1,491 matches
-
Bulgaria, Austro-Ungaria. Austria stipulează între altele că ea va exercita prezidenția în sânul acestei Comisii și că "va avea vot preponderant în caz de paritate de voturi". {EminescuOpXII 407} Astfel precumpănirea austriacă ar fi stabilită de facto pe tot cursul Dunării răsăritene și principiul libertății de navigațiune pe acest râu - un interes comun al Europei - ar fi primejduit. Pentru Europa nu e 'n adevăr decât un interes economic; dar mai e și o altă considerație de politică generală, a cărei însemnătate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că bune angajamente a luat guvernul prin actul cel mai solemn, la acuzarea pe care tot "Timpul" a aruncat-o de sute de ori în contra guvernului, c-a luat cătră Austro-Ungaria angajamente în urma cărora cestiunea este cu desăvârșire compromisă și Dunărea vîndută? Din nefericire nu noi o susținem aceasta, căci lucrul n-ar avea mare importanță. Un articol de fond dintr-o foaie din București nu credem să fie în stare a compromite o situație politică. Cine afirma că promisiuni s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interese europene importante, tot pe atât de puțin se va putea concede în practică ca tocmai interpretarea română a acestei noțiuni să fie cea corectă și ca tocmai noul regat să fie chemat în linia întîia de-a ține paza Dunării libere. După cât se pare, se nasc deja în cabinetul englez oarecari obiecțiuni în contra manierei de-a vedea a României și e semnificativ în orice caz că tocmai cabinetul din St. James, pe sprijinul căruia întemeiau cei din București cele mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a se rosti și unii și alții în privirea aceasta, încît țara să fie în stare a judeca care serie de principii se potrivește mai mult cu nevoile ei și cu starea ei reală. [29 noiembrie 1881] ["DEȘI CESTIUNEA DUNĂRII... "] Deși cestiunea Dunării și faza delicată în care-a intrat ar fi de natură a absorbi atenția Adunării deputaților, cată să mărturisim că ceea ce-o preocupă și mai mult, împătimind grupurile Adunării, este proiectul de reformă a legii tocmelilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
idee și atunci când apare În alte subiecte narative, cum ar fi cazul unor balade din ciclul Novăceștilor. Personajul este acum mai concret Încadrat geografic, fiind vorba de fata de latin din Buda XE "Buda" sau din „Dodrin” (ratașabil tot zonei Dunării Mijlocii; vezi, de exemplu, forma toponimică „Dobrițin”), fapt care poate fi pus În legătură cu circulația preponderent bănățeană a respectivelor cântece epice. Totodată, din descrierea spațiului de rezidență a fetei, străin prin excelență, se degajă o notă de alteritate suplimentară, rezultată din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dragostea dintâi (1981) ; Destine romantice, Liniștea din adâncuri, Semnul șarpelui, Întoarce‑te și mai privește o dată, Calculatorul mărturisește, Întâlnirea, Concurs, Rămân cu tine, Secvențe (1982) ; Faleze de nisip, Buletin de București, La capătul liniei, Întunericul alb, Pe malul stâng al Dunării albastre, Singur de cart, Dragostea și revoluția (1983) ; Miezul fierbinte al pâinii, Un petic de cer, Secretul lui Bachus, Imposibila iubire, Să mori rănit din dragoste de viață, Scopul și mijloacele, Emisia continuă, Dreptate în lanțuri, Glissando, O lumină la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un public nervos și înfrigurat al acelei vremi. Liniile propagandistice ale deceniului 8 se păstrează în deceniul 9. Lupta comuniștilor ilegaliști dă naștere peliculelor Labirintul, Detașamentul Concordia, Punga cu libe‑ lule, Convoiul, Liniștea din adâncuri, Întâlnirea, Pe malul stâng al Dunării albastre, Să mori rănit din dragoste de viață, Emisia continuă, Ziua Z, A doua variantă, Pădurea de fagi. După august 1987 nu mai apare nici un film pe această temă. Notabilă este prezentarea mișcării legionare în Bietul Ioanide, cea mai amplă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pădurea de fagi (1987) 234, 241 Pădurea de mesteceni (Brzezina) (1970) 188 Pădurea spânzuraților (1965) 108, 111, 115, 121-123, 151, 156-157, 159, 200 Pământ (1930) 35, 44, 139, 168 Pe aici nu se trece (1975) 192-193 Pe malul stâng al Dunării albastre (1983) 234 Pe răspunderea mea (1956) 61, 68, 92, 97, 220 Pentru că se iubesc (1972) 196 Perechile (Le coppie) (1970) 184 Pisica de mare (1963) 111, 114 Pistruiatul (1987) 234 Porțile albastre ale orașului (1975) 193 Post‑restant (1961
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cultivarea pământului” pentru care „lenevia este considerată baza fericirii” unde „hărnicia se întinde numai până la acoperirea necesităților anuale”<footnote Ibidem, p. 59 și 61. footnote>, trebuie privite cu multă circumspecție și judecate din perspectivă istorică, locală, și nu de pe malurile Dunării vieneze. În ce privește religia, Splény a sesizat cu precizie locul și rolul religiei ortodoxe în viața poporului: „...ei aparțin cu toții religiei grecești neunite și, deși nici popii nu au aproape nici o cunoștință despre deosebirile dintre religii, ei sunt atât de fanatici
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. Cojocaru Mircea 1959 Pictor „De mic copil am fost atras de culoare, în școala generală, mi-a descoperit pasiunea prof. Doina Ștefănescu, care m-a îndrumat să mă scriu la concursul Nuferi Dunări din Craiova, unde am obținut premiul I la faza județeană. Prin picturile mele îmi place să exprim, obiceiurile oamenilor simpli și tradițiile noastre ale românilor.” Născut la 2 august 1959, în comuna Schela, județul Galați. Studii: Școala profesională de prelucrători
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. Cojocaru Mircea 1959 Pictor „De mic copil am fost atras de culoare, în școala generală, mi-a descoperit pasiunea prof. Doina Ștefănescu, care m-a îndrumat să mă scriu la concursul Nuferi Dunări din Craiova, unde am obținut premiul I la faza județeană. Prin picturile mele îmi place să exprim, obiceiurile oamenilor simpli și tradițiile noastre ale românilor.” Născut la 2 august 1959, în comuna Schela, județul Galați. Studii: Școala profesională de prelucrători
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
asculta ghemuit sub plapumă foșnetul ploii pe acoperișul de tablă. Pe fereastră se frângeau fulgere. Păreau crengi de foc care se mistuiau într-o clipă. << Acum cad merele> >, se gândi băiatul. Avea un măr al lui, sădit în cotul dinspre Dunăre al livezii, tânăr și încărcat de fructe, și-i părea rău că se vor scutura. -Bunico! Chemă el, ridicându-se în coate. Nu-i răspunse nimeni și i se făcu frică. Coborî totuși din pat și se apropie de sobă
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
opresc într-un port românesc, precum și navele de marfuri și pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta-Sulina-Galați și Brăila la intrarea și ieșirea din sectorul Dunării de Jos. ... (6) Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunărea interioară vor opri pentru control la intrarea în țară în portul Giurgiu, cele care navighează în amonte vor opri în portul Galați, iar pentru ieșire vor opri pentru control în ultimul port din care pleacă. ... (7) Navele sub pavilion străin
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
în subordinea Prefecturii Tulcea cu activul și pasivul la 30 septembrie 1990. ... (3) Teritoriul rezervației cuprinde Delta Dunării, Complexul lagunar Razelm - Sinoe, zona Somova - Parches, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia pînă la Capul Midia, inclusiv Izobata de 20 m și Dunărea maritimă - pînă la Cotul Pisicii. (4) Rezervatia are următorul obiect de activitate: ... - redresarea ecologică a Deltei Dunării și conservarea genofondului (biodiversității) ecofondului; - cunoașterea capacității productive și dimensionarea exploatării resurselor din Delta Dunării, în limitele ecologice admisibile; - coordonarea lucrărilor hidrotehnice pentru
HOTĂRÎRE nr. 983 din 14 septembrie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107270_a_108599]
-
Consiliului Local al orașului Băile Herculane "ATLAS-COM" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Bocșa "STEJARUL" BOCȘA - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Caransebeș "ȘCOALĂ DE ȘOFERI AMATORI" - Ș.A. "TIMIȘ" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Moldova Nouă "DUNĂREA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Oravița "ORAVITEANA" - Ș.A. "SERVICII PUBLICE" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Otelu Roșu "AGMONIA" - Ș.A. JUDEȚUL CĂLĂRAȘI - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Călărași "GENERAL PROIECT" - Ș.A. "MINERVA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Ș.A. "PROIECT" GIURGIU - Ș.A. "ROMSIP" - Ș.A. "SOCOMAT" - Ș.A. Localitatea Stanesti "ZENIT" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Giurgiu "AN-CON" - Ș.A. "ARMONIA RUTIERĂ" - Ș.A. "AUTOSERVICE RAPID" - S.R.L. "COMCARTEX" - Ș.A. "CONFOR" - Ș.A. "ELMEC" - Ș.A. "FAUR" - Ș.A. "HORTICOLA" - Ș.A. "MUNTENIA" - Ș.A. "PERLA DUNĂRII" - Ș.A. "ROSPORT-BABY" - Ș.A. "TEXIN" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Bolintin-Vale "CONPRES" - Ș.A. "SOCTA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Bolintin-Deal "CONSTRUCȚII PRESTĂRI SERVICII ȘI MICĂ INDUSTRIE" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Izvoarele "PRESTAREA" - Ș.A. - Sub
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
autoritatea Consiliului Local al orașului Borsa "PIETROSCOM" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Viseu de Sus "CONREP" - Ș.A. "VISCOM" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Satulung "MOGOSANA" - Ș.A. MOGOȘEȘTI JUDEȚUL MEHEDINȚI - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Drobeta-Turnu Severin "DUNĂREA ALBASTRĂ" - Ș.A. "INSTITUTUL PROIECT" MEHEDINȚI - Ș.A. "LUXIN" - Ș.A. "MESACONS" - Ș.A. "ȘCOALĂ DE ȘOFERI AMATORI" "SEVERMIND" - Ș.A. "TRANSPORT LOCAL MARFĂ" - Ș.A. Localitatea Orșova "SOCIETATEA MIXTĂ DE TRANSPORT ORȘOVA" - Ș.A. Localitatea Strehaia "TRANSPORT MIXT" Localitatea Vinju Mare "SOCIETATEA COMERCIALĂ DE TRANSPORT MIXT
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
artilerie, cu un pluton, și al subunităților de protecție NBC, cu un pluton; ... f) în perioada 23 - 26 iulie 1997, în Portul Brăila și pe Dunărea interioară, în sectorul Galați - Hîrșova, exercițiul fluvial în spiritul Parteneriatului pentru Pace lt; lt;DUNĂREA 97 gt; gt; cu nave din Ucraina, Republica Bulgaria, Federația Rusă, Republica Ungară, Austria, Republica Federală Germania și Republică Slovaca, axat pe navigația în convoi pe fluviu și pe protecția transporturilor de ajutoare umanitare; aplicarea măsurilor specifice embargoului pe fluviu
HOTĂRÎRE nr. 7 din 26 mai 1997 privind aprobarea intrării, stationarii şi trecerii unor unită��i şi subunitati militare din armatele altor state pe teritoriul României, cu efective şi tehnica militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116917_a_118246]
-
ianuarie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 1 februarie 2008, conform alin. (2) al art. 3 din același act normativ. Anexa VII/11 ------------ la 01.10.2008 ----------------- PROTECȚIA MEDIULUI AGENȚII DE PROTECȚIE A MEDIULUI, ADMINISTRAȚIA REZERVAȚIEI BIOSFEREI "DELTA DUNĂRII" Salarii de bază pentru funcțiile de specialitate *Font 8* lei ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Salariul de bază Salariul de bază Nr. Funcția Nivelul aprilie octombrie crt. studiilor ────────────────────────────────── minim maxim minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1. Inspector de specialitate expert, inginer
LEGE nr. 154 din 15 iulie 1998 (*actualizată*) privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121299_a_122628]
-
al Administrației Portului Constantă se efectuează prin organele de specialitate ale regiei. Articolul 28 Prezentul regulament se completează cu dispozițiile Legii nr. 15/1990 și celorlalte reglementări în vigoare. Anexă 2 b) REGULAMENT de organizare și funcționare a Administrației Porturilor Dunării Maritime Capitolul 1 Denumirea, forma juridică și sediul Articolul 1 Administrația Porturilor Dunării Maritime - denumită prescurtat A.P.D.M. - înființată prin reorganizarea I.N.F. - N.F.R. Galați și I.N.F. - N.F.R. Brăila din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului și prin preluarea infrastructurii
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
28 Prezentul regulament se completează cu dispozițiile Legii nr. 15/1990 și celorlalte reglementări în vigoare. Anexă 2 b) REGULAMENT de organizare și funcționare a Administrației Porturilor Dunării Maritime Capitolul 1 Denumirea, forma juridică și sediul Articolul 1 Administrația Porturilor Dunării Maritime - denumită prescurtat A.P.D.M. - înființată prin reorganizarea I.N.F. - N.F.R. Galați și I.N.F. - N.F.R. Brăila din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului și prin preluarea infrastructurii portuare între Brăila și Sulina de la Administrația Dunării de Jos, din cadrul aceluia��i
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
prin preluarea infrastructurii portuare între Brăila și Sulina de la Administrația Dunării de Jos, din cadrul aceluia��i minister, aprobată prin hotărîre a Guvernului României, la care prezentul regulament este anexă, va funcționa cu statut de regie autonomă. Articolul 2 Administrația Porturilor Dunării Maritime are personalitate juridică și își desfășoară activitatea pe principiile gestiunii economice și a autonomiei financiare. Articolul 3 Sediul Administrației Porturilor Dunării Maritime este în municipiul Galați, str. Porturilor nr. 34, județul Galați. Capitolul 2 Obiectul de activitate al Administrației
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
României, la care prezentul regulament este anexă, va funcționa cu statut de regie autonomă. Articolul 2 Administrația Porturilor Dunării Maritime are personalitate juridică și își desfășoară activitatea pe principiile gestiunii economice și a autonomiei financiare. Articolul 3 Sediul Administrației Porturilor Dunării Maritime este în municipiul Galați, str. Porturilor nr. 34, județul Galați. Capitolul 2 Obiectul de activitate al Administrației Porturilor Dunării Maritime Administrația Porturilor Dunării Maritime are ca obiect de activitate: - administrarea întregii infrastructuri a porturilor Dunării maritime între Brăila și
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
are personalitate juridică și își desfășoară activitatea pe principiile gestiunii economice și a autonomiei financiare. Articolul 3 Sediul Administrației Porturilor Dunării Maritime este în municipiul Galați, str. Porturilor nr. 34, județul Galați. Capitolul 2 Obiectul de activitate al Administrației Porturilor Dunării Maritime Administrația Porturilor Dunării Maritime are ca obiect de activitate: - administrarea întregii infrastructuri a porturilor Dunării maritime între Brăila și Sulina (diguri, cheiuri, bazine, șenale, teritorii) și a unei părți din suprastructura (platforme, magazii, instalații și utilaje, clădiri social-administrative, stații
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
își desfășoară activitatea pe principiile gestiunii economice și a autonomiei financiare. Articolul 3 Sediul Administrației Porturilor Dunării Maritime este în municipiul Galați, str. Porturilor nr. 34, județul Galați. Capitolul 2 Obiectul de activitate al Administrației Porturilor Dunării Maritime Administrația Porturilor Dunării Maritime are ca obiect de activitate: - administrarea întregii infrastructuri a porturilor Dunării maritime între Brăila și Sulina (diguri, cheiuri, bazine, șenale, teritorii) și a unei părți din suprastructura (platforme, magazii, instalații și utilaje, clădiri social-administrative, stații de transformare, grupuri sociale
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]