294,169 matches
-
acest studiu, sunt domiciliați în București (13 pacienți), restul fiind din alte județe (VS, PH, BZ). Spre deosebire de alte afecțiuni tiroidiene, care apar în legătură cu deficitul de iod din anumite zone geografice, tiroidita autoimună apare de obicei în zone geografice negușogene. În funcție de durata de evoluție a afecțiunii tiroidiene, 1 pacient a avut o evoluție a bolii mai mică de 1 an, 2 pacienți - 2 ani, 2 pacienți - 3 ani, 3 pacienți - 5 ani, 7 pacienți - 6 ani, 1 pacient - 7 ani. Din totalul
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]
-
pe om de la cea dintâi vârstă<footnote Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății, în Filocaliaă, vol. I, p. 113. footnote>, acesta având de luptat împotriva ei întreaga sa viață. Desfrânarea, excelând într-o violență puternică și o durată foarte lungă, face ca războiul purtat împotriva ei să fie cutremurător și înfricoșător, fiind mai crâncen decât toate celelalte<footnote Idem, Așezăminte mănăstireștiă, p. 187. footnote>. Acest război este o luptă împotriva firii omenești, împotriva diavolului care ispitește și a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pe cale laparoscopică este raportat de mai multe centre unde au fost practicate rezecții transgastrice laparoscopice, enucleere extramucoasă laparoscopică, rezecții parțiale gastrice laparoscopice și rezecții combinate pe cale laparoscopică și endoscopică pentru tumori de dimensiuni maxime de 7,4 cm, cu o durată medie operatorie de 100--50 minute și cu o rată de conversie la chirurgie clasică de maxim 6,5% [6, 7]. În comparație cu cele clasice, rezecțiile pe cale laparoscopică sunt asociate cu un timp operator mai scurt, o durată a spitalizării mai scurte
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
4 cm, cu o durată medie operatorie de 100--50 minute și cu o rată de conversie la chirurgie clasică de maxim 6,5% [6, 7]. În comparație cu cele clasice, rezecțiile pe cale laparoscopică sunt asociate cu un timp operator mai scurt, o durată a spitalizării mai scurte și o rată de recidivă mai mică [8]. Tratamentul citostatic sau radioterapic nu are efect asupra GIST și nici nu îmbunătățesc rata de supraviețuire la pacienții cu tumori primare nerezecabile, cu determinări secundare sau recidive locale
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
Sunitinib. Ghidul NCCN (National Comprehensive Cancer Network) sugerează că pacienții care au fost supuși unei rezecți complete a GIST, trebuie urmăriți postoperator prin examen clinic și prin examen CT la fiecare 3-6 luni în primii 5 ani, apoi anual [10]. Durata optimă de tratament cu Imatinib și avantajele acestuia asupra îmbunătățirii supraviețuirii pe termen lung fac obiectul unor trialuri randomizate în desfășurare pe 900 de pacienți care se desfășoară în mai multe centre [10]. CONCLUZII GIST gastrice sunt tumori rare dar
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
Tăcerea și inactivitatea celor din jur nu ar reprezenta decât o modalitate de aprobare tacită a unor legi și practici imorale care amenință viabilitatea societății. Vindecarea reală a acestei femei nu poate apărea decât în urma unei căințe adânci și de durată, iar semnul iertării ei de către Dumnezeu este tocmai ura față de acest păcat. oamenii trebuie să înțeleagă că, avortul, sterilizarea, contracepția și fecundarea artificială sunt păcate, iar păcatele sunt întotdeauna interzise. Trebuie să nu lucreze împotriva lui Dumnezeu și a poruncilor
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
extrem de muzicală. Afară de aceste două surori, mai aveam încă unele, însă mai puțin interesante. Contesa Czernin, soția ambasadorului austriac mă roagă să predau lecții fiicei sale, care era prietenă cu principesele noastre. Însă aceste lecții n-au fost de lungă durată, din motivul că tânăra contesă, fiind de altfel un copil destul de silitor, era cu totul lipsită de talent, și în acest sens lecțiile nu mă satisfăceau deloc. Intrăm în vara anului 1914, atât de plină de evenimente, care urmau să
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
beethoveniene se prezintă ca trei forme „variate” ale aceleiași „teme” identitare. Optica de substanță modernistă asupra concepției stilistice comportă o sumă de diferențe notabile, reformulând stilurile anterioare ca fiind integre și stabile, liniare, deci, ca fidele unei singure idei pe durata întregii lor evoluții, și „temperate” ca tempo evolutiv și frecvență a unor transformări vizibile. În această lumină, stilul bachian este definibil ca „monolit” și „static”, iar stilul beethovenian ca puțin sau ușor „variabil” într-un spațiu conceptual foarte restrâns, ca
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
un sens mai general, stilurile individuale, ca formulare practicabilă până la sfârșitul secolului al XIX-lea inclusiv, se raportează între ele ca tipologii distincte, separate prin însăși evidența apartenenței lor la o definiție estetică și compozițională integră și constantă pe întreaga durată a vieții unui compozitor dat. Tipologiile tehnico-estetice - monodic, polifon, omofon, modal, tonal, atonal, cu corelativele („etichetele”) implicite de Ev Mediu, Renaștere, Baroc, Clasicism și Romantism - „ambalează” sau, altfel spus, fixează și, în același timp, marchează limitele de semnificare ale unui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
aici o focalizare tot mai mare, în „trepte” succesive, pe termeni cu semnificație tot mai restrânsă și mai concretă. În situația ambilor compozitori, nu mai poate fi vorba de o singură tipologie stilistică, menținută cu fidelitate și asumare pe întreaga durată a biografiei creative. Ceea ce era considerat drept stil în epoca clasicismului suportă o mutație considerabilă de la identificarea stilului individual cu stilul de epocă la stilul individual drept constituentă a epocii și ca un potențial „receptacul” al mai multor tipologii stilistice
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mutație atât de puternică, încât acestor imagini ale fiecărei „vârste” stilistice beethoveniene ca etapă constitutivă a creației, le corespunde la Stravinski câte un program estetic-stilistic, fiecare cu un propriu set de idealuri. Cu alte cuvinte, dacă în cazul lui Bach durata și, implicit (pentru perioada Barocului), durabilitatea stilului corespundea cu durata vieții compozitorului (adică un stil pe viață), în situația lui Schönberg și Stravinski, iar numele lor reprezintă corelativul existenței lor fizice, devine posibilă articularea mai multor concepții stilistice concatenate și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
stilistice beethoveniene ca etapă constitutivă a creației, le corespunde la Stravinski câte un program estetic-stilistic, fiecare cu un propriu set de idealuri. Cu alte cuvinte, dacă în cazul lui Bach durata și, implicit (pentru perioada Barocului), durabilitatea stilului corespundea cu durata vieții compozitorului (adică un stil pe viață), în situația lui Schönberg și Stravinski, iar numele lor reprezintă corelativul existenței lor fizice, devine posibilă articularea mai multor concepții stilistice concatenate și eterogene ca și conținut. De abia la acest nivel al
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ideologic-estetic asumat și a efectelor de înrâurire pe care le-au produs, se situează fie la începutul (funcția de deschidere), fie la sfârșitul (funcția de sinteză) unui ciclu cultural sau, într-o altă optică, determină deschiderea sau închiderea acestuia <footnote Durata existenței biologice reprezintă și el un criteriu relevant și se referă la o mărime relativ precisă, chiar dacă variabilitatea oscilează între limite uneori destul de îndepărtate - 31 de ani de viață ai lui Franz Schubert, 35 ai lui Wolfgang Amadeus Mozart, 39
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Chopin și 82 de ani ai lui György Ligeti, 84 ai lui Olivier Messiaen, 87 de ani ai lui Pierre Boulez (în viață), 88 ai lui Giuseppe Verdi sau 89 de ani ai lui Igor Stravinski. Chiar dacă am putea interpreta durata vieții ca potențial temporal utilizat pentru realizarea unui număr cât mai consistent de lucrări, argumentul este irelevant, dată fiind existența unui decalaj grăitor între 31 de lucrări (cu număr de ópus) ale lui Anton Webern și 1128 poziții (lucrări) în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
într-un mod direct la puterea determinantă a unei personalități de a înrâuri direcția evoluției ulterioare și de a legitima alegerile făcute în calitatea lor de modele referențiale, chiar în virtutea faptului că aceste alegeri asigură un potențial conceptual explorabil pe durata mai multor generații de compozitori, iar acest fapt conferă întregii evoluții creative stabilitate, coerență și integritate ca proces temporal. Modelul valoric al creației beethoveniene este un semn pentru această primă tipologie - una a deschiderii și inițierii - la care aderă și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
unei descrieri diferite de cele uzuale - contextul unui proces de „comprimare” - devin observabile o sumă de caractere „comportamentale” ale stilului, inaccesibile în limitele unui alt tip de descriere. Întrebarea logică ar fi: ce se comprimă? Luând drept unitate-standard raportul între durata vieții unui compozitor și un singur stil ca tipologie care i-ar corespunde într-o viziune tradițională, observăm că, pe parcursul deplasării progresive de la o perioadă istorică la alta, numărul tipologiilor stilistice abordate pe parcursul unei singure vieți (indiferent de durata acesteia
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
între durata vieții unui compozitor și un singur stil ca tipologie care i-ar corespunde într-o viziune tradițională, observăm că, pe parcursul deplasării progresive de la o perioadă istorică la alta, numărul tipologiilor stilistice abordate pe parcursul unei singure vieți (indiferent de durata acesteia) crește într-un mov vizibil. Astfel, progresia cronologică semnifică și creșterea numărului de stiluri practicabile timp de o viață. Acest fapt relevă și o altă semnificație a definiției lui Buffon - „Stilul este omul” -, cuvântul Stilul dobândind o semnificație cumulativă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
reformulabilă de la singularul afirmativ la pluralul dubitativ, cu condiția că ne referim la datul existenței fizice a unui om. Răspunsul la această primă întrebare poate fi unul singur: este comprimat însuși timpul acordat elaborării și manifestării complete al unui stil. Durata vieții compozitorului nu mai reprezintă corelativul extinderii temporale a unui stil. Prin compresia acestui „timp stilistic”, existența artistului creator devine mai „încăpătoare” și poate „adăposti” mai multe tipologii de stiluri personale. O a doua întrebare este: cum poate fi comprimată
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Este vorba aici despre o triplă compresie: (a) implicarea unui împrumut de material muzical - citatul, (b) amestecarea în sincronie a mai multor citate înserate în materialul muzical de autor - colajul, și (c) restrângerea câmpului stilistic de la dimensiunea unui stil pe durata vieții la limitele unei singure lucrări muzicale. Definiția stilului se transformă în conformitate cu această tehnică a unui „serialism stilistic” și adoptă titulatura (într-o anumită măsură tautologică) de stil polistilistic, polistilism sau polistilistică. Partea a treia din Sinfonia, celebră pentru consistența
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în fa-diez minor, „Abschieds-Symphonie” a lui Haydn, semn la care muzicienii încep să părăsească scena. Sensul procedurii de citare este radical diferit de cel al Berio, deoarece fiecare citat deține o funcție dramaturgică în desfășurarea tuturor celor patru părți (cu durată de peste o oră). O altă idee lămuritoare a diferenței între convenționalismul lui Berio și organicismul lui Schnittke este și mediul în care au existat și creat ambii compozitori. Comparația între atmosfera postmodernismului emergent în care trăiește primul și climatul tradiționalist
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mutației poate fi calificat ca anulare a omogenității, deși în continuare este vorba despre recognoscibilitatea structurii stilistice drept una integră. Această imagine organică a „vârstelor” stilistice, care conservă identificarea stilului cu persoana concretă care îl practică, se păstrează pe întreaga durată a secolului al XIX-lea, marea majoritatea a stilurilor personale intrând sub definiția cumulativă a stilului romantic în calitatea lui de identificativ estetic; (3) al treilea context istoric, modernismul începutului de secol XX, poate fi remarcat prin transformările pe care
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
este bazat pe un algoritm care apreciază ce operații similare se pot aplica diferitelor nivele temporale, de la vibrațiile generatoare de înălțimi și a modificărilor acestora (vibrato, tremolo etc.), la nivelul motivelor sau al agregatelor verticale, și așa mai departe, până la durata totală a piesei, ceea ce îmi permite să unesc compoziția piesei cu sinteza sunetelor într-o operație uniformă, continuă și fără cusături. în muzica mea folosesc de obicei o matrice abstractă care definește ce fel de evenimente sonore se pot produce
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Am mai vorbit și cu alte prilejuri despre întîlnirile rare, dar cu atît mai prețioase, dintre omul de afaceri și omul de artă, sau chiar dintre cel dintîi și arta însăși. O asemenea întîlnire, unică pînă acum prin profunzimea, prin durata și prin amplitudinea ei, este cea de la Baia Mare care îi are ca protagoniști pe omul de afaceri Victor Florean și pe artistul plastic Mircea Bochiș. Victor Florean: la origine subinginer de mine, a intrat în afaceri în anul 1992, transformînd
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
Bochiș: în afara pictorului, în atelierul lui Bochiș se mai ascund sculptorul și bijutierul, iar în afara atelierului se mișcă agil, fără prejudecăți și fără inhibiții, atît sculptorul cu viziuni monumentale, cît și managerul oricînd pregătit să pună în acțiune evenimente cu durată limitată sau adevărate instituții care pentru mulți ar părea doar jocuri ale închipuirii. Este vorba aici de artistul pe care creația nu-l paralizează, pe care atelierul nu-l confiscă și pe care imaginația nu-l narcotizează într-atît încît să
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
pe coama dealului, dincolo de liziera de pădure, acolo unde cu doi ani în urmă s-a inaugurînd un nou spațiu de amplasare și li s-a deschis obiectelor o nouă perspectvă peisagistică. Gîndit de la bun început ca un proiect de durată, organizat strict ca o investiție cu scadență pe termen lung, subordonat unei mult mai ample desfășurări culturale și manageriale, acest simpozion a luat în calcul o evoluție în flux, asemenea unui curs de apă, în care elementul de continuitate, acela
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]