700 matches
-
aicea, spuse Pârnaie. Dar nu se clintiră, privind fascinați la monștrii care mușcau, clefăind din molozuri. Ce s-o fi întâmplat cu mortu’ ? întrebă Iadeș. Pârnaie privi către soldații de oțel ai acelei armate. — O fi înviat... Abia atunci se dumiriră și începură să se tragă îndărăt. Iadeș își apucă sacul din care se vedeau, înghiontindu-se, colțuri metalice. — Lasă-l pustiilor ! îi ceru Pârnaie. Iadeș căută din priviri și găsi telefonul cu firul atârnând. Îl îndesă lângă celelalte. — Mai schimbăm
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
legă elasticul la gura pungii. — I-ai pus pe toți ? întrebă bătrânul, zgâindu-se cu fața lui strâmbă. Nu ți-a scăpat vreo firfirică ? — N-ai fi văzut ? Bătrânul înghiți în sec, punându-și punga înapoi. — Bine că m-am dumirit la timp, zise. Dacă mă lăsam pe seama ta, pungașule, rămâneam fără bani... V- ați privatizat ca să jecmăniți oamenii, n-ați găsit alt nume pentru pungășie. Lasă că odată se trezește statul de unde l-ați îngropat și vă vine de hac
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu lătrăturile câinilor vagabonzi. Vacarmul se apro pia, așa că, sărind în picioare, cu mădularul încă nedomolit, Maca avu, pentru o clipă, impresia că îi vor scoate ușa din țâțâni și vor năvăli, cu toate arătările acelea în odaie. Apoi se dumiri : — Unchiul ! A dat iar damblaua peste el ! Smulse cearșaful pe care fata îl strângea peste piept să-și acopere sânii zburătăciți de dezmeticirea bruscă a bărbatului. Și-l înfășură de două ori peste coapse și, sărind câte două trepte, ajunse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Maca se întoarse, nedumerit. — Ce vrei să spui cu asta ? Bărbatul arătă cu capul spre scara blocului. — Și vede-te-aș tapet pe pereți cu cucurigu’ tău cu tot, răspunse omul, cu aceeași împăcare în glas. — Aha... încercă să se dumirească Maca, reîntorcându-se la gândurile lui. — E vorba de pereții blocului, preciză bărbatul. Și, văzând că Maca nu reacționează în vreun fel, îl înghionti : Hai, că pentru asta merit o țigară... — Nu știu ce să zic... — Păi, nu căutai o înjurătură cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Henry Ward Beecher Fii demn că tu, omule, ai fost ales! Vorbele adresate de către Nae Ionescu bunului său prieten, Petre Țuțea: ,,Domnule Țuțea, nu există evoluție,există lămurire! (În altă variantă”omul, domnule Țuțea, nu evoluează, nu devine, ci se dumirește”). Ideea de evoluție, raportată la nivelul spiritual, este o prostie. Spiritul nu evoluează,este așa cum l-a făcut Dumnezeu! Esențele nu se schimbă.”, m-au făcut să mi ridic mai multe semne de întrebare în ceea ce privește omul. Ce este omul? De ce
Demintatea umană. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Irina Georgiana Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2294]
-
sunt călărași”. Prin urmare, concluzia la care ajunge Alex. I. Gonța rezultă de la sine, în sensul că nici unii din acești locuitori nu pot fi asimilați cu acei din categoria satelor răzeșești libere. El își continua astfel argumentația: „Pentru a se dumiri cineva dacă țăranii dintr-un sat întâlnit într-un document sunt megieși liberi, ori dependenți de boieri sau mănăstiri, va trebui neapărat să raporteze satul la centrul administrativ sub a cărui supraveghere este. În felul acesta, dacă satele vor fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vlahuță acum gârbovit, bolnav, se lăsa purtat de nostalgia copilăriei, pe dealul Țuguietei și Cotu Negru, însoțit 159 de Voiculescu, Tutoveanu, Valerian. În primăvara tragică a anului 1917, Vlahuță îi șoptea lui Tutoveanu: „Privesc jocul de dealuri și acum mă dumiresc de ce‐ai rămas aicea, de taină și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor, ajungea și în județele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vor fi create niște etape pe care oamenii vor trebui să le treacă, limitându-le astfel libertatea. În același timp, cuvântul „financiar” le aduce aminte de un subiect sensibil: banii lor. Oamenii abia se descurcă cu finanțele și nu se dumiresc cum ar putea s-o ducă mai bine, iar dumneavoastră vreți să mai și planifice ceva?! Termenul de „planificare financiară” sperie potențialii clienți. Un fost avocat intrat în industria publicității a învățat la un moment dat cât de mare este
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
fel de cuvinte ce nu au corespondent în realitate. Răspunsul l-a aflat mai repede decât se aștepta. Era cu el pe buze când a deschis ochii. În fața lui soția care, se trezise ceva mai înainte, moment în care, se dumiri că, răpuși de somn, au adormit amândoi în noaptea de revelion, la numai trei ore după ce intraseră în noul an, își aminti că e sărbătoare și că vor veni copiii cu sorcova. Trebuia să-i primească cum se cuvine, adică
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a bîrfi; bucurie; calea; capabil; carte; cerceta; cercetaș; cineva; cu ciorbă; citește; citit; cîine; comoară; conștient; cultură; a cunoscut; cunoștință; a lua cunoștință; curaj; curiozități; cuvînt; da; dacă; depista; deștept; detectiv; dezvălui; dobîndește; documenta; documentare; dovedi; a dori să știe; dumiri; durerea; a exista; a fi; finaly; a găsi; ghici; google; Google Search; horoscop; identifica; inflamație; a informa; a fi informat; a se informa; informează; se informează; inteligență; interesa; a interesa; a se interesa; interesant; investigații; început; îndeajuns; înșel; înșela; că
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a banalității printr-un dialog care să nu plictisească, ba chiar să fie animat și să amuze. Experimentul s-a soldat cu o performanță, publicul, într-adevăr, a rîs și a aplaudat. Abia cînd a ieșit di sală s-a dumirit că, în realitate, a asistat la o sumbră și patetică dramă. Ovidiu Constantinescu ("Orizont", 1982) Părerea autorului După lectura artistică, făcută de către actori ai Teatrului "Odeon" din București, după publicarea în revista "Teatrul" și după montarea pe scena Teatrului Național
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi:...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh. P. doi: Păi, da..., n-aveam... încă..., dar dacă aveam...? Gh. P. unu: Măi tovarășe Paleu, da eu am auzit că ai, totuși, copii cu ea... Gh. P. doi: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
meu; am încercat să găsesc o temă prin care să scot în evidență "masca" și să păstrez echilibrul între aspectul științific și cel intuitiv. Aurelia Portal: Evident, cel mai dificil moment a fost cel de la începutul proiectului, când nu mă dumiream ce se întâmplă, când făceam eforturi să înțeleg cum o temă ca a noastră poate fi abordată și de matematicieni, și de fizicieni, și de muzică, și de pictură, și de orice altă disciplină. Apoi, imediat după ce am înțeles cât
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
a oamenilor este obiectul fundamental al povestirii". Alexandru Balaci Profesorul de iubire, adevăr și frumusețe Un zvon cel puțin straniu a circulat pe la mijlocul lunii iunie 1996, conform căruia profesorul Alexandru Balaci ar fi implinit 80 de ani. Până ne-am dumirit, consultând istorii literare, dicționare românești și străine, "gemenii" au și făcut loc "racului". Deși toate cărțile și dicționarele confirmă că 12 iunie 1916 este chiar data de naștere a Profesorului octogenar, nouă ne place să credem că a fost vorba
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în seara aceea, în arealul pe care-l păzea, oficial, n-avu de ales: înfipse colții lui micuți în glezna (încercată a) bețivanului. A, nu știi nici să muști?!... Să te-nvăț tot io, mă băiete!... Și, pînă să se dumirească gazdele, poetul îl ridică pe urmașul lui Bubico la înălțimea buzelor lui unsuroase și, vai!, îl mușcă cu sete. Cățelul, înnebunit de durere, începu să se-nvîrtă pe covor, schelălăind cumplit. Femeia, leșină, bărbatul se înroși de furie, iar Pîcă, simțind
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
minți în așa măsură că într-u na din zile dă buz na peste ea în casă, o bate cu bestialitate și apoi o apucă de picioare și o târăște pe ulițele târgului până la „gros“, înainte ca vecinii să se dumirească de ce se întâmplă. boierul îndrăznește să procedeze așa tocmai datorită diferențe lor sociale existen te între ei. El profită, statutul social îi permite să intervină și s-o pedep seas că personal pe porcăreasă fără să stâr nească nemulțumirea comunității
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dublată de eficiența "metodologiei lecturii" există o mare diferență, ca efect de asimilare, între citirea unei cărți și conspectarea ei. Cât pentru lectură, el nu cetea în înțelesul obicinuit al cuvântului, pentru ca să-i treacă timpul, ci studia spre a se dumiri. Nu e ramură de știință pentru care el n-avea, cum zicea, o particulară slăbiciune, și când se-nfigea odată în vreo chestiune, cetea un întreg șir de cărți privitoare la ea. (Cioabă: 2014, 307). [...] Astfel în vara anului 1883
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
noastre anterioare și toate nereușitele mele în a-l face să vorbească își găseau încununarea în acea clipă. Înainte... înainte nu era Narcisse..., a șoptit cu voce sfîșietoare. Această stranie mărturisire putea fi înțeleasă în mai multe moduri. Ca să mă dumiresc, am revenit la ziua de 5 noiembrie 1843. Înainte nu era Narcisse? Atunci povestește-mi ce s-a întîmplat în ziua în care căpitanul Porteret v-a trimis să căutați un punct de apă dulce, cînd te-ai rătăcit și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu totul negru, niciodată nu ești sigur că ai pus degetul pe adevăratele motivații ale cutărui sau cutărui gest ori cuvînt, punctul culminant al măiestriei psihologico-narative fiind atins în figura misterioasă a lui Carmen. Închizi cartea fără să te fi dumirit în privința enigmaticelor trăiri ale acestei soții mult iubite și iubitoare, dar care nu suportă, de fapt, plecarea lui Andi, consi derînd-o, cumva, o trădare, o lașitate, găsindu-și consolarea în bra țele unui prieten, acceptînd apoi să-l regăsească pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai eram... - Dar uite ce-a ieșit, zâmbi Emilian. - Vreau să te întreb doar atât, continuă popa, ca și cum nu l-ar fi auzit. De ce-ai făcut ticăloșia aia? Am văzut acuma două luni dosarul la București și m-am dumirit de unde mi s-a tras. Am plătit să văd cine m-a băgat la pușcărie, atunci când a fost teroarea aia, după toate câte au fost cu minerii în șap'șapte. M-au aprobat să citesc tot dosarul. Am plătit de-
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
că la capitolul comentarii (adică Întâlniri), stă, la loc de cinste, cifra 0 (zero), când mai văd și că Ablog.ro (adică domeniul de internet cu pricina) este, la data scrierii acestor rânduri, 25 03 2011, de vânzare, deși mă dumiresc nițel, când Însă văd scris: „13. (sic). Noi, cei care am avut marele noroc de a nu face pușcărie la comuniști, am fost, totuși, Închiși Între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectura marilor cărți, pe care le
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
majorității populației în general ostile ocupanților ruși. Apoi, nu trebuie uitat faptul că mulți participanți la războiul din est văzuseră „pe viu” ce înseamnă „sovietele”, mai ales în agricultură, așa că atunci când țăranul român auzea termenii „colhoz” sau „sovhoz” imediat se dumirea cam ce pregătiseră comuniștii în perspectiva nu prea îndepărtată. Citind rapoartele de activitate ale UTC-ului mascat viclean sub denumirea Tineretul Progresist, ne vine să credem că activiștii acestei structuri politice o țineau în acei ani numai în mitinguri și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mâncare, ne culcă la hotel, i-a pus pe români să ne mai dea și bani de buzunar, ne ia aspirine când dă troahna peste noi...Cine are curajul să spună că aista-i om rău?!?”. Până când aveau să se dumirească de ADEVĂRATELE intenții ale asasinului de la Kremlin, nu mai aveau mult timp. Un alt birjar din Bârlad, Vasile Ghimpu, semnase o chitanță la prefectură în valoare de 1.000 de lei, „...ce reprezintă transportul cu trăsura mea la gară a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mereu strie bărbătești. O chema Leontina și era Învăluită În mister. Sătenii nu știau dacă este bărbat sau femeie, fiindcă timbrul vocii ei era mai degrabă bărbătesc. Se spune că niște bărbați din sat ar fi vrut odată să se dumirească dacă Leontina e bărbat ori femeie. N-au reușit să o dezbrace, pentru a Înlătura acest mister, că biata de ea a dispărut În codru, sexul rămânând astfel Învăluit În mister. După această pățanie, au fost văzute iar Împreună, Cita
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fel și chip și am un vis, care-mi mănîncă sănătatea și mă îmbătrînește”, se mărturisea feciorului chemat în grabă, ca să-i fie de trebuință încă nebănuită. „Căci visul meu e semn mai greu”. Abia în drum spre Dorna își dumiri noima impulsului său interior, de a porni în necunoscut cu hotărîre. Era însoțită de negustorul David, la care urma să și poposească peste noapte. Acesta, cu firea lui înțeleaptă și încercată, avea unele temeri în legătură cu îndrăzneala femeii de a porni
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]