669 matches
-
găsit soți și soții între odraslele marilor boieri din țara Românească și Moldova. Constantin (1683-1714) s-a însurat, pe 7 ianuarie 1707 (sau în 1706), cu Anița, fiica lui Ionașcu Balș (care atunci era fost mare stolnic, dar va mai ocupa dregătorii importante în Divanul Moldovei). Nun i-a fost stolnicul Constantin Cantacuzino, unchiul tatălui său. Tot Constantin Cantacuzino l-a cununat - prin februarie 1709 - și pe Ștefan, al doilea fiu al Voievodului (1685-1714), care a luat-o pe Bălașa, fiica lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care Matei Basarab îi întărea Stancăi, văduva spătarului Preda, ocinile și rumânii, Vodă arăta că a fost nevoie de intervenția Domniei - „[...] au venit în marele divan și s-au pârât, și judecându-i domnul împreună cu mitropolitul Theofil și cu toți dregătorii...” -, pentru că, „după moartea lui [a spătarului Preda, fiul lui Bădican - n.m., D.H.M], ea n-a avut liniște de la rudele acestuia [...] care socoteau să o scoată din toate moștenirile bărbatului ei”), fiind nevoie, pentru această înstăpânire, de porunci drastice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
consumaseră în timpul vieții postelnicului Constantin Cantacuzino), fiul cel mare, care - abil într-ale politicii și precaut - își făcuse rost în 1658 de o diplomă de nobil transilvănean și avea și o proprietate în Ardeal, va urca pe scara rangurilor până la dregătoria de mare spătar (în 1665-1667) și va fi prima victimă a confruntărilor între partidele boierești (Neculce îl bănuia chiar de ambiții de domnie și socotea că din această pricină a fost ucis, în 1667, la Istanbul; un cronicar muntean îi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cronicar îl ironiza chiar pentru originea sa obscură - fusese „neguțătoriu de abale” într-un târg sud-dunărean -, descoperindu-i astfel și alogenia. Ghețea a venit în țara Românească sub Mihnea al III-lea Radu, a adunat avere și a urcat încet scara dregătoriilor. A fost mare paharnic, mare clucer, mare stolnic (între anii 1666 și 1669) și din nou mare clucer în anii 1669-1670 și între anii 1671 și 1692. în Ghețea, Cantacuzinii (Șerban, în particular, care îi mai înșela din când în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marelui vornic Vâlcu Grădișteanu (cel ce va fi ucis din porunca lui Șerban Cantacuzino), apoi cu Teodora Frangulea („sora Frangului”) și, în fine, cu Maria. A urcat, între timp, pe scara rangurilor - ajungând mare spătar în 1674 și deținând aceeași dregătorie între 1679 și 1681 și din nou, din 1690 până în 1706 -, cu întreruperi provocate de inimiciția unor Voievozi (chiar și a lui Gheorghe Duca, pe care l-a susținut și căruia i-a adus și steag de domnie de la Stanbul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
său (împreună cu care a stârnit mânia lui Mihnea al III-lea) și combatant contra slujitorilor răsculați în 1655310. Rămasă văduvă în 1666 (Pană Filipescu murea înainte de 10 mai 1666), Marica se căsătorește cu marele logofăt Radu Crețulescu (el ocupă această dregătorie în vremea lui Șerban Cantacuzino), și el reprezentant al marii aristocrații muntene, amestecat în uneltiri, călător în Creta (unde fusese trimis de turci în surghiun, în 1673), pribeag din pricina inimiciției lui Gheorghe Duca, ziditor harnic de biserici și familiar al
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
turci și arabi ne arată limpede textul cronicii sale). Brâncoveanu - deși îi cunoștea capacitatea, căci îl trimite cu o solie importantă în Transilvania, la generalul Heissler, în 1689 - îl va privi cu o continuă suspiciune și îi va încredința doar dregătorii mărunte. Astfel, a fost mare clucer de arie din 1692 până prin 1696, apoi ispravnic de banii haraciului pentru județul Vâlcea, în 1701; doi ani mai târziu, în 1703, se afla în funcția de ispravnic la Ocnele Mari, pentru ca din 1712
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pă Grigorie postelnicul Băleanul i pre Radul clucerul sin Hrizii” - Radu Greceanu), beneficiind apoi iarăși de bunăvoința Brâncoveanului (zice același autor: „Iar apoi domnul, din bunătatea sa milostivindu-se iarăși spre dânșii [...] i-au slobozit și i-au miluit cu dregătorii și cu cinste la curte”). S-a stins înainte de 23 mai 1729. Purta rasa de călugăr și îl chema Rafail de la Mănăstirea Radu Vodă din București (a fost și îngropată acolo). * Când a plecat, în 1665, să învețe carte în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu să scrie cu direpții, să pue Dumnezeu pre păcătosul asupra lui și diavolul să stea de-a direapta lui, când se va judeca să iasă osândit și rugăciunea lui să fie întru păcat și să-i fie zilele puține. Dregătoria să-i o ia altul, să-i fie feciorii rămași săraci și muiarea lui văduo...481 Sunt prezenți, cum se vede în textele de mai sus, Cain, întâiul ucigaș, Core, Datan și Aviron, „nesocotitorii lui Dumnezeu”, „vânzătorul” Iuda, Arie și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SCRIERI: Viața mitropolitului Petru Movilă, în Petru Movilă Mărturisirea ortodoxă a apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, Mănăstirea Neamț, 1844; Istoria bisericească a românilor pe scurt, îngr. Iosif Bobulescu, Iași, 1871. Traduceri: Alexandru Sturdza, Epistolii sau scrisori despre datoriile sfințitei dregătorii preuțăști, I-II, Iași, 1843, Învățături religioase, morale și istorice, Iași, 1844; Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă a apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, Mănăstirea Neamț, 1844. Repere bibliografice: C. Erbiceanu, Istoricul Seminarului „Veniamin” din monastirea Socola, Iași, 1885, 62-112; A. D
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
și mai implicat în relatare luând ca sursă mărturiile contemporanilor. Cu un suport real în derularea faptelor istorice e devansarea, numai în redacția polonă, a datei privitoare la descălecat; în plus, textul include două paragrafe cu referire la organizarea statului (dregătorii, oștire, judecăți și împărțirea în ținuturi a Moldovei, în secolul al XVI-lea). După un manuscris descoperit de istoricul K. W. Wójcicki și publicat în 1844, la Varșovia, în seria „Vechi scriitori poloni”, B. P. Hasdeu traduce cronica în românește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
a dus la creșterea fiscalității; veniturile mari ale domniei nu puteau fi folosite pentru constituirea unui aparat modern ca în Occident pentru că erau îndreptate spre Istambul. pe fondul nevoii permanente de bani a domnilor fanarioți, s-a generalizat sistemul vânzării dregătoriilor: au ajuns dregători persoane care dețineau capital, dar nu aparțineau boierimii prin naștere; o ultima alegere a unui domn de către Adunarea țării a avut loc în 1730; Perioada domniilor fanariote a fost percepută într-o manieră negativă în raport cu epocile istorice
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Cancelaria de la Viena. 2.Sfatul domnesc a. Moldova și Țara Românească -era alcătuit la început din marii boieri în calitatea lor de mari proprietari de pământ, apropiați ai domnului și membri ai familiei sale, iar mai târziu din boieri cu dregătorii. -Cele mai importante atribuții ale Sfatului domnesc erau: asista pe domn la scaunul de judecată; consilia pe domn; participa la încheierea tratatelor cu puterile vecine. -actele domniei nu aveau valabilitate dacă nu exista consimțământul marilor boieri din Sfat. -principalii dregători
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
încheierea tratatelor cu puterile vecine. -actele domniei nu aveau valabilitate dacă nu exista consimțământul marilor boieri din Sfat. -principalii dregători erau: vornicul - era mai marele curții domnești având prerogative judecătorești; în timp de război era comandant al oștirii domnului; prima dregătorie atestată documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona veniturile domniei, adunate de visterie și răspundea de administrarea acestora (în Transilvania era folosit termenul de thesaurarius); stolnicul și paharnicul - aprovizionau
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
doua poziție în stat, după domn, era ocupată de: banul Olteniei în Țara Românească; portarul Sucevei în Moldova. -În a doua jumătate a sec. XV, odată cu întărirea autorității centrale, din Sfatul domnesc au început să fie eliminați treptat, boierii fără dregătorii. -Accentuarea dependenței față de Poarta otomană a făcut ca, de la sfârșitul sec. XVI, Sfatul domnesc să fie numit cu termenul turcesc de divan. -În timpul domniilor fanariote, numărul dregătorilor a crescut foarte mult, iar dregătoria a devenit repede principalul mijloc de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
să fie eliminați treptat, boierii fără dregătorii. -Accentuarea dependenței față de Poarta otomană a făcut ca, de la sfârșitul sec. XVI, Sfatul domnesc să fie numit cu termenul turcesc de divan. -În timpul domniilor fanariote, numărul dregătorilor a crescut foarte mult, iar dregătoria a devenit repede principalul mijloc de îmbogățire. b. Transilvania, -Sfatul era cunoscut sub numele de Consiliul princiar: o a fost subordonat principelui în vremea absolutismului; o și-a sporit puterea în momentele de declin ale puterii centrale; -În timpul dominației
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ieșit complet. Marx e cu noi. Așa că de unde capitalism la români? De unde model social? Ici-colo cîțiva rătăciți, în rest, tot o vraiște. Amarnic au ajuns să se certe și preoții, pînă la nivelul cel mai înalt, să-și voteze felurite dregătorii, să-și facă sindicate, în timp ce sectele și alte formule parareligioase dau năvală. Biseri-ca e cu noi. Taman ce ne-au vizitat Iașiul scientologii, fără Tom Cruise e adevărat, însă tot fă-ceau un masaj moca. Duminica dimineața și bisericile și crîșmele
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu pierde nici o ocazie de a reveni la provincialismul, în primul rând al intelighenției române, fie că e vorba de talentul autentic (cazul Marin Preda), fie de duplicitatea acesteia probată prin concesiile făcute "relațiilor, slăbiciunilor și cârdășiilor" (...), recompensată adesea prin dregătorii sau misiuni peste hotare deloc ortodoxe. De această lupă aproape vindicativă nu scapă nici măcar profesorul Romul Munteanu, care ar fi fost impus de partid la catedra lui Tudor Vianu. Provocat de Al. Cistelecan într-o discuție din 1996, Gelu Ionescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o rară adâncime și frumusețe, patos misionar și actualitate; această literatură luptă aprig contra exploatării, a sclavagismului sau a robiei și a înjosirii omului sub toate formele, ea nu cunoaște odihnă combătând discriminările și ticăloșiile practicate de bogați sau de dregătorii timpului; unii Sfinți Părinți militează pentru viața de obște, după pilda creș sau <<capul tuturor bunurilor>>49. i Părinți - făuritori de cultură și literatură Sfinții Părinți au pus începutul unor culturi naționale ca cea armeană, cea georgiană, cea gotă, cea
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
latină a lui Arbore Campodux. Perioada istorică e acoperită cum nu se poate mai bine: din timpurile premergătoare părăsirii Daciei de către romani și până la moartea lui Dragoș, după o domnie în care fuseseră stabilite "structurile amănunțite ale statului, cu lista dregătoriilor, a dregătorilor aleși, uniformele"... Această mirabilă descoperire a testimoniului care ne lipsea e înduioșătoare nu numai prin stângăcia realizării artefactului, dar și prin suprapunerea perfectă cu necesitățile istoriografiei naționale. Mircea Anghelescu nu se concentrează pe demontarea și ridiculizarea manufacturii (lucru
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
Îmi vine totuși în minte un anonim al istoriei, om simplu, în aparență, dar având o profunzime spirituală care îi atrăgea respectul celorlalți. Se numea Constantin Ana, era pădurar pe un domeniu al Coroanei și părea investit cu o înaltă dregătorie, una pe care înțelegea să o respecte și după gratii. Era înalt și senin, atent cu toată lumea și măsurat la vorbă, vădind în toate acel spirit de măsură țărănesc, un bun simț moștenit din vechime și rareori decelabil în lumea
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
lui Rîmătorian - penitența fostei amante care l-a trădat e să-și oblige soțul să vândă, în memoria lui, carne de porc, semn că așa-zis dispărutul e urmărit de derizoriu pe veci - se așază undeva mai la mijlocul societății, prin dregătorii de provincie, și devin ceva mai puțin stridenți. Așa îi găsește Caragiale. Și greu de zis cine, între el și înaintașul lui, are mai multă dreptate. Romanticul, pentru care rămân niște nenorociți, indiferent unde i-ar duce pronia, sau realistul
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
scandalul de corupție căruia i-a căzut victimă Christian Wulff, prerogativele prezidențiale i-ar fi rămas străine. Gîndul acesta îl scutește de ispita de a-și aroga mai multe calități decît are, Gauck recunoscînd deschis că deznodămîntul numirii în fruntea dregătoriei federale aparține jocului de împrejurări, și nu meritelor proprii. În fond, educația de pastor evanghelic i s-a impregnat prea puternic pentru a-l trăda tocmai acum, în ceasul cînd obligațiile de serviciu îl silesc la o conduită anostă: recepții
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
Și căință ș-altă viață! În sală se afla aninate stemile lui Ghete, ce înfățișa o stea în ceriu albastru, sicriu era încongiurate de șese chiparese, simbolul întristării și între aceste era așezate diplomele de evghenie, de doctorie și de dregătoriile, împreună cu ordinile răposatului, pentru a căruia slavă poetică, le-au dat curțile: Rosia, Austria, Prusia, Saxonia, Franța și alte și alte, asemene și o cunună de dafini, din curat aur lucrată, ce au fost hărăzit răposatului de patria sa Francfort
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
relațiile domnilor pământeni și fanarioți, abilitatea în mișcări a lui Nicolae Suțu, înscrierea cu toată ființa sa în viața Moldovei, ca țară de adopțiune prin căsătorie, ca om al progresului, orientând învățământul spre discipline pozitive și tehnice. Deținător de înalte dregătorii pe lângă Mihail Sturza și Grigore Alexandru Ghica, apreciat de marile puteri vecine, care nu se arătau dispuse a pierde din ochi politica Moldovei și a Țărilor Românești, a înțeles sensul profund al modernizării, a însușit-o în toată activitatea lui
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]