5,695 matches
-
depărtase demult de obiceiurile rurale, deși era dintr-un sat uitat de lume din munții Vrancei și că devenise urban, Victor comandă numai delicatese. Însoți toate mâncărurile cu băuturi tari, extrafine, cu un vin roșu preferat de el, un Chianti dumnezeiesc, terminând cu o șampanie învechită în vinotecile Burgundiei. În cele două ore cât durase masa, Olgăi, care gustase spornic din aceste licori îmbietoare, i se cam împăinjeniseră ochii. În zadar îi șterse de câteva ori cu batista, obiectele, oamenii pluteau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Nou. De fapt bibliotecara cea bătrână, pensionara, era convinsă că, întotdeauna, dacă fantoma fără cap apărea în bibliotecă în noaptea din preajma de Anului Nou, la ora la care patronul cazinoului fusese ucis de unul din cei trei fii (drept pedeapsă dumnezeiască, ucigașului neidentificat niciodată, după ce muriseră ceilalți doi frați în război, i se confiscase, în anii puterii populare, toată averea și fusese trimis alături de tânăra lui nevastă, la Canal unde și murise) în acel an avea să se întâmple ceva rău
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lovitura de pe urma ei. — Cuvînt cu cuvînt, confirmă Părințelul, numai că, pentru ca să existe dans, mai întîi a fost nevoie de muzică. Știți de ce e așa, și nu invers? — Nu, spune-ne tu de ce, face Roja pe neștiutorul. Pentru că muzica e creație dumnezeiască, iar dansul e invenția Satanei. De aceea se potrivesc de minune, asta-i singura explicație, zice Părințelul. Așteaptă-mă aici, îi șoptise Delfinei, mă întorc într-o secundă, adăugă, furișîndu-se prin întuneric, făcînd colțul clădirii atent la fiecare pas pînă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu cea a creierului uman. Nu știu cum a ajuns la o astfel de concluzie Îndrăzneață. Dar dacă efectuam un test similar pe orașul În care locuiam, am meditat În timp ce tramvaiul Își continua drumul spre nord și cerul a căpătat o nuanță dumnezeiască purpurie, era posibil să capete forma sacului scrotal. În definitiv, exact ca accesoriul bărbătesc, orașul meu adoptat era format din două părți importante, dar bine definite: partea de est și cea de vest. Între ele curgea un râu care din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
total lipsite de orice angajament. Și o voi sărbători pe fiecare dintre ele În mod corespunzător. Cu o bijuterie. Sau cu un obiect de artă ori o haină de blană. De fapt, deja mi-am comandat la Paris o haină dumnezeiască din blană de samur. Un singur sărut și a mea este. Și spunând asta, Lauren se scufundă În apă. Când apăru, din nou, la suprafață, având pe față picături de apă care scânteiau În soare, am Întrebat-o: — Dumnezeule mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
lui se mută într-o zonă din bazinul Fluviului Galben. La doar 12 ani, el câștigă cursa de cai organizată pentru tinerii din trib, trofeul fiind chiar tronul regelui. De atunci, regele Ghesar, punându-și în valoare forța și mintea dumnezeiască, a purtat nenumărate bătălii, toate încununate de victorie, îndeplinindu-și cu cinste misiunea. După ce omoară toți demonii de pe pământ, Ghesar se întoarce în lumea cerească, împreună cu mama și soția lui. Povestea regelui Ghesar, una din cele mai ample epopei din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
bucurat din cale-afară că a reușit să despartă cerul și pământul, dar se temea ca acestea să nu se unească la loc. Astfel, el a început să sprijine cerul cu capul și pământul cu picioarele. Pangu căpăta, parcă, o forță dumnezeiască și creștea în înălțime cu zece chi pe zi (chi, unitate de măsură a lungimii în China, trei chi echivalează cu un metru). În același timp, cerul se înălța și el cu zece chi, iar pământul se îngroșa cu zece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dintr-odată și-ar fi recăpătat integritatea și s-ar fi simțit din nou stăpîn pe sine. Dacă mă bucură ceva, adăugă el, este că am descoperit că ție Îți lipsește pînă și consolarea de a avea Încredere În mila dumnezeiască și În faptul că poate Într-o zi existența ta nu va mai fi atît de reprobabilă. Orice-ai face, ești condamnat să rămîi Închis În trupul ăsta scîrbavnic pînă cînd or să te mănînce viermii, și, cum nu crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
e vorba chiar de o fascie, de fasciști?" Pangratty îl prinse ușurel de braț, "dacă vrei să te duc cu mașina, a mea e după colț, e o mașină-sport, sper că nu te deranjează, e atît de plăcut. Un mai dumnezeiesc, miroase a paradis, nu simți?" Și fără să schimbe tonul, adăugă "o mascaradă, un carnaval, n-ai văzut, voiau să se impresioneze ei între ei, să-și dea curaj. Și l-au adus și pe maimuțoiul de Balbo. Știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
presimțea aievea lumina cerului. 10. Chiar o fi vis? Un vis - lumina zilei Domnului, lumina care lumina năprasnic, căci denecuprinsul se strămutase de la gâtuitura peșterii, căci poarta din zid se deschisese mulțimii răzlețite, când se arătase o altă lumină, desigur dumnezeiască, lumină rătăcită, depărtată și totuși apropiată, lumina unei zile cu soare, lumina vieții și a limpezimii? La Început fusese sineliul bolții cerului, depărtat, străluminat se seninul dinlăuntrul său, de deasupra capului său, azuriul potolit al mării liniștite și limpezi de după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
scena. În sală, Sanda se întreba ce caută fiica ei acolo, alături de un tânăr pe care nu-l mai văzuse până atunci. Luana îl încurajă făcându-i cu ochiul, dădu semnalul și începură să cânte. Spectatorii amuțiră deodată. O liniște dumnezeiască se așternu și glasurile armonioase, mesajul tragic al versului făcură ca sufletele celor prezenți și toate colțurile sălii să vibreze. Când tânguirea cântului se pierdu în ultimele acorduri de chitară, sala rămase cufundată în tăcere. În plină scenă, Luana șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
s-o aștepte lângă ușă. Acum parcurse drumul pe care-l urma ea. Se îndreptă spre băncile din dreapta și se așeză în față, aproape de altar. Îngenunche și privi trupul lui Iisus, răstignit pe cruce, simțind, pentru prima dată, nemărginirea suferinței Dumnezeiești. Nu avu curajul să se mai plângă, să mai implore. Se bucură, doar, de liniștea și mântuirea sălașului. În tăcerea deplină din jur, i se păru că aude o voce care îi poruncește: "Așteaptă! Am spus că e a ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
la picioarele mele pe țărm. Lumina se răsfrânge acum în mii de curcubee aurite. Astrul zilei se ridică măreț tot mai sus, dând viață si culoare luminii. Cerul golit de nori părea că se unește cu marea într-o îmbrățișare dumnezeiască, perfectă, sub puterea fermecată a soarelui. Primii îndrăzneți apărură pe plajă. Nisipul prinse a se zvânta. Pescărușii cu țipătul lor flămând săgetau văzduhul. Viața vibra, palpita în tot și în toate, și am simțit că o imensă bucurie mă cuprinde
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fi luate drept semne disperate ale strigării și nu biete cadavre. De ce să-i fie rușine că uită? Nu mai era tânăr. Și care amintire plătește cât o viață? Mai ales acum când, vorba lui Șendrean, totul se inventează. Darul dumnezeiesc al plăsmuirii nu mai mântuiește pe nimeni, Îți mai rămâne doar să dai seama de ce auzi și vezi, sau să mărturisești nepăsător despre un har pierdut sau furat. Oare cum nu Înțelege Șendrean că avea nevoie de ajutorul lui? Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și cu un loc liber În inima ei mare de artistă pentru cel pe care nu Înceta se pare să Îl iubească, În ciuda legămintelor sfinte ale căsătoriei. Vrăjită de cele câteva acorduri ale unui marș nupțial imprimat prin cine știe ce minune dumnezeiască În cartonul felicitării anume ales pentru cei cincizeci de ani ai lor de căsătorie, domnul și doamna Moduna nici nu observară plecarea fiului lor spre o adresă neprecizată și pe o perioadă ce nu putea fi nicicum anticipată. 35. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la ocazii. O ocazie ar putea fi și Revelionul ăsta trăznit. Se Îndreptă spre baie, presărându-și hainele pe drum. Ascuns sub haina de nutrie, Gheretă plângea de fericire, dar și din pricina mirosului Înțepător de naftalină. Zorela era un dar dumnezeiesc pe care, cu siguranță, nu-l merita pe deplin. 3. Încercă să se așeze fără să facă zgomot, dar nu reuși. Nu doar pentru că scaunul scârțâia oricum, ci și pentru că, distrat cum era, se așezase pe pisică. Mieunatul prelung și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ci cei care o percep în criză. Poate că asta-i și cartea ta ultimă: cartea-moartea. Oricum, s-o scrii ca și cum ar fi ultima. Culți și desculți "! neam bun și blînd, de trădători, cuminte neam, frumoasă cruce, pe Fiii lui Dumnezeiești neamul cu drag pe cruce-i duce!" Cezar Ivănescu, Sutra XI marți, 21 august, 2001 Iordan s-a interpus ca un ecran protector, cînd mă gîndesc că "iepoca" pe care am trăit-o (Iordan a și murit-o) n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lovitura de pe urma ei. — Cuvînt cu cuvînt, confirmă Părințelul, numai că, pentru ca să existe dans, mai întîi a fost nevoie de muzică. Știți de ce e așa, și nu invers? — Nu, spune-ne tu de ce, face Roja pe neștiutorul. Pentru că muzica e creație dumnezeiască, iar dansul e invenția Satanei. De aceea se potrivesc de minune, asta-i singura explicație, zice Părințelul. Așteaptă-mă aici, îi șoptise Delfinei, mă întorc într-o secundă, adăugă, furișîndu-se prin întuneric, făcînd colțul clădirii atent la fiecare pas pînă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
eu și tu, intuiție, așa cum ești.» / Iar Decebal: «Ancestralul guvernează nu noi, / Hazard ești, Traiane, ca și mine memorie / a cromozomilor!»“ Attila însuși apare ca un „împărat-poet“: „O, Pegasul meu, asin al visătorilor, / Și tu vei fi atins de bici dumnezeiesc, / Gândea Attila“. Modul în care autorul își reprezintă existența are - nu se poate nega - noblețe. El greșește însă tonul, care în literatură poate salva sau arunca în neant orice text. Foarte evidentă este această eroare în versurile de dragoste care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
încuiate se deosebeau între ele prin ordinea evadărilor: vise roșcate, vise blonde, vise brunete... Se trezea de câteva ori pe noapte: transpirat, epuizat, dezamăgit. Semne printre cearșafuri. Vise colorate, vise lucioase, vise slobode, vise netede, vise umede, vise inerte, vise dumnezeiești... "Anatema de o mie de ori vă zic vouă" strigătul lui Moise în pustie. Patima avea gust, avea miros, patima avea cântec și descântec, formă, culoare, patima putea fi dusă de mână: Și nu mă duci, Doamne, în ispită precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
care a înțeles că puterea religiei intră în religia puterii. Elvira SOROHAN Niccolò Machiavelli PRINCIPELE cu adnotările Reginei CHRISTINA Traducere de Nina FAÇON Lui Francesco Vettori, prea ilustru ambasador al Florenței pe lîngă Marele Pontifice Roma Prea ilustre ambasador, harul dumnezeiesc nu a întîrziat niciodată să se arate. Spun aceasta, deoarece mi se părea, nu că aș fi pierdut, dar că aș fi rătăcit bunăvoința dumneavoastră, întrucîtați lăsat să treacă multă vreme fără a-mi scrie, iar eu mă întrebam de unde
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
constituie o fericită excepție și în materie de „iudalogie”49. Celsus, în vestitul său Discurs adevărat, printre alte acuze împotriva creștinismului, se oprește și la trădarea lui Iuda. Dacă Isus, spune Celsus, era Fiul lui Dumnezeu și dacă învățătura lui dumnezeiască a schimbat sufletele celor din jur, făcându-le mai bune și mai curate, atunci cum se explică faptul că tocmai unul dintre apostolii săi L-a trădat? Lucrul acesta nu dovedește că evanghelizarea s-a soldat cu un eșec? Nici un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o confruntare aeriană între cei doi magicieni. Isus urcă foarte sus, dar Iuda îl întrece. Când Isus vrea să-l depășească a doua oară, Iuda „își aruncă sămânța 55 peste capul lui Isus”, maculându-l. Prin maculare, Isus își pierde puterile dumnezeiești și cade la pământ. Avem de-a face cu scenariul luptei dintre Petru și Simon Magul, descrisă în Faptele apocrife ale lui Petru, dar cu sens inversat: aici, creștinul e biruit de iudeu. Povestea continuă. Isus se retrage cu apostolii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Iacob 1,15); - anomia, „fărădelegea”; păcatul presupune transgresarea unor norme divine (1Ioan 3,4); - adikia, „nedreptatea”; păcătosul refuză să fie drept atât față de om, cât și față de semeni (1Ioan 5,17); - prosopolempsia, „favoritism, părtinire”; insul aplică măsura omenească în locul celei dumnezeiești (Iacob 2,9). Blasfemia După dicționarul etimologic al lui Chantraine, blasphemein, în greaca clasică, nu are un sens specific religios, ci înseamnă „a înjura, a vorbi de rău pe cineva, a calomnia”. Este sinonim cu loidorein, „a ocărî”. În opoziție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în Tatăl și Tatăl este în Mine” (Ioan 14,11). Dubla natură a lui Isus nu înseamnă dezbinare, schizofrenie, ci unitate intimă a umanității și divinității. O formulă memorabilă în acest sens: „El scuipa ca oamenii, dar saliva Lui era dumnezeiască, pentru că prin ea îi făcea pe orbi să vadă”. Există două categorii de eretici: unii, increduli, neagă divinitatea lui Isus și-L reduc la umanitate. Alții, dimpotrivă, Îl amputează de partea umană, neadmițând decât divinitatea. Fariseii sunt protoeretici reprezentativi pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]