908 matches
-
fără ca aceste intervenții să fie percepute de el Într-o formă negativă. Intervenția timpurie În sfera limbajului constituie premisa esențială În structurarea acestuia și În asigurarea integrării școlare, profesionale și sociale a copiilor deficienți de auz. Prin jocurile de simulare (dramatizare și joc de rol) și dramatizări copilul deficient de auz este stimulat să stabilească relații cu ceilalți, să Învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât În calitate de vorbitor, cât și În calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de el Într-o formă negativă. Intervenția timpurie În sfera limbajului constituie premisa esențială În structurarea acestuia și În asigurarea integrării școlare, profesionale și sociale a copiilor deficienți de auz. Prin jocurile de simulare (dramatizare și joc de rol) și dramatizări copilul deficient de auz este stimulat să stabilească relații cu ceilalți, să Învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât În calitate de vorbitor, cât și În calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele vorbirii și ale labiolecturii. În cadrul orelor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să stabilească relații cu ceilalți, să Învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât În calitate de vorbitor, cât și În calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele vorbirii și ale labiolecturii. În cadrul orelor de lectură organizate sub formă de dramatizare sau joc de rol, dirijarea Învățării devine un proces natural. Principalul obiectiv al orelor de lectură este transformarea elevului deficient de auz În cititor autonom. Rezultatele bune obținute În etapa finală, comparativ cu cele din etapa inițială, dovedesc că, În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cantitativă și calitativă a rezultatelor se poate vedea că există la copiii deficienți de auz un prag al Înțelegerii și receptării textului literar dincolo de care este foarte greu să treacă. Probabil că ar trebui să existe o metodă a metodei dramatizării care să Împingă mai departe descifrarea sensurilor și mesajelor lecturii. Însă acest prag nu ține doar de textele literare. Pentru copilul cu deficiență de auz, dincolo de descifrarea semnificațiilor textului literar, cea mai mare Încercare rămâne totuși ,,descifrarea” structurilor gramaticii limbii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
simplificate și se pot schimba numele personajelor cu nume familiare copiilor. După citirea textului, copilului i se poate cere să reprezinte grafic povestea, apoi copilul va povesti ceea ce a desenat. După ce fiecare copil Își prezintă desenul, se poate trece la dramatizarea poveștii. Împortant este ca fiecare copil să spună 1-2 propoziții scurte despre personajul pe care Îl reprezintă (Ex. Eu sunt mama. Eu fac mâncare/papa.) Înainte să se realizeze dramatizarea propriu-zisă. Astfel putem observa dacă copilul a Înțeles povestea și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
După ce fiecare copil Își prezintă desenul, se poate trece la dramatizarea poveștii. Împortant este ca fiecare copil să spună 1-2 propoziții scurte despre personajul pe care Îl reprezintă (Ex. Eu sunt mama. Eu fac mâncare/papa.) Înainte să se realizeze dramatizarea propriu-zisă. Astfel putem observa dacă copilul a Înțeles povestea și Îl stimulăm să comunice verbal. * Basmele. Deși atractive prin ilustrațiile pe care le conțin, aceste cărți ajung să fie repede părăsite de copiii deficienți de auz Întrucât conținutul nu le
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În alegerea poveștilor și basmelor vom avea grijă ca fiecare noțiune cu care se operează să fie bine cunoscută și Înțeleasă de copil. Pentru explicarea cuvintelor necunoscute se folosește: Înlocuirea cu sinonime, explicarea cu ajutorul antonimelor, explicarea prin perifrază, desenarea obiectului, dramatizarea. La limbajul mimico-gesticular este bine să se recurgă doar când nu se poate explica sensul cuvântului utilizând mijloacele enumerate mai sus. Deși la prima vedere este mai simplu să se explice un cuvânt prin semnul mimico-gesticular corespunzător, nu trebuie să
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
grup (15-20 membri) În activitatea de grup, accentul cade pe discuții care orientează schimbul de idei dintre părinți, care ar trebui să identifice problemele comune cu care se confruntă și eventualele soluții privind creșterea propriilor copii. Convorbirile, conferințele, ședințele deschise, dramatizările, demonstrațiile, expozițiile, excursiile sunt activități ce pot fi desfășurate în cadrul grupurilor de părinți. 2. Îndrumarea individuală În educarea părinților pot să apară probleme individuale care ar putea fi rezolvate de către profesori, consilieri, preoți sau alți membri marcanți ai comunității. Sfatul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
agresivi din mediul înconjurător. Evaluarea finală a determinat echipa interdisciplinară să continue programul terapeutic aplicat, și pentru anul școlar ulterior, realizând o serie de alte acțiuni în completarea celor stabilite deja: activități de comunicare și de scriere, activități ludice, povestiri, dramatizări, activități cu caracter de cooperare, dar și competițional, jocuri și exerciții perceptiv-motrice etc. Dacă evoluția a fost relativ lentă pe parcursul primului an de terapie, am putut constata o evoluție neașteptat de bună pe durata celui de-al doilea an. Progresele
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
lunile anului, zilele săptămânii. Evaluarea finală a determinat echipa interdisciplinară să continue programul terapeutic aplicat și pentru anul școlar ulterior, realizând o serie de alte acțiuni în completarea celor stabilite deja: activități de comunicare și de scriere, activități ludice, povestiri, dramatizări, activități cu caracter de cooperare, dar și competițional, jocuri și exerciții perceptiv motrice etc. Evoluția a fost relativ lentă pe parcursul primelor două luni de terapie dar am putut constata o evoluție bună spre sfârșitul de an școlar. Progresele vizibile au
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
era jocul de cărți. Evaluarea finală a determinat echipa interdisciplinară să continue programul terapeutic aplicat și pentru anul școlar ulterior, realizând o serie de alte acțiuni în completarea celor stabilite deja: activități de comunicare și de scriere, activități ludice, povestiri, dramatizări, activități cu caracter de cooperare, dar și competițional, jocuri și exerciții perceptiv motrice etc. Evoluția a fost relativ lentă pe parcursul primelor două luni de terapie dar am putut constata o evoluție bună spre sfârșitul de an școlar. Progresele vizibile au
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
simplificate și se pot schimba numele personajelor cu nume familiare copiilor. După citirea textului, copilului i se poate cere să reprezinte grafic povestea, apoi copilul va povesti ceea ce a desenat. După ce fiecare copil își prezintă desenul, se poate trece la dramatizarea poveștii. Împortant este ca fiecare copil să spună 1-2 propoziții scurte despre personajul pe care îl reprezintă (Ex. Eu sunt mama. Eu fac mâncare/papa.) înainte să se realizeze dramatizarea propriu-zisă. Astfel putem observa dacă copilul a înțeles povestea și
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
După ce fiecare copil își prezintă desenul, se poate trece la dramatizarea poveștii. Împortant este ca fiecare copil să spună 1-2 propoziții scurte despre personajul pe care îl reprezintă (Ex. Eu sunt mama. Eu fac mâncare/papa.) înainte să se realizeze dramatizarea propriu-zisă. Astfel putem observa dacă copilul a înțeles povestea și îl stimulăm să comunice verbal. Basmele. Deși atractive prin ilustrațiile pe care le conțin, aceste cărți ajung să fie repede părăsite de copiii deficienți de auz întrucât conținutul nu le
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
în alegerea poveștilor și basmelor vom avea grijă ca fiecare noțiune cu care se operează să fie bine cunoscută și înțeleasă de copil. Pentru explicarea cuvintelor necunoscute se folosește: înlocuirea cu sinonime, explicarea cu ajutorul antonimelor, explicarea prin perifrază, desenarea obiectului, dramatizarea. La limbajul mimico-gesticular este bine să se recurgă doar când nu se poate explica sensul cuvântului utilizând mijloacele enumerate mai sus. Deși la prima vedere este mai simplu să se explice un cuvânt prin semnul mimico-gesticular corespunzător, nu trebuie să
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
fie mai scurte , propozițiile și frazele să fie concise, dar să exprime ideea textului; cuvintele să fie ușoare, uzuale și folositoare pentru comunicarea viitoare a copilului surd; - folosirea întrebărilor în înțelegerea textului; - folosirea imaginilor care să reflecte conținutul textului; - folosirea dramatizării, a ecranizărilor pentru înțelegerea textului și sensibilizarea elevilor. Studiu privind aspecte din formarea competențelor de lectură literară în școala pentru deficienți de auz și evaluarea performanțelor de lectură Am început acest studiu pornind de la ipoteza că, prin utilizarea unei metodologii
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
diferite. Pentru un astfel de tip de gândire (concretă, în imagini) textul trebuie transpus într-un sistem de semnalizare familiar și accesibil. Metodele de simulare sunt modalitățile cele mai potrivite pentru a realiza acest lucru. Prin transpunerea textului în acțiune (dramatizare) se face primul pas spre înțelegerea lui, iar prin interpretarea repetată a rolurilor se realizează cel de al doilea pas (interiorizarea conținutului și a mesajului). Am obișnuit copiii cu ideea de rol, de personaj, de joc de rol și de
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
se face primul pas spre înțelegerea lui, iar prin interpretarea repetată a rolurilor se realizează cel de al doilea pas (interiorizarea conținutului și a mesajului). Am obișnuit copiii cu ideea de rol, de personaj, de joc de rol și de dramatizare. I-am obișnuit să respecte reguli în fiecare moment al orei de limba română pentru a putea surprinde mesajul textelor și pentru a putea transmite ceea ce au înțeles mai întâi prin joc apoi prin limbaj verbal. Exercițiile pe care le-
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
și să renunțe la limbajul mimico-gestual (preferat în orice context și orice situație). La această vârstă (zece-unsprezece ani) ei se pot concentra doar pe două din aceste activități:fie interpretează rolul și gesticulează, fie vorbesc și dactilează. Exercițiile complexe din cadrul dramatizărilor, bazate pe acțiuni simulate, le sunt de foarte mare folos în înțelegerea noțiunilor abstracte sau a textelor literare care au o încărcătură mai mare de semnificații. La sfârșitul studiului am efectuat o evaluare similară celei din etapa inițială ( prin test
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
fără ca aceste intervenții să fie percepute de el într-o formă negativă. Intervenția timpurie în sfera limbajului constituie premisa esențială în structurarea acestuia și în asigurarea integrării școlare, profesionale și sociale a copiilor deficienți de auz. Prin jocurile de simulare (dramatizare și joc de rol) și dramatizări copilul deficient de auz este stimulat să stabilească relații cu ceilalți, să învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
de el într-o formă negativă. Intervenția timpurie în sfera limbajului constituie premisa esențială în structurarea acestuia și în asigurarea integrării școlare, profesionale și sociale a copiilor deficienți de auz. Prin jocurile de simulare (dramatizare și joc de rol) și dramatizări copilul deficient de auz este stimulat să stabilească relații cu ceilalți, să învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele vorbirii și ale labiolecturii. În cadrul orelor
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
să stabilească relații cu ceilalți, să învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele vorbirii și ale labiolecturii. În cadrul orelor de lectură organizate sub formă de dramatizare sau joc de rol, dirijarea învățării devine un proces natural. Principalul obiectiv al orelor de lectură este transformarea elevului deficient de auz în cititor autonom. Rezultatele bune obținute în etapa finală, comparativ cu cele din etapa inițială, dovedesc că, în
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
cantitativă și calitativă a rezultatelor se poate vedea că există la copiii deficienți de auz un prag al înțelegerii și receptării textului literar dincolo de care este foarte greu să treacă. Probabil că ar trebui să existe o metodă a metodei dramatizării care să împingă mai departe descifrarea sensurilor și mesajelor lecturii. Însă acest prag nu ține doar de textele literare. Pentru copilul cu deficiență de auz, dincolo de descifrarea semnificațiilor textului literar, cea mai mare încercare rămâne totuși ,,descifrarea” structurilor gramaticii limbii
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
T -Diagrama Venn Eseul de cinci minute -Metoda cadranelor -Știu - Vreau să știu - -Prelegerea intensificată -Interviul În trei trepteLectura și rezumarea textului În perechi -Tabelul predicțiilor Am Învățat Simularea Simularea mai este denumită și joc de rol, joc simulat sau dramatizare didactică. Este modalitatea de predare-Învățare care prezintă, prin intermediul unor acțiuni, roluri sau mijloace tehnice similare - după caz, realitatea la o scară redusă, În condiții asemănătoare sau care le imită pe cele originale. Interpretând rolul unor personaje istorice mai puțin obișnuite
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
Hofmann pune în discuție problema reprezentării, scriitorul român chestionează problema receptării operei plastice. Interesul lui Augustin Buzura pentru receptarea picturii se argumentează prin două elemente. În primă instanță, descrierea ekphrastică a Parabolei orbilor din Refugii (descriere ekphrastică tranzitivă) mizează pe dramatizarea actului contemplativ. Tabloul flamand stimulează confesiv cei doi contemplatori ai tabloului: protagonista este înspăimântată de figurile dizgrațioase ale orbilor (vezi nota 11) și, mai mult, orbitele celui de-al doilea îi creează senzația unui vertij care o absoarbe (vezi nota
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
În urma lecturii unor texte cu conținut istoric, iar nouă ne-a revenit sarcina să prezentăm detaliile situației generale și rolurile posibile. -rolurile au fost distribuite de Învățător. Aceste activități au fost organizate În afara clasei. După lectura textelor am trecut la “dramatizarea” lor. Exemple: “Condeiele lui Vodă”, de D.Almaș (Mircea cel Bătrân, Stroe, flăcăul care confecționa “condeie” și observatorii); “Scrisoarea III” de M. Eminescu (solul, Baiazid, Mircea cel Bătrân, observatorii); “Stejarul din Borzești” de E. Camilar (Ștefăniță, Mitruț, moldovenii, tătarii, observatorii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]