a îmbolnăvit; a murit în 1822. [226] HEGEL, op. cit., p. 112 (trad. ns.). [227] Ibid., p. 113 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [228] Unii datează Vikramâditya din sec. IV d.Hr., mult mai tîrziu; cf. P. MASSON-OURSEL etc., L'Inde antique et la civilisation indienne, Paris, "La Rennaissance du livre", 1933, p. 327; V. PISANI, Storia della letteratura antiche dell

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
327; V. PISANI, Storia della letteratura antiche dell'India, "Nuova Academia", Milano, 1954, îl plasează pe Kalidasa undeva între sf. sec. IV și sf. sec. VI (p. 147) etc. Vezi și p. 245. [229] HEGEL, op. cit., p. 114 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [230] Ibid., p. 115 (trad. ns.). [231] Ibid., p. 116 (trad. ns.). [232] Ibid., p. 133 (trad. ns.). [233] Cf. p. 164-187. [234] Ibid., p. 133 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [235] În sens propriu "aparținînd ultimei caste

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
p. 245. [229] HEGEL, op. cit., p. 114 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [230] Ibid., p. 115 (trad. ns.). [231] Ibid., p. 116 (trad. ns.). [232] Ibid., p. 133 (trad. ns.). [233] Cf. p. 164-187. [234] Ibid., p. 133 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [235] În sens propriu "aparținînd ultimei caste", spre deosebire de primele trei (cea brahmană, în primul rînd), ai căror membri erau "născuți de două ori", adică o naștere naturală și o naștere spirituală (n. aut.) (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [235] În sens propriu "aparținînd ultimei caste", spre deosebire de primele trei (cea brahmană, în primul rînd), ai căror membri erau "născuți de două ori", adică o naștere naturală și o naștere spirituală (n. aut.) (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [236] HEGEL, op. cit., p. 134 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [237] Ibid., p. 135 (trad. ns.). [238] Ibid., p. 136 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [239] Ibid., p. 137 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [240] Ibid., p. 138

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
ultimei caste", spre deosebire de primele trei (cea brahmană, în primul rînd), ai căror membri erau "născuți de două ori", adică o naștere naturală și o naștere spirituală (n. aut.) (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [236] HEGEL, op. cit., p. 134 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [237] Ibid., p. 135 (trad. ns.). [238] Ibid., p. 136 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [239] Ibid., p. 137 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [240] Ibid., p. 138 (trad. ns.). [241] Despre Colin Mackenzie, cf. p. 229. [242

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
de două ori", adică o naștere naturală și o naștere spirituală (n. aut.) (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [236] HEGEL, op. cit., p. 134 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [237] Ibid., p. 135 (trad. ns.). [238] Ibid., p. 136 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [239] Ibid., p. 137 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [240] Ibid., p. 138 (trad. ns.). [241] Despre Colin Mackenzie, cf. p. 229. [242] HEGEL, op. cit., p. 139 (trad. ns.). [243] O notă de la p. 140, op. cit., precizează: Această

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
naștere spirituală (n. aut.) (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [236] HEGEL, op. cit., p. 134 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [237] Ibid., p. 135 (trad. ns.). [238] Ibid., p. 136 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [239] Ibid., p. 137 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [240] Ibid., p. 138 (trad. ns.). [241] Despre Colin Mackenzie, cf. p. 229. [242] HEGEL, op. cit., p. 139 (trad. ns.). [243] O notă de la p. 140, op. cit., precizează: Această frază face parte din prelegerile anului 1822-23" (trad. ns

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
să aibă două". [249] Op. cit., p. 145 (trad. ns.). [250] Ibid., p. 147 (trad. ns.). [251] Op. cit., p. 147, unde sînt scrise informații despre J.A. Dubois, este cunoscută; despre el, vezi p. 229. [252] Ibid., p. 148 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [253] Ibid., p. 149 (trad. ns.). [254] Ibid., p. 150 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [255] Ibid., p. 162 (trad. ns.). [256] Ibid., p. 162 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [257] Ibid., p. 163 (trad. ns.). [258] Ibid.

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
251] Op. cit., p. 147, unde sînt scrise informații despre J.A. Dubois, este cunoscută; despre el, vezi p. 229. [252] Ibid., p. 148 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [253] Ibid., p. 149 (trad. ns.). [254] Ibid., p. 150 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [255] Ibid., p. 162 (trad. ns.). [256] Ibid., p. 162 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [257] Ibid., p. 163 (trad. ns.). [258] Ibid., p. 164 (trad. ns.). [259] Ibid., p. 166 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [260] Ibid.

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
el, vezi p. 229. [252] Ibid., p. 148 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [253] Ibid., p. 149 (trad. ns.). [254] Ibid., p. 150 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [255] Ibid., p. 162 (trad. ns.). [256] Ibid., p. 162 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [257] Ibid., p. 163 (trad. ns.). [258] Ibid., p. 164 (trad. ns.). [259] Ibid., p. 166 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [260] Ibid., p. 168 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [261] Despre gymnosofiști, cf. celor scrise de HEGEL

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
p. 150 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [255] Ibid., p. 162 (trad. ns.). [256] Ibid., p. 162 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [257] Ibid., p. 163 (trad. ns.). [258] Ibid., p. 164 (trad. ns.). [259] Ibid., p. 166 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [260] Ibid., p. 168 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [261] Despre gymnosofiști, cf. celor scrise de HEGEL și la p. 260. [262] Pentru Hegel, India nu este țara originilor: aici nu există începuturile spirituale. Cf. p. 258-259. [263

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
p. 162 (trad. ns.). [256] Ibid., p. 162 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [257] Ibid., p. 163 (trad. ns.). [258] Ibid., p. 164 (trad. ns.). [259] Ibid., p. 166 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [260] Ibid., p. 168 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [261] Despre gymnosofiști, cf. celor scrise de HEGEL și la p. 260. [262] Pentru Hegel, India nu este țara originilor: aici nu există începuturile spirituale. Cf. p. 258-259. [263] A se vedea prezentarea făcută de WALTER GARDINI S.

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
2 td] GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a treia. Filozofia spiritului, Humanitas, București, 1996, trad. de Constantin Floru, p. 62-63. [3 td] GEORG WILHLEM FRIEDRICH HEGEL, Prelegeri de filozofie a istoriei, Humanitas, București, 1997, trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, p. 239. [4 td] Op. cit., p. 258. [5 td] Ibid., p. 259. [6 td] Ibid., p. 260. [7 td] G.W.F. HEGEL, Prelegeri de estetică, vol. I, Ed. Academiei R.S.R., București, 1966, trad. de D.D. Roșca

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
32 td] G.W.F. HEGEL, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a treia. Filozofia spiritului, Humanitas, București, 1996, trad. de Constantin Floru, p. 355-358. [33 td] G.W.F. HEGEL, Prelegeri de filozofie a istoriei, Humanitas, București, 1997, trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, p. 98. [34 td] Op. cit., p. 137. [35 td] Ibid., p. 137. [36 td] Ibid., p. 135. [37 td] Ibid., p. 134. [38 td] Ibid., p. 135. [39 td] Ibid., p. 135-136. [40 td] Ibid., p. 134-135

India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

Chișinău în anii 1933-1937, trimis în misiune de spionaj la București în 1941. Arestat și internat la Aiud pînă în august 1944, este trecut, în 1945, la Direcția Generală a Poliției. Nicolski primea ordine de la Dej și de la tovarășul său, Drăghici. Cea mai mare parte a militaților au trăit experiențe comune, fie în România, în timpul grevelor și manifestațiilor antifasciste din 1933-1937, fie în Spania, între 1936-1937, fie în Uniunea Sovietică. Trei figuri importante ale partidului, Petre Borilă, Walter Roman și Gheorghe

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
încheiat chiar un pact cu vechii legionari prin intermediul lui Vojen și Pătrașcu, parașutați în România cu acordul dat la Viena de către Horia Sima. Scenariul a fost clarificat ulterior, la reuniunea plenarei Comitetului Central din decembrie-ianuarie 1961: după informațiile oferite de Drăghici, Teohari Georgescu, acționînd pentru Ana Pauker, ar fi tratat direct cu Pătrașcu, intermediarul lui Sima. Este deci un amestec de covingeri și de "scapă cine poate" în aceste adeziuni la partid între 1945 și 1948. Convingerile de stînga sînt reale

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Borilă, care provin din Serviciile Secrete Sovietice, și, de asemenea, Bodnăraș. Dej este atras intelectual de persoana lui Miron Constantinescu, care în scurt timp devine un nou rival, odată cu aparent supușii Gheorghe Apostol și Chivu Stoica. La Ministerul de Interne, Drăghici îi urmează lui Teohari Georgescu. Un protejat al lui Dej, Nicolae Ceaușescu, accede la poziția de invidiat de membru supleant al Biroului Politic. Moartea lui Stalin, survenită în 1953, este celebrată cu mare fast. Copil pe atunci, o femeie își

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
echilibrat; pe de altă parte, el nu va fi legat definitiv de Moscova și își va permite să-și ia distanța față de sovietici. Mai mult, după mărturia lui Maurer, Dej l-ar fi desemnat pe Apostol ca succesor, dar Alexandru Drăghici, care deținea Ministerul de Interne, era rivalul lui Apostol și omul rușilor. Ceaușescu permitea evitarea unei rupturi între Apostol și Drăghici și trecea drept un tovarăș rezervat în fața imixtiunilor sovietice în treburile românești. În sfîrșit, Maurer mai remarcă că Ceaușescu

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
față de sovietici. Mai mult, după mărturia lui Maurer, Dej l-ar fi desemnat pe Apostol ca succesor, dar Alexandru Drăghici, care deținea Ministerul de Interne, era rivalul lui Apostol și omul rușilor. Ceaușescu permitea evitarea unei rupturi între Apostol și Drăghici și trecea drept un tovarăș rezervat în fața imixtiunilor sovietice în treburile românești. În sfîrșit, Maurer mai remarcă că Ceaușescu era tînăr, poate mai influențabil decît tovarășii dogmatici, ca de exemplu Drăghici. Alte mărturii infirmă această interpretare a lui Maurer afirmînd

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
rușilor. Ceaușescu permitea evitarea unei rupturi între Apostol și Drăghici și trecea drept un tovarăș rezervat în fața imixtiunilor sovietice în treburile românești. În sfîrșit, Maurer mai remarcă că Ceaușescu era tînăr, poate mai influențabil decît tovarășii dogmatici, ca de exemplu Drăghici. Alte mărturii infirmă această interpretare a lui Maurer afirmînd că, dimpotrivă, Ceaușescu reprezenta curentul dur din Biroul Politic și că el este cel care s-a opus deciziei de amnistie a deținuților politici luată de Dej în august 1964. Brucan

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
membri supleanți și de un prezidium redus, provenit din Comitetul Executiv. Continuitatea este evidentă la nivelul personalului politic care se menține în funcție. Șapte din cei nouă membri ai Biroului Politic formează noul prezidium: Ceaușescu, Chivu Stoica, Maurer, Apostol, Bîrlădeanu, Drăghici și Bodnăraș. Bodnăraș își păstrează o influență majoră: el este însărcinat să controleze relațiile cu partidele comuniste din străinătate, fiind specializat în același timp în domeniul apărării și culturii. Congresul al IX-lea, ca și noua Constituție propusă în același

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
denunțată execuția comunistului Foriș, exclus de către grupul de comuniști din închisori, în 1944, și lichidat în 1946. Deciziile Plenarei din 1968 privesc, în sfîrșit, reabilitarea comuniștilor victime ale epurărilor staliniste din 1936-1938. Personajul vizat de această revizuire din 1968 este Drăghici: asociat al lui Dej ca ministru de Interne, el este demis în 1968 din postul de vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Presa occidentală evocă dinamica unui aggionarmento românesc. Lucrările lui Pătrășcanu sînt parțial editate pentru că au valoare de document, "în ciuda

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]