2,407 matches
-
Romanescu, Grigore Manoilescu și Constantin Nottara) și "„sabotat”" de unele ziare bucureștene, Caragiale s-a văzut nevoit să demisioneze în 1889, înainte de începerea stagiunii următoare, după ce dovedise, totuși, evidente resurse de organizator și o nebănuită energie. De la debutul său în dramaturgie (1879) și până în 1892, Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii, deși în întregul proces de afirmare a scriitorului, Junimea însăși a fost, până prin 1884 - 1885, ținta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. Mai multe dintre adversitățile îndreptate împotriva lui Caragiale
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
a consolidat argumentul cel mai convingător pentru etapa de consacrare deplină a marelui scriitor, care, prin comediile, schițele și nuvelele sale, a căror forță satirică este simțită până în prezent ca neîntrecută, a rămas cel mai mare creator de tipuri în dramaturgia română, concurând, ca și Balzac, starea civilă. El a reconstituit o amplă imagine a societății contemporane, văzută mai ales din unghiul comicului, dovedind un adevărat geniu al situațiilor dramatice și al limbajului, care îl situează printre marii comediografi ai lumii
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
teatru al copiilor, în care cei mici să fie actori după modelul unui program pe care îl susține la Volkstheater din Mainz, Germania, unde e director artistic. Pe termen lung, se urmărește stimularea capacității creatoare a copiilor prin crearea unei dramaturgii proprii, care să conducă la realizarea unor spectacole jucate de ei pe scena Teatrului Ion Creangă. Atelierul de creație teatrală se va desfășura cu trei grupe, elevi ai claselor a 4-a, a 6-a și a 7-a, cu
Teatrul „Ion Creangă” din București () [Corola-website/Science/309390_a_310719]
-
cu vârste între 10 și 14 ani, la Liceul Cervantes. Prima etapă a proiectului se va finaliza în luna aprilie printr-un spectacol cu tema „Narațiunea în teatru”. Are drept obiectiv realizarea unor spectacole de teatru în limba franceză, din dramaturgia franceză. În cadrul acestui program au fost prezentate, cu premieră la Institutul Francez din Viena: "L’Impromptu de l’Alma" de Eugene Ionesco, în regia lui Cornel Todea; premieră la Institutul francez din București: "La Farce" de Maitre Pierre Pathelin, autor
Teatrul „Ion Creangă” din București () [Corola-website/Science/309390_a_310719]
-
recunoaștere a valorii sale, festivalul a primit titulatura de Festival ASSITEJ, Asociația Internațională a Teatrelor pentru Copii și Tineret - cea mai prestigioasă organizație mondială de profil. În anul 2007, Teatrul Ion Creangă a inițiat, împreună cu Asociația Scriitorilor din București, secția Dramaturgie și critica teatrală, Concursul de dramaturgie „100, 1.000, 1.000.000 de povești”. Teatrul Ion Creangă și-a propus, si pe această cale să stimuleze dramaturgia românească pentru copii, să sprijine autorii, oferindu-le posibilitatea de a-și face
Teatrul „Ion Creangă” din București () [Corola-website/Science/309390_a_310719]
-
primit titulatura de Festival ASSITEJ, Asociația Internațională a Teatrelor pentru Copii și Tineret - cea mai prestigioasă organizație mondială de profil. În anul 2007, Teatrul Ion Creangă a inițiat, împreună cu Asociația Scriitorilor din București, secția Dramaturgie și critica teatrală, Concursul de dramaturgie „100, 1.000, 1.000.000 de povești”. Teatrul Ion Creangă și-a propus, si pe această cale să stimuleze dramaturgia românească pentru copii, să sprijine autorii, oferindu-le posibilitatea de a-și face cunoscute creațiile și de a fi
Teatrul „Ion Creangă” din București () [Corola-website/Science/309390_a_310719]
-
anul 2007, Teatrul Ion Creangă a inițiat, împreună cu Asociația Scriitorilor din București, secția Dramaturgie și critica teatrală, Concursul de dramaturgie „100, 1.000, 1.000.000 de povești”. Teatrul Ion Creangă și-a propus, si pe această cale să stimuleze dramaturgia românească pentru copii, să sprijine autorii, oferindu-le posibilitatea de a-și face cunoscute creațiile și de a fi reprezentate pe scena Teatrului: Câștigătorii edițiilor de până acum au fost: Ediția I, 2007 - " Când jucăriile spun pa!" de Sânziana Popescu
Teatrul „Ion Creangă” din București () [Corola-website/Science/309390_a_310719]
-
care nu-ți poți lua ochii. Ea fascinează publicul prin magnetismul corpului său aproape nemișcat, care plonjează, încet, încet în nesiguranță și derută. Mantero alunecă în dezechilibru ca o divă neîmblânzită care își pierde pe parcurs puterea. Coregrafa propune o dramaturgie a staticului, născută din verticalitatea unui trup care pare plantat în podea, înțepenit în propria lui nemișcare. La limita dintre casabil și incasabil, dintre porțelan și fier, corpul Verei Mantero contestă domeniul puterii. Cu cât nu poate mai mult, cu
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
Un lucru misterios, a spus e.e. cummings, foto: dance-tech.net[/caption] Coregrafa transformă neputința în mod de a chestiona puterea corpului unei dansatoare - Josephine Baker - care a luptat cu toate clișeele colonizatoare care au exotizat „mirajul” trupului de culoare. Dramaturgia cuvintelor disparate și dramaturgia corpului sunt legate prin căderea din mișcarea autoreferențială. Coregrafa transformă cuvântul într-un vers vorbit care, prin repetiție, devine refren. Emisia sunetelelor ajunge să fie o incantație cotidiană. Mantero rostește repetitiv, în buclă, un poem al
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
spus e.e. cummings, foto: dance-tech.net[/caption] Coregrafa transformă neputința în mod de a chestiona puterea corpului unei dansatoare - Josephine Baker - care a luptat cu toate clișeele colonizatoare care au exotizat „mirajul” trupului de culoare. Dramaturgia cuvintelor disparate și dramaturgia corpului sunt legate prin căderea din mișcarea autoreferențială. Coregrafa transformă cuvântul într-un vers vorbit care, prin repetiție, devine refren. Emisia sunetelelor ajunge să fie o incantație cotidiană. Mantero rostește repetitiv, în buclă, un poem al însingurării mărturisite într-o
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
Khamis, multă lume s-a temut să aibă de a face cu teatrul datorită represiunii venite din partea autorităților dar și datorită faptului că aceștia contestau multe dintre stereotipurile și tabuurile unei societăți conservatoare. Pentru actorul Faisal Abu Al Heija, utilizarea dramaturgiei pentru a confrunta trecutul și pentru a analiza prezentul, a deschis "un nou spațiu" în care se simte liber să viseze ""ca toți ceilalți oameni din lume"". Un alt membru al teatrului, directorul Nabil Al Raee, un bun prieten al
Teatrul Libertății (Freedom Theatre) () [Corola-website/Science/330751_a_332080]
-
Acasă TV. În stagiunea 1997-1998, o piesă a Sînzianei Popescu - „Viața ca o poveste” sau „Minunea” - este prezentată la Teatrul Național din Târgu Mureș, în regia lui Kincses Elemer. Cu numai un an înainte, textul fusese distins cu premiul pentru dramaturgie pentru copii în cadrul Concursului de dramaturgie originală "Camil Petrescu", ediția a III-a, 1996. Alte piese purtând semnătura autoarei - „Alunecând într-o prună”, „Iubirea unui iceberg”, „Domnul de Ciocolată”, precum și „Viața ca o poveste”, varianta radiofonică - sunt produse și difuzate
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
piesă a Sînzianei Popescu - „Viața ca o poveste” sau „Minunea” - este prezentată la Teatrul Național din Târgu Mureș, în regia lui Kincses Elemer. Cu numai un an înainte, textul fusese distins cu premiul pentru dramaturgie pentru copii în cadrul Concursului de dramaturgie originală "Camil Petrescu", ediția a III-a, 1996. Alte piese purtând semnătura autoarei - „Alunecând într-o prună”, „Iubirea unui iceberg”, „Domnul de Ciocolată”, precum și „Viața ca o poveste”, varianta radiofonică - sunt produse și difuzate de Teatrul Național Radiofonic. Astfel, în
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
eroi și muște”, scris de Sînziana Popescu, primește Diploma de merit din partea Uniunii Producătorilor de Film și Audiovizual din România și este produs scurt-metrajul omonim în regia Didonei Pantazi. Filmul este prezentat în cadrul festivalului CineMaIubit . În 2005, în cadrul Concursului de dramaturgie oganizat de Asociația Scriitorilor București și Teatrul din Galați, cu ocazia Festivalului Internațional de Marionete „Gulliver”, textul „Domnul de Ciocolată” primeste Marele Premiu. În 2007, textul „Când jucăriile spun pa”, purtând semnătura aceleiași autoare, câștigă premiul I al Concursului de
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
oganizat de Asociația Scriitorilor București și Teatrul din Galați, cu ocazia Festivalului Internațional de Marionete „Gulliver”, textul „Domnul de Ciocolată” primeste Marele Premiu. În 2007, textul „Când jucăriile spun pa”, purtând semnătura aceleiași autoare, câștigă premiul I al Concursului de dramaturgie organizat de Teatrul Ion Creangă din București, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii „100, 1.000, 1.000.000 de povești”. Premiera oficială a spectacolului, în regia lui Attila Vizauer are loc în 21 noiembrie 2008, spectacolul fiind inclus
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
introdusă pentru obținerea unui contrast mai puternic între piesele componente. Caracteristicile specifice suitei preclasice: Suita este, de fapt, primul gen muzical (instrumental sau orchestral), în sens de ciclu, pe care îl cunoaște istoria muzicii culte. Prin conținutul expresiv, prin semnificația dramaturgiei și structurii sale, suita a influențat apariția altor forme și genuri muzicale. Suita modernă cunoaște, odată cu reapariția ei în secolul XIX, o diversificare pe trei planuri: Suita preclasică, influențând la vremea ei apariția altor forme și genuri muzicale, își epuizează
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
(n. 14 decembrie 1932, Galați - d. 10 februarie 2003, București) a fost un dramaturg român, de asemenea eseist, cronicar dramatic, profesor de dramaturgie la ATF , de origine evreiască. Prietenii săi îl alintau Dolfi Solomon. A scris eseuri, romane, și cronici teatrale. s-a născut în Galați in 1932. A urmat liceul la secția umanistă în Bârlad. În anul 1955, a obținut licența în
Dumitru Solomon () [Corola-website/Science/303230_a_304559]
-
Logofătul satului", "Un amor romantic". În perioada 1888-1911, teatrul craiovean a avut o valoroasă trupa de opereta, care a realizat spectacole cu creații ale compozitorilor vienezi , Strauss în primis. După 1900, accentul este pus pe spectacolele dramatice, în principal clasicii dramaturgiei universale, cu precădere Shakespeare și Molière. E condus, încă de la începuturile sale, de doi mari artiști : Costache Caragiale și Costache Mihăileanu. În 1854, destinele instituției sunt încredințate lui Theodor Teodorini, artist cu studii dramatice făcute în Franța și Italia, care
Teatrul Național Marin Sorescu Craiova () [Corola-website/Science/313475_a_314804]
-
lume, Femeia eterna poveste, Politică și delicatese, Scriitori șI alte profesii libere, desculț prin lumea literară, Bărbați șI ipostaze". 20. Cu “"Dramă la mănăstire"” (98 p.), libret de operă în versuri, în trei tablouri, scriitorul se afirmă și în domeniul dramaturgiei. Muzica de operă aparține compozitorului Constantin Ungureanu. Premiera absolută a operei “"Dramă la mănăstire"” a avut loc în ziua de 4 martie 2004 la Teatrul liric “"Elena Teodorini"” din Craiova, reprezentând un succes de public, considerabil. 21. Volumul de memorii
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
la 15 octombrie 1969, la Film Forum de la Brno, și cea românească la 27 octombrie 1969, la București. Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (acuratețea imaginii și, parțial, interpretarea), precizând însă că "Baltagul" are „unele carențe de fond, de dramaturgie cinematografică și de înțelegere a structurii filozofice a romanului, mai exact a subtilităților lui filozofice și tipologice”, după cum scria Ștefan Oprea în volumul "Diorame cinematografice" (1983). Criticul Tudor Caranfil confirma opinia referitoare la lipsurile de structură dramaturgică și de relief
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
cu eseul "Levél egy román barátomhoz" („Scrisoare către un prieten român"). A fost membru al Marii Adunării Naționale între 1965 și 1980. A fost de asemenea vicepreședintele Asociației Scriitorilor din România între 1974 și 1982. În anii 1950 proza și dramaturgia lui Sütő respectă obedient canoanele ideologiei proletcultiste tipice epocii care sunt reflectate în titlurile fățiș populiste ale volumelor sale, cum ar fi: „Mămăligă cu brânză" (publicat în 1954, în colecția „Ogoare noi"), „Soldatul necunoscut" (publicat tot în 1954, în aceeași
András Sütő () [Corola-website/Science/302089_a_303418]
-
Tiziano Vecellio, Hans Holbein cel Bătrân sau Hans Holbein cel Tânăr, Rafael, Albrecht Dürer, Leonardo da Vinci, Brueghel sau Michelangelo Buonarroti, care au conceput noi viziuni și modalități realiste de a le reprezenta. În Anglia au luat avânt literatură și dramaturgia datorită oprerelor lui William Shakespeare, în 1599 fiind construit teatrul "The Globe" la Londra, unde erau reprezentate piesele pe teme politice și sociale. Publicul a început să aibă acces la arte și să le aprecieze, nemaifiind un apanaj al regelui
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
din civilizația Greciei Antice, începând cu din Epoca Bronzului, și este considerată a fi leagănul culturii occidentale. Ea este locul de naștere al , al , al Jocurilor Olimpice, al și al istoriografiei, științelor politice, al marilor principii științifice și matematice, și al dramaturgiei occidentale, incluzând genurile tragediei și comediei. Realizările culturale și tehnologice ale Greciei au influențat mult întreaga lume, multe aspecte ale civilizației grecești pătrunzând în Orient prin campaniile lui Alexandru cel Mare, și în Occident prin intermediul Imperiului Roman. Această bogată moștenire
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Material de Ionuț Sociu În cadrul festivalului <em>Festivalului Temps d’Images Cluj </em></strong><em>(7-13 noiembrie 2016), a avut loc un atelier susținut de regizorul Oliver Frljić (n. 31 martie 1976). În legătură cu acest atelier, intitulat <strong>Dramaturgia instituțiilor</strong>, organizatorii spuneau „că</em><em> nu se va concentra pe prezentarea sau analiza unui tip anume de performance sau a unui anume stil regizoral, ci va trata posibilitatea folosirii unei instituții teatrale ca actant în contextul general al
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? () [Corola-website/Science/296170_a_297499]
-
acestor abuzuri. Cele două mecanisme importante pe care le identific în construcția acestui discurs și care fac, de fapt, din Violența noastră...</strong> un spectacol incomod sunt reducerea conflictului politic la un conflict al simbolurilor și autocritica. Frjlić construiește o dramaturgie complicată a simbolurilor care sunt văzute ca fiind opozante în societate și le reconfigurează în acord cu discursul său politic. Fie că vorbim de simboluri naționale europene (una dintre actrițe scoate, la un moment dat, un steag al României din
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? () [Corola-website/Science/296170_a_297499]