1,112 matches
-
supună înaltelor stăpâniri, căci nu este stăpânire decât de la Dumnezeu; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt rânduite. Pentru aceea, cel ce se împotrivește stăpânirii se împotrivește rânduielii lui Dumnezeu. Iar cei ce se împotrivesc își vor lua osândă. Căci dregătorii nu sunt frică pentru fapta bună, ci pentru cea rea. Voiești, deci, să nu-ți fie frică de stăpânire? Fă binele și vei avea laudă de la ea (Rom 13, 1-3). Fără îndoială, aici, ca și în altă parte, pentru a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
îndemna cu multă tărie credincioșii din Asia să aibă o conduită ireproșabilă, civilă și religioasă, pentru a putea respinge acuzațiile păgânilor și a le frâna limbile clevetitoare: Supuneți-vă, pentru Domnul, oricărei orânduiri omenești, fie împăratului, ca înalt stăpânitor, fie dregătorilor, ca unora ce sunt trimiși de el, spre pedepsirea făcătorilor de rele și spre lauda făcătorilor de bine; căci așa este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele bune, să închideți gura oamenilor fără minte și fără cunoștință
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
atitudinea lui Eusebiu de Cezareea (265-340) de a nu aminti de nici un soldat martir, cu excepția lui Seleucus, care, în momentul execuției nu mai era soldat, retrăgându-se anterior din această slujire pentru a se dedica operelor religioase, și a unor dregători imperiali. În fața acestei lacune informative apare întrebarea spontană: dacă Eusebiu s-a îngrijit cu atâta scrupulozitate să istorisească toate faptele oribile și cruzimile soldaților Imperiului, cum de nu amintește și toate celelalte fapte de credință și de eroism ale soldaților
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
domnia sa ne amintește despre cele trei tomuri cu „Documente tecucene referitoare la secolele XVI XIX”, circa 400 pagini, publicate în colaborare în 1938-1939 la Tipografia Lupașcu din Bârlad, cuprinzând în ele vorbe despre stăpânitorii de pământuri, procesele dintre aceștia, intervențiile dregătorilor țării, ca apă rători ai propriilor interese... Utilă și placheta „Contribuții la cunoașterea vechilor tipărituri românești”, cu referire la unele c ărți aflate la bisericile din Moldova, apărută la București în 1941, la Editura Fundația culturală Mihail Kogălniceanu (17 p.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cum avea să povestească, moș Culai, unul dintre acei „întorși de pe drumul fără întoarcere”, cu ceaiuri, „hapuri” și terci din „bălădăie” de-a lui „ domnu Buraga” . Datorită caracterului său „voluntar” se implica în toate problemele satului , motiv ca unii dintre dregători să nu-l aibă la inimă, mai ales când le dedica versuri satirice la „Gazeta ” din fața Primăriei. Preocupându-l, intens, arheologia și trecutul satului scormonea grădinile și dealurile , aduna fericit obiectele și cioburile de ceramică găsite prin gropi , ca și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
text despre preotul Epictect, se arată că trăia în părțile Răsăritului, ducea o viață evlavioasă, trăind în neprihănire. Documentul nu pomenește cetatea, provincia, ci numai: „in partibus Orientis”. Se istorisește vindecarea pe care a săvârșit-o asupra fiicei unui mare dregător (comitis) creștin. Când, apoi, i se aduce un om stăpânit de duh necurat, sunt menționate câteva denumiri. Duhul necurat, izgonit strigă că el se simțea bine în părțile Frigiei, unde i se aduceau jertfe, unde prin Montanus a spus cuvinte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fi gândit să meargă până la marginile lumii și să sădească o învățătură plăsmuită despre înviere? Dacă Petru n-a putut înfrunta amenințarea unei femei, iar ceilalți ucenici au fugit la vederea lanțurilor, cum ar fi putut înfrunta pe împărați, pe dregători și popoare, care aveau și săbii și grătare și cuptoare aprinse și-i amenințau cu mii și mii de primejdii de moarte în fiecare zi, dacă nu s-ar fi putut bucura de puterea și ajutorul Celui înviat? Minuni asemănătoare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Voievod (Ioan Vodă cel Viteaz), când au prădat turcii țara". Un element de referință pentru datare ne este oferit în finalul textului, cu precizarea că cel care a stabilit hotarele a fost Petre Albotă, mare vornic. Știm că acest mare dregător a fost unul dintre boierii credincioși ai lui Alexandru Lăpușneanu, dovadă și ascensiunea sa rapidă în funcțiile importante ale statului. În acest scop, urmașul domnului, Bogdan Lăpușneanu, îi dă zapis de întărire a stăpânirii moșiilor sale "pe care le avea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
însă mai sunt multe școli din sate care dau semne evidente de bătrânețe, încadrate cu dascăli necalificați, cu mobilier deteriorat, fără sursă de apă curentă și cu grupuri sanitare primitive. Și spre aceste școli ar trebui să se îndrepte atenția dregătorilor administrativi și politici, locali și județeni, pentru că și acolo învăță copiii noștri, copiii țării. DIPLOME DE PREMIU Pe când mă aflam la conducerea unuia dintre cunoscutele licee ieșene, în urmă cu mai multe zeci de ani, școala era slujită de dascăli
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
diferite linii dinastice, ilustrativă fiind confruntarea dintre cele două ramuri ale Basarabilor (Drăculeștii și Dăneștii). Peste aceste conflicte, s-au așezat disputele dintre familiile boierești pentru influență politică, așa cum s-a întâmplat între Cantacuzini și Băleni. Trădările boierilor și ale dregătorilor făceau parte deseori din realitatea politică, iar unele s-au petrecut în situații critice. Ieremia Golia l-a abandonat pe câmpul de luptă pe Ioan Vodă cel Viteaz, care și-a pierdut, odată cu bătălia, și propria viață. La rândul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
descoperiri neprogramate, a unor revelații supărătoare sau a unor înfrângeri ce descumpănesc. Răsturnarea ludică promite să fie comică, dar asta doar în stadiul de proiect. La început. După aceea, orice devine cu putință. În Noaptea regilor de Shakespeare, Malvolio, înalt dregător pătruns de importanța persoanei sale, cade în capcana unei pretinse scrisorele de amor și se înfățișează la Curte gătit cu o pereche de ciorapi galbeni, conformându-se astfel exigenței formulate, chipurile, de autoarea misivei. Spectatorul, prevenit din timp de farsa
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
se facă pe bază de merit, obiectiv apreciat prin concurs, și nu în funcție de relațiile sociale; concluziile și recomandările acestui raport stau la baza modelului administrației publice moderne. Referindu-ne la cazul României, în secolul al XVIII-lea, numirea funcționarilor (a dregătorilor) se făcea, conform obiceiului, de către domn. Dregătorii erau numiți și revocați de domn în baza încrederii întemeiate pe rudenie, avere sau priceperea candidatului. Tot așa, numirea se făcea la începutul domniei și al fiecărui an, când toți dregătorii erau obligați
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
apreciat prin concurs, și nu în funcție de relațiile sociale; concluziile și recomandările acestui raport stau la baza modelului administrației publice moderne. Referindu-ne la cazul României, în secolul al XVIII-lea, numirea funcționarilor (a dregătorilor) se făcea, conform obiceiului, de către domn. Dregătorii erau numiți și revocați de domn în baza încrederii întemeiate pe rudenie, avere sau priceperea candidatului. Tot așa, numirea se făcea la începutul domniei și al fiecărui an, când toți dregătorii erau obligați să depună însemnele dregătoriei, urmând ca domnul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sau priceperea candidatului. Tot așa, numirea se făcea la începutul domniei și al fiecărui an, când toți dregătorii erau obligați să depună însemnele dregătoriei, urmând ca domnul să-i confirme din nou ori să-i schimbe. Nu oricine putea deveni dregător; numirea se făcea din rândul proprietarilor de pământ, neexistând, mai ales în funcțiile înalte, dregători care să nu fie în același timp și mari proprietari de pământ. Principiile moderne de organizare și funcționare a administrației publice, precum specializarea competențelor, principiul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
când toți dregătorii erau obligați să depună însemnele dregătoriei, urmând ca domnul să-i confirme din nou ori să-i schimbe. Nu oricine putea deveni dregător; numirea se făcea din rândul proprietarilor de pământ, neexistând, mai ales în funcțiile înalte, dregători care să nu fie în același timp și mari proprietari de pământ. Principiile moderne de organizare și funcționare a administrației publice, precum specializarea competențelor, principiul legalității, principiul continuității serviciilor publice (acestea au un caracter permanent), principiul stabilității în funcție a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Ammona, 9) A auzit odată stăpânul locului despre avva Moise și s-a dus la Schit ca să-l vadă. Și i-au vestit unii bătrânului de aceasta. Atunci s-a sculat să fugă în luncă; dar pe cale l-a întâlnit dregătorul (neștiind că este el) și i-a zis: Spune, bătrânule, unde este chilia lui avva Moise? Le-a zis lor avva: "Ce voiți de la dânsul? Căci este om nebun." Și venind stăpânul locului la biserică, a zis către clerici: "Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
persoana a III-a) și askaniama (Ma La). Intrate în narațiune, le ascultăm certîndu-se, înregistrînd victorii diplomatice în chestiuni minore, aparent ridicole, dar care țin de importanța (și presiunea) ritualului. Survin episoade insolite, precum pierderea cailor în stepă, transformarea înalților dregători în căutători de perle (mai înainte, "askaniama spusese solului că uneori găseau mărgăritare care luminează noaptea"), întîlnirea cu idolii de piatră ("Unul era îmbrăcat ca un filosof, celălalt ca un războinic") și chiar momente de nostalgie neașteptată ("În ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și marele agă primesc competența de a-și judeca slujbașii din subordine pentru diverse pricini mărunte printre care se află și adulterul, cu obligativitatea de a nota totul în condicile numitelor departamente, în speță spătăria și agia. În ce măsură acești doi dregători au pus în aplicare prerogativele ce le reveneau prin lege, în materie de adulter, nu știm deoarece con dicile nu s-au păstrat. Ei capătă, mai degrabă, dreptul de a-i amenda și a-i pe depsi pe cei vinovați
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
misiunii pe care o aveau, aceea de a împărți dreptatea. „Locul judecătoriei este loc a toată cinstea și evla via“, sună un pitac. În actele pre mer gătoare alcătuirii codului de legi Pravilniceasca Condică, Alexandru Ipsilanti (1774-1782) trasează atribuțiile fiecărui dregător implicat în actul de justiție, astfel de la zapcii la boierii judecători, de la logofeți la ispravnici, toți ar trebui, cel puțin teoretic, să se poarte „cu dulceață, fără dă nici un fel dă pizmuire și cu dăsăvârșită nepărtinire la nici o parte, să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin diverse pitace asupra importanței actelor scrise. Con stantin vodă Mavrocordat le cere „judecătorilor“ alcătuirea de condici în care toate pricinile să fie trecute de către un logofețel special plătit pentru această slujbă. Alexandru vodă Ipsilanti reia această obligativitate pentru fiecare dregător care se bucura și de atribute judecătorești. Chiar și Pravilniceasca Condică pune accent atât pe necesitatea actelor scrise, cât și pe obligația posesorilor de a le autentifica. Fiecare județ ar trebui să aibă un logofăt și o condică în care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acestor acte încearcă să le întărească cu semnătura domnului, cu semnătura mitropolitului sau a altor înalte fețe bisericești aflate întrecere prin țările române. Cei care nu au acces direct la „putere“ apelează la notabi litățile locale, ispravnici, protopopi sau mari dregători. b) Ancheta judiciară Jalba declanșează aproape întotdeauna o anchetă. Soborul deschide ancheta la fața locului, însărcinându-l fie pe protopopul plășii, fie pe preotul parohial să afle amănunte asupra pricinii. Iată cum sună o astfel de hotărâre: „acum în cea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Tale, precum multe obraze scăpătate, de la Cutiacea orân dui tă de către Înălți mea Ta de mi los te nie.“ Jalba este trimisă de domn marelui vistier, persoanei care ad mi nis trea ză fon dul, în speță tot un mare dregător, numit în epocă epitrop. După anchetaa la fața locu lui, se alcătuiește un raport asupra fapte lor constatate și se recomandă domnului suma ce urmează a fi vărsată în funcție de starea socială a solicitantului. Cu alte cuvinte, dacă fata aparține clasei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
boier din închisoare, iar altădată pentru a face față cheltuielilor. După ce fuseseră je fuiți de cătane și ostași, vinde și cea lal tă parte de zestre. Între toate aceste evenimente, ei au cunoscut și satisfacția succesului politic, Grigore Greceanu ocupând dregătorii aducătoare devenituri, dar și de considerație socială: mare vistier, mare vornic și mare ban. Ascensiunea politică este însoțită de construirea unei imagini în plan social, necesară pentru a susține reprezentarea socială a rangului său. De fapt, cheltuielile de prestigiu și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întreținute cu rudele sunt foarte complexe și merg de la intervenții în favoarea lor pe lângă instanțele de judecată până la înzestrarea nepoatelor sărace și căpătuirea nepoților scăpătați. Acest tip de raporturi îi asigură și îi întrețin prestigiul conturat în jurul figurii sale de mare dregător și îi formează o rețea de care se poate folosi în menținerea poziției sociale și câștigarea puterii politice. Văduvia Văduvia atinge atât populația masculină, cât și pe cea feminină, mult mai vizibilă, de a lungul documente lor fiind aceasta din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
interes, unele boieroaice își găsesc refugiul într-o relație. Aman ții lor sunt inferiori din punct de vedere social pentru că nu au de unde să aleagă, dată fiind limitarea spațiu lui în care se pot mișca: slugile din casă, țiganii, micii dregători de la curtea domnească, rareori un boier. Situația se schimbă după războiul din 1768-1774, când preferințele lor se îndreaptă cu precădere spre ofițerii ruși, austrieci sau fran cezi. În această situație se află vornicul Matache Racoviță a cărui cucoană, Mărioara Cantacuzino
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]