4,381 matches
-
Am pus parfumul În atomizor și mi-am dat puțin pe Încheietura mâinii. Mirosea delicios. Poate că, până la urmă, nu aveam planuri. L-am sunat pe Thackeray și l-am avertizat că s-ar fi putut să fiu plecată toată după-amiaza. El a crezut că merită, dacă astfel puteam să facem cumva să o aducem pe Alixe la atelier pentru o probă. „Doamne“, mă gândeam mai târziu În dimineața aceea, În timp ce mă Îmbrăcam pentru prânz, „de-abia o cunosc pe Lauren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
tot nu a sunat, eu nu am putut să dau de el și, picătura care a umplut paharul, Alixe Carter nu și-a făcut apariția la proba stabilită. Eram sigură că o auzisem pe Lauren confirmând data și ora - 2 după-amiază, luni, 20 septembrie. Dar Alixe nici nu a dat telefon, nici nu a trimis email, iar la mobilul ei intra direct mesageria vocală. Enervat, Thackeray și-a petrecut Întreaga zi desenând cu furie schițe Întunecate de rochii pentru premiile Oscar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ultimele trei zile sunt pastilele de Seroquel. E pentru schizofrenie. Da’ eu n-am schizofrenie, am... Deodată, se auzi un fonfăit și foșnet de șervețele. Marci plângea fără să se poată controla. —Marci, am câteva Întâlniri importante la serviciu În după-amiaza asta. Poți să supraviețuiești până la ora 6? Atunci pot să trec pe la tine, am spus, plină de compasiune. —ÎhÎÎÎhÎÎÎhÎÎÎÎ, scânci Marci, ca un pisoi rănit. Lauren a spus că vine Într-o juma’ de oră. Se ascunde de ochii lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
În vase de argint și biscuiței moi cu zmeură pe farfurioare de porțelan chinezesc de un roz pastel, atmosfera localului te face să te simți ca și cum ai fi Coco Chanel. Eu și Hunter ne petrecuserăm cea mai mare parte a după-amiezii colindând prin magazinele cu antichități de pe malul stâng. Magazinul nostru preferat era Comoglio, un magazin de decorațiuni minunat, care vindea produse din textile franțuzești la niște prețuri de care nu te puteai apropia, inclusiv catifea din mătase verde fistic la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Lauren cu dificultate. Pare să fie exact genul meu. Nici măcar fulgii de zăpadă care dansau prin aer nu puteau să mascheze arhitectura stalinistă deprimantă a stadionului până la care Lauren, eu, Gerski și Oksana am traversat cu mașina tot orașul, În după-amiaza aceea de sâmbătă. Blocurile cenușii sunt blocuri cenușii, fie că sunt acoperite sau nu de zăpadă. Totuși, plini de emoție, ne-am târât picioarele Încălțate cu cizme solide, pentru zăpadă, de-a latul pistei de concurs, plină de ponei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
se conturau În depărtare, iar zăpada de pe teren era plină de noroi. Totuși, În cortul instalat pe o latură a terenului, rusoaicele erau un contrast strălucitor. Cel mai bun mod de a descrie ținuta obligatorie la meciul de polo din după-amiaza aceea este serialul Dallas. Uniforma era alcătuită din cizme pentru zăpadă cu tocuri Înalte (pe cuvânt că vorbesc serios, iar În cazul În care vă Întrebați de care, erau YSL1), grămezi de diamante galbene și atât de multă blană de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
comerciale ale unui botez tematic Phoebe Bebé: Întreaga biserică era plină până la refuz cu primule galbene cultivate special și cu panglici din satin alb legate În funde peste tot, chiar și pe crucea de la altar. Cu toate că eram destul de obosită În după-amiaza aceea, eram atât de emoționată de revenirea acasă a lui Hunter, Încât mă simțeam neobișnuit de plină de energie. Iubeam. Era ușor să fii amuzată Într-un mod plăcut de parada de maternitate afișată exhibiționist de Phoebe. Copilul nenăscut Lila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și sentimental: era hotărâtă să obțină butonii Fabergé și să Își treacă pe răboj Cuplarea nr. 3, dintr-o singură lovitură. Vă puteți imagina surprinderea mea când Lauren și-a făcut apariția la mine la atelier pe la ora 5 În după-amiaza aceea, cu fața palidă murdară de urme de rimel. Plânsese. — S-a zis cu „Ochii de Prostituată“. Arăt ca orice târfă trecută, spuse când a ajuns. —Dumnezeule, ești dramatică, Îmi place la nebunie, spuse Thack când o văzu. Mă inspiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
blană. Era mai grozav decât Într-o reclamă pentru gama vestimentară Ralph Lauren Ski. Cui Îi mai păsa că de fapt eu habar nu aveam să schiez? Este splendid, Hunter, am spus, În timp ce ne lăsam lucrurile În dormitor. Ajunsesem pe la mijlocul după-amiezii, iar soarele Își trimitea ultimele raze argintii peste versantul muntos imaculat. Cu un zâmbet pe chip, Hunter mă luă În brațe: —Nu-i așa că te bucuri că am plecat din New York de Crăciun? — Da, sunt, am răspuns, cu entuziasm. Hunter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
faci chestii cum ar fi schiatul, glumii eu. Soții sunt Îngrozitori, nu-i așa, iubito? spuse Hunter, sărutându-mi mâna cu afecțiune. Toată lumea râse. Glezna mea fusese atât de inflamată din cauza căzăturii, că evitasem pârtiile și Îmi petrecusem ultimele câteva după-amieze făcând ședințe de fizioterapie la stațiunea balneoclimaterică Les Fermes de Marie. Mai devreme În acea zi mă oprisem la buticul Hermès, unde, la fel ca și Marci, fusesem sedusă de ochelarii Jackie O. Când m-am dus să-i plătesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
scufundat În cremă Chantilly, biserica oferind privirii o turlă ca o bezea. După slujba religioasă Încântătoare, eu și Hunter am cumpărat ciocolată caldă din piața centrală și apoi am mers acasă și ne-am petrecut cea mai mare parte a după-amiezii relaxându-ne În bazinul cu apă fierbinte de pe terasa cabanei. Îți mulțumesc pentru petrecere, Sylvie, spuse Hunter În timp ce stăteam În spuma aburindă. A fost minunată și atât de diferită de New York. —Și mie mi-a plăcut, am răspuns, Înconjurându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
spus că plănuia o Întâlnire amoroasă cu un bărbat Însurat. A ales cel mai romantic loc din muzeu: se Întâlnește cu el la ora șase, În fața tabloului de Monet de la mezanin. 20tc "20" Isteria de la MOMAtc "Isteria de la MOMA" În după-amiaza aceea, mai târziu - să tot fi fost ora 4 - Hunter m-a prins, În cele din urmă, la telefon. Îi răspunsesem din greșeală la telefonul mobil, iar când i-am auzit vocea, am devenit atât de nervoasă, că m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
-l Întreba ce prăjitură aș putea mânca a doua zi, și din frazele pe care mi le spunea Hunter mie, mai ales aceea prin care remarca faptul că eram și mai frumoasă un pic mai plinuță. Și apoi, Într-o după-amiază, s-a Întâmplat ceva. Ancoraserăm Într-un mic golf de lângă un sat pescăresc ciudățel numit Corossol. Stâncile care Înconjurau golful erau acoperite cu copaci deși, plini cu păsări colibri, iar apa părea să strălucească precum un neon albastru - era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
în care nu au mai rămas decât niște ghemotoace de hârtie cerată și niște dâre galbene de salată de cartofi; răsucește în palme un șervețel, din care face o funie lungă și groasă și, privindu-mă peste lumânare, zice: — În după-amiaza asta l-am cules pe tipul de la tine din bloc. Ne-au luat-o înainte gândacii de bucătărie și pisicile tipului, zice, așa că mare lucru nu ne-a mai rămas de autopsiat. Nash zice că tipul pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
uscat. Pe cămașă mi s-au lipit uși turnante, scări rulante și copaci, și dau radioul mai tare. Atâta muncă, iubire și chin și atâta timp, viața mea, irosite. Am distrus tot ce-am sperat că-mi va supraviețui. În după-amiaza în care m-am întors acasă de la muncă și le-am găsit, am lăsat mâncarea în frigider. Am lăsat hainele în dulapuri. În după-amiaza în care m-am întors acasă și am văzut ce făcusem, aceea a fost prima casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
atâta timp, viața mea, irosite. Am distrus tot ce-am sperat că-mi va supraviețui. În după-amiaza în care m-am întors acasă de la muncă și le-am găsit, am lăsat mâncarea în frigider. Am lăsat hainele în dulapuri. În după-amiaza în care m-am întors acasă și am văzut ce făcusem, aceea a fost prima casă pe care am călcat-o în picioare. O moștenire de familie fără moștenitor. Candelabrele minuscule, focul de sticlă si farfuriile. Înfipte în pantofii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
degetele și face o mutră scârbită. Perfect, zic, trăgând adânc aer în piept, cu ochii închiși. Mai întâi pune stăpânire pe mine, acum mai am și grija că Helen pune stăpânire pe toți cei din jurul meu. Și polițaiul zice: — În după-amiaza asta am luat-o în stăpânire pe Mona vreo două ore. Am și machiat-o un pic, doar ca să pun vraja la încercare și să mă răzbun pentru că te-a speriat. Polițaiul se apucă de prohab. — Extraordinar! Uite că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de săptămâni întregi. A știut de când a văzut agenda lui Helen. Doar că nu putea să-l traducă, zice. Eu, unul, sunt cu muzica, iar Mona e... ca s-o spunem pe-a dreaptă, Mona e cu prostia, zice Stridie. În după-amiaza asta, zice Stridie cu vocea lui Helen, Mona s-a trezit într-un salon cosmetic unde îi făceau unghiile cu ojă roz.. S-a dus la birou val-vârtej, zice, și a găsit-o pe doamna Boyle cu capul căzut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
sus-sus, spre nourii încă neclintiți. *** La ieșirea din cantină, Dorin își aruncă pardesiul pe umăr, ținîndu-l agățat cu degetul arătător, vînturînd cu mîna cealaltă mapa în care-și poartă caietele de curs și cele două-trei cărți de specialitate împrumutate pentru după-amiază de la bibliotecă. Salve! strigă studentului de serviciu la intrarea în cămin. Salut! mormăie acesta absent, cufundat în lectură. Dorine! lovește cu degetul în geam cînd își dă seama cine l-a salutat ai o telegramă... scoate el mîna pe ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
țevile de sub canapele. Aura, cufundată în locul de lîngă fereastră, privește fix în afară, parcă ar număra stîlpii de telegraf. De fapt, în ochii ei stăruie doar imaginea lui Radu, pe care și-l închipuie primind telegrama, trezit din somnul de după-amiază, dezorientat o clipă, cercetînd apoi ceasul, să vadă cum își împarte timpul pînă la venirea ei. Undeva înainte, locomotiva fluieră prelung, spărgînd în două un prim val de zăpadă. *** Epuizat, cu privirea pierdută în tavan, Radu acceptă indiferent țigara aprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
contră. Asta pentru că, deși țăranul de trup preferase să o catalogheze drept un accident, așa cum se întâmplă cu bucățile de carne rămase între dinți și gingii, amintirea aceasta era ca un instantaneu jenant de la o petrecere de muieri. Iar în după-amiaza următoare, când Carol era relaxată și nu bănuia nimic, trupul viclean îi pusese fotografia aceea în față, șantajând-o. În momentul acela se afla în Safeway. Tocmai întrebase un băcan musulman unde putea găsi șunca. Băcanul, al cărui unchi călătorise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o enerveze pe Carol privirea lui mahmură! Niciodată nu o mai scârbise în halul ăsta. Era atât de demoralizant. Și acum ceda în fața mamei sale, accepta să fie evaluat de ea și îi cerea ajutorul. Slăbiciunea i se accentua. În după-amiaza aceea, Carol se dusese la un magazin de animale din Quadrant. Primiseră un transport nou de sepii. Carol luă două, una pentru papagal, cealaltă pentru graur. Sepiile erau albe, uscate și ușoare în mâna ei, ca niște oase albite. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Trecu în revistă bilețelele de pe tabla de plută, pe cele obișnuite și pe cele cu mesaje înălțătoare. Numai că nici unul dintre ele nu avea vreo semnificație pentru ea. I se părea că apartamentul tăcut e, de fapt, presurizat, ca și cum, în după-amiaza aceea tăcută de toamnă, urma să fie scufundat în Groapa Marianelor - un submarin pentru locuit. Își trecu palma întinsă peste poala rochiei. Se uita cum stă acolo nemișcată - din cine știe ce pricină, îi dădea impresia unui lucru de un arbitrar absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ale ei pe stânga - sinistru, nu-i așa? Carol se schimbase din nou, dar de data aceasta își luase hainele altcuiva, apoi deschisese sertarul unde își ținea Dan actele: pașaportul, certificatul de naștere și celelalte. Cam pe la cinci, în aceeași după-amiază, Cealaltă Carol îl văzuse pe Dan trecând pe Fortune Green Road. Recunoscuse șapca de baseball pe care o purta uneori, umerii lui înguști și inconfundabila jachetă de piele, cu gulerul rotunjit și epoleți falși. Îi păru rău că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mai ales că nici ea nu era mare amatoare de conversații. Stătea acolo, mestecându-și de patruzeci de ori fiecare îmbucătură și întrebându-se ce va urma. De fapt, era și ea preocupată, dar preocupată de penisul ei. Partida de după-amiază îl solicitase cam mult. Dar acum sângele începuse din nou să circule în voie. Purta o pereche de chiloței de satin destul de strâmți și, cu toate acestea, simțea că e pe cale să i se scoale, să rupă materialul care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]