14,485 matches
-
geamurile și ușile casei să fie bine închise pentru a-i împiedica pe dracii fugăriți de Sfântul Ilie să pătrundă în casă. Nici adăpostirea pe timp de furtună sub vreun carpen nu este recomandată, întrucât acesta este copacul preferat de draci pentru a se ascunde de biciul sfântului. Când tună pe 20 iulie, trebuie să își facă cruce, deoacere Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Ilie să lovească în toate, numai în cruce nu. Tradiții pentru fetele nemăritate Fetele bune de măritat
Sfântul Ilie, 20 iulie. Tradiţii şi obiceiuri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/23019_a_24344]
-
suna ultimul la laboratorul de fizică. Nici nu știu dacă ăsta era numele lui-într-adevăr că avea nasul cam acvilin-dar noi așa îi spuneam, Nea Ciovică Uite că abia acum mă gândesc, că poate de aceea că era așa de al dracului, că îi spuneam Ciovică. Dar în majoritatea cazurilor degeaba suna Nicolae întâi la laborator, că avea afurisitul de Jitaru profesorul de fizică-un ceas de buzunar cât toate zilele pe care îl punea pe catedră și până nu se făcea
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
să se viziteze cabana Giumalău (1 600 m), cabana Zugreni (745 m), Vf. Giumalău (1 856 m), Vf. Rarău (1 650 m), Pietrele Doamnei (1 634 m), Piatra Șoimului, Piatra Zimbrului, Cheile Zugrenilor, Cheile Izvorul Alb, Cheile și cascada Moara Dracului, codrul secular Slătioara, schiturile Sihăstria și Rarău. Ing. Paul Ionescu va prezenta o proiecție de diapozitive cu imagini din Munții Carpați. Grupul va reveni în municipiul de pe Mureș miercuri, 29 decembrie, cu trenul de la ora 6,05 (sosirea la Timișoara
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
însă, deocamdată, misterul plutește asupra acestei legende. În trecut, mănăstirea era foarte mare, deținea multe proprietăți. Se crede că ea a fost ctitorită de Mircea cel Bătrân, bunicul lui Vlad Țepeș, sau de către unul dintre boieri de la Curtea sa. Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș, a donat mănăstirii mult pământ, iar Radu cel Frumos, fratele lui Țepeș, i-a dăruit trei sate: Vadul Pârvului, Călugăreni și Stroiești. În timpul domniei lui Țepeș era considerată cea mai mare și mai bogată mănăstire și
Agenda2004-45-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283033_a_284362]
-
Pagină realizată de octavian NICA Fumatul, de la medicament la inamicul nr. 1 al sănătății Tratarea bolilor determinate de tutun presupune costuri mult mai mari decât veniturile pe care le aduce „iarba dracului“ Fondurile cheltuite de multe țări pentru îngrijirea și tratarea bolilor provocate de fumat depășesc cu mult suma pe care o obțin ca urmare a cultivării tutunului și comercializării produselor de tutun. De aceea, a fi fumător constituie un handicap la
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
înmulțesc fabricile în care se încurajază preocupările pentru îmbunătățirea calității fumative a țigărilor, prin gust, aromă și... acțiunea lor narcotică („de drog“), capabilă să întrețină dorința fumătorului... de a fuma, ca pe o plăcere ce i se cuvine. Astfel, „iarba dracului“ se insinuează abil în rândul maselor, de la vlădică, până la opincă. Vă aduceți, desigur, aminte de Coana Chirița, eroina piesei lui V. Alecsandri (Iași, 1852), care trebuie să se deprindă cu țigările, pentru că: „Toată lumea azi fumează, / Scoate fum pe nas, pe
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
am hotărât să o iau ieri". Invitat, sâmbătă, la Congresul Femeilor Populare, organizat la Sinaia, presedintele Traian Băsescu a lansat și câteva ironii la adresa democrat-liberalilor: "PDL, actualul PNL, pe care il conduceam în 2000... Vorba lui Petre Român, sună că dracu". De asemenea, Traian Băsescu a explicat și cum l-a afectat fuziunea PNL-PDL. "Ieri mi-am luat arhiva. Să știți că până ieri am avut arhiva personală de la Ministerul Transporturilor și de la Primăria Capitalei în Modrogan 1. Dar fiind-mi teamă
Traian Băsescu, luat prin surprindere: Am luat-o ieri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/28281_a_29606]
-
sa documente justificative. E. C. În cheile Nerei Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! “ din Arad va organiza (după o întrerupere de 10 ani) o excursie în Munții Aninei - în Cheile Nerei, Cheile Șușarei, la Lacul Dracului și Cascadele Beușniței. Grupul va pleca din Arad joi, 13 mai, cu trenul de la ora 22,36, prin Timișoara (plecarea: la ora 3,22) și Brezovia până la Oravița, de unde se va deplasa cu autobuzul până la Sasca Montană (32 km). Vineri
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
la ora 3,22) și Brezovia până la Oravița, de unde se va deplasa cu autobuzul până la Sasca Montană (32 km). Vineri se va parcurge traseul: Sasca Montană (175 m) - Cheile și Cascada Șușara - Izbucul „La Lac“ - Cioaca Codranului (526 m) - Lacul Dracului (3-4 ore de mers). Sâmbătă vor fi parcurse Cheile Nerei până la confluența cu Valea Beului (cca 14 km), unde se va campa 2 nopți. Duminică vor fi vizitate Lacul Ochiul Beului, Cascadele Beușniței etc. Luni, excursioniștii vor parcurge traseul: Valea
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
Slova înscrisurilor rarisime i se arată că în culori de apă, vag, diluat. Se enervează pe șine, pe lumea întreagă. Sângele-I freamătă mai întâi vag, apoi îi umflă carotida și femeia simte din nou că trăiește. E plină de draci. S-ar certă și nu are cu cine. Tiroida-i de vină!! aproape că țipă și își duce mâna cu degete înmănușate până sub bărbie. Pipăie. Simte cum gușa-I palpita. Tiroidă asta, proastă că o porumbița... spune resemnata, în timp ce
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
1 IULIE GEORGE SAND Cu două secole în urmă s-a născut scriitoarea franceză George Sand (pseudonimul Aurorei Dupin, baroneasă Dudevant). Militantă pentru emanciparea femeii, ea a scris romane pasionale romantice („Indiana“, „Lelia“, „Valentina“) și proză de inspirație rustică („Balta dracului“, „Mica Fadette“). VINERI, 2 IULIE ȘTEFAN CEL MARE În 1504 a murit Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, personalitate marcantă a Evului Mediu românesc. A avut o domnie lungă, bucurându-se de sprijinul târgoveților, al răzeșilor și al micilor boieri
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
de o aparte modernitate. Din Evul Mediu, tezaurul include brățări cu miez de fier. Mai aproape de noi, epoca dominației turcești vine cu un om răsfățat al bijuteriilor: încărcate, pline de modele, senzuale, ele pun în evidență gâtul, sânii, gleznele. „Ochiul dracului“ e și el bine reprezentat în tezaurul de aur al Muzeului Banatului. Cele peste două kilograme de monede vorbesc despre timpuri de mult apuse. O monedă bătută în vremea lui Darius, special pentru Legiunea de aur, vorbește despre cât prețuia
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
trăsătură a realului. Cea oficială este cooptata în actul independent al povestirii atît că realitate, cît și ca discurs: "hai să conchidem împreună cu ditamai istoricii că sîntem la începutul anilor cincizeci, că noii orînduiri i se potrivesc temeinic alea, cum draci le zice? zodiile..." Istoria reală se regăsește în obsesia frontierei, deosebit de puternică pe malurile Mureșului, dar Occidentul este perceput mediat, relativizat, rămîne doar "un fel de Occident pe care il vedeai trecîndu-ti prin preajmă". Nu se poate vorbi în această
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
a mai putut nimeni să intre acolo câteva zile. S-a ratat și slujba de duminică. Dandana mare! Noroc că au găsit-o până la urmă! Dar știți unde? Într-un morman de gunoaie și resturi menajere pe malul lacului Pantelimon. Dracu' știe cum a ajuns acolo..." Ca o sonerie stridenta, de ceas deșteptător, aceasta replică finală ne trezește până și din simulacrul de trăiri metafizice pe care romancierul ni le propusese batjocoritor. Scepticismul sau este total, fără remediu. Dan Stâncă, Morminte
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
toate elementele invocate până acum, plus unul extrem de agravant: iresponsabilitatea politicienilor care, de dragul declarațiilor populiste, riscă să distrugă și brumă de gesturi sănătoase făcute până acum. Ele sunt posibile pentru că ticăloșii care au gândit actuala constituție s-au ferit că dracul de tămâie să spună că în România proprietatea privată e garantată. Or, când e s-o ocrotească, o fac așa cum i-a învățat tătucul lor Stalin. Amestecul brutal al politicienilor în chestiuni care nu-i privesc ar trebui să se
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
adevăruri atât de greu de exprimat, Dan C. Mihăilescu și-a creat - și continua să-și creeze, în văzul lumii - un limbaj propriu. El stăpânește limba română perfect, astfel încât poate să o reinventeze. Rezultă o limbă română năbădăioasa, plină de draci, o limbă română expresiva și jucăușa, care se maimuțărește pe șine chiar în momentul în care comunică lucruri grave: "(...) la noi, dacă spui 'dreapta', se citește (se aude) extremă dreaptă. Vrei să spui Eminescu, Maiorescu, I.L.Caragiale - ți se citește
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
cum rod că gerul/ Moliile cărți de rugăciuni;/ Și în cămașă forței să văd fierul/ Legat într-un ospiciu de nebuni" - Slavă glonțului), autorul ajunge, prin decantare, la o incantație a inefabilului: "Pasărea ce-mi cîntă, cîntă/ Nu-i nici drac și nu-i nici sfîntă.// N-are-n glas oțet, nici miere/ Nu-i bărbat și nici muiere.// Nu își face cuib din țină/ Nici din fragedă lumină.// De-o privesc o zi întreagă/ Nu-i nici albă și nici neagră.// De-
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
Nu-i bărbat și nici muiere.// Nu își face cuib din țină/ Nici din fragedă lumină.// De-o privesc o zi întreagă/ Nu-i nici albă și nici neagră.// De-o aud cîntînd în prag/ Nu știu înger e sau drac.// De-o aud cîntînd în poarta/ Nu știu vie e sau moartă.// De-o aud cîntînd în pom/ Nu știu fiara e sau om.// Iar prin sînge dacă-mi trece/ Nu e caldă și nici rece.// Brațul către ea de
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
una pe față, alta pe dos. După regulă fățărniciei. Telpizi au fost, telpizi șunt încă. Dar numai că, după cum ar cuvânta Lița Onacă, nici glotașii n-aveau ce vinde, n-aveau ce cumpără. Ce să caute ei în gheșeft? Stăteau dracului acasă, cu holearca în ispol. Sampanskaia se bea și se bea prin solitóri. Că se numesc Ane (Vai, sireaca Ana lui Manole!...), limbriceni și alți ciomani, sfoiági se cheamă. Adică domn^ Pacepa.s...ț În timpurile cand vătaful își calcă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
Că exageram. Căci nicăieri nu se văd, nu se simt încă semnele, fie cît de firave, ale vitalității. Ale normalității. Ale decentei. Ale firescului/.../ Săpăm oricum, eroi fără normă, fîntîni în deșert". Că nu e deșertul chiar așa deșert și dracul atît de negru, ne-o dovedesc chiar paginile Faclei, pline de vitalitate literară, de culoare și nuanțe, de bucurie a literaturii și de proiecte de anvergură. Între ele, înființarea Institutului pentru Cercetarea Avangardei Românești și Europene, care va alcătui o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
depărtării de un spațiu familiar care nu poate produce decît alienare și confuzie. La un moment dat în carte, un personaj ne-evreu, țăranul Sameșkin, îl mustră căinîndu-l totodată, pe rătacitorul Mendel: "Ce tot mai vînturați și voi atîta lumea! Dracu' vă tot mînă dintr-un loc într-altul!" Un simplu țăran înțelege tragedia exilului, a veșnicei rătăciri în căutare de sine. După ce încearcă zadarnic să afle un leac pentru copilul epileptic, familia lui Singer se hotărăște să emigreze în America
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
mămos ("o femeie aproximativ mămoasă", "Evenimentul zilei" = EZ, 2327, 2000, 10), clonțos ("atitudinea clonțoasă" - "Libertatea", 2206, 1997, 4), haios ("o haioasă paranghelie generală" ("Academia Cațavencu", 37, 1999, 10). Sînt și derivate în -os propriu-zis argotice, precum bengos (derivat din benga "drac", provenit din limba țigănească), înregistrat mai de mult cu sensul "vesel, glumeț" (Vladimir Drimba), inclus în recente dicționare de argou cu valori negative ("rău", la N. Croitoru-Bobârniche, 1996) dar și pozitive, exprimînd chiar admirația extremă ("excelent, formidabil, grozav", în limbajul
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
engleză de școlar scos la tablă, că nu era adevărat ce spunea, că era rău, dar nici așa, că o scoatem noi la capăt, și mai ale tinerii, generațiile tinere o vor duce bine, vor avea de toate, și că dracul n-o fi chiar atît de negru... Chestia cu dracul îi plăcuse atît de mult, încît criza ei de nervi se preschimbă într-un rîs vesel, nervos, pe cînd, ștergîndu-și lacrimile, făcea, atîrnată de gîtul meu: Indeed... indeed?!... - adevărat? adevărat
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
ce spunea, că era rău, dar nici așa, că o scoatem noi la capăt, și mai ale tinerii, generațiile tinere o vor duce bine, vor avea de toate, și că dracul n-o fi chiar atît de negru... Chestia cu dracul îi plăcuse atît de mult, încît criza ei de nervi se preschimbă într-un rîs vesel, nervos, pe cînd, ștergîndu-și lacrimile, făcea, atîrnată de gîtul meu: Indeed... indeed?!... - adevărat? adevărat?...
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
jur. Orașul! lăsă el tonul ceva mai jos, cetatea! peste tot nu dai decît de fantome. Mă copia, desigur, dar n-am zis nimic traducînd în modul cel mai conștiincios. Cezar, - mai strigă el ceva mai încet, Octavian, Brutus, Antonio, dracu' să-i pieptene. Aici preotul, neînțelegînd blasfemia, clătină ușor capul drept încuviințare cu mîinile împreunate. În loc de dracu să-i pieptene, tradusesem pronia divină, așa îmi venise, pe urmă V. se aruncă într-o filipică împotriva capitalismului ca inamic al evlaviei
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]