3,147 matches
-
am dat secunde de răgaz, Am știut conjuga doar verbul “a iubi”. Urzeam peste arderi castele din vers, Deschideam porți închise cu lacăt de ger, Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers, Albatroși creionați cu penițe de cer. Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte, Iubeam pentru doi, subjugat, în culori, Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte, Întețeam jar de gand pe cearșaf de splendori. Țâșneau sub vesminte fântâni de lumină, Stârneam lungi săruturi cu vreasc de candoare, Din cupe de maci
SE POATE? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376107_a_377436]
-
abordat câteva subiecte ușor de discutat și la modă, în timp ce dansam, iar vorbele, foarte curând, parcă erau alcătuite pe ritmurile în care pașii ne învârteau amețitor cu reciprocă plăcere. Nici nu simțeam că o conduc în dans. Era ca o eșarfă purtată ușor de briza de seară pe malul mării, elastică, zâmbitoare și atât de plină de căldură, încât aveam impresia că-mi pătrunde-n trup și-n suflet la fiecare atingere mai strânsă și senzația că plutesc și eu, odată cu
ÎN ÎMPĂRĂŢIA CĂRŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376735_a_378064]
-
time on this earth, our duty is to leave a legacy to our descendants. Poetry neither dies nor perishes, but remains. Poetry is my shadow.’ UNDE SĂ MĂ MAI DUC, UNDE SĂ FUG? A venit aseară un cal c-o eșarfă la gât. Ziua - cu șaua pe ea, dar unde să mă duc, unde să fug? În ușă casei părintești, însutita de nopți, stă cheia. Mama mea, Cu coroană pământului pe cap și cu ulciorul plin de plâns, luminează din mijlocul
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIA WEISHAUPT SARĂU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375100_a_376429]
-
și-au aprins, Iar liliacul se desface-n valuri Și-i veselie mare pe cuprins. Râd lângă drum magnolii violete, Cu florile ca sunete de harfă, Pe piept, la gât, să-i pună unei fete Un talisman în formă de eșarfă. Referință Bibliografică: RÂD / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RÂD de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373182_a_374511]
-
Hubati, publicat în Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016. Un fluture-a zburat din palmă ta, Nu l-ai văzut, dar ai simțit că doare. Ducea pe-aripi de sare undeva Un ritual de zboruri uimitoare. Trăgea cu el eșarfele de foc Din norii frânți pe ceruri de rugina Și-a dispărut în umbră altui loc, Să bea nectar din muguri de lumină. De-ai fi putut, l-ai fi oprit să stea. I-ai fi cerut la mine să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
noi Și-a răsfirat o mare de iubire. Citește mai mult Un fluture-a zburat din palmă ta,Nu l-ai văzut, dar ai simțit că doare.Ducea pe-aripi de sare undevaUn ritual de zboruri uimitoare.Trăgea cu el eșarfele de focDin norii frânți pe ceruri de ruginăși-a dispărut în umbră altui loc,Să bea nectar din muguri de lumină.De-ai fi putut, l-ai fi oprit să stea.I-ai fi cerut la mine să ajungă,Si sa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DESPRE TOAMNĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1729 din 25 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului toamna ceremonie de galben eșarfă la glezna codrului deasupra abisului, culoarea zăvoaielor, frunze-amurgind în lințolii de platină peste plopii triști ai toamnei, arpegii de greieri sub bolțile albastre ale cerului cântând pe scripeții de fulger ai lunii; iarba a intrat în nesomn de brumele reci
DESPRE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372166_a_373495]
-
Acasa > Versuri > Visare > TRENURI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului Prin forfota zilei fluieră timpul, Trenuri grăbite și mulți călători, Eșarfe-n ferestre cu lacrimi cârpite Tivesc depărtarea și scapără nori. Copacii aleargă prin munții cu lauri, Pădurea înfrunzită freamată viu, Grija de mâine, un colț de balaur Un ochi se deschide parcă târziu. Pe o banchetă o domnișoară Scrutează zarea
TRENURI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379673_a_381002]
-
-uri, Cum pot dormi visele fără mine? Simplu, așa cum visez eu după moarte. Adevărata dragoste poate fi la mii de kilometri, Fie aici, privindu-se goală în oglindă, E în patul tău sau al lui Jupiter, Cândva Styxul era o eșarfă la modă, Aduceți-mi olandă de mirese și abanosul pentru fese, verzi și roșii și albaștri sunt feblețele la Caștri, eu voi căuta un cimitir mai sobru, acolo, noaptea se joacă movul, acolo se fac copii din flori de mormânt
ULTIMA TINEREȚE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379773_a_381102]
-
e „pământescul rai” populat de iubire, tandrețe, dorințe, fericire, cu totul altceva decât imprecațiile din unele poezii: „De admirat trăirea în iubire / Prin sufletele care-o definesc / Odă de slavă întru fericire / Chemării din destinul omenesc // Dorințele se mistuie-mpreună / Eșarfele de raze de pe plai / Vor împleti trăirilor cunună / Să preamărească pământescul rai // Sublima dăruire cu tandrețe / Reverberează-n clipocit de râu / Luceferii dau stelelor binețe / Când sunt culese spicele de grâu // De amirat iubirea fără stavili / Pe un pământ pierdut
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
leagă și se destramă în râuri de mătase singurătatea cine să o înțeleagă când dimineața în valuri se scăldase, s-a spulberat și zarea dar și vântul când fata mării a ieșit din valuri lasându-și pe nisipuri jurământul și îmbrăca eșarfele de voaluri, din când în când se întorcea acasă dar marea nicidecum n-o mai primea, deacuma ea primise altă rasă și nașă nu-i mai este a nopții stea, și valul se trăgea din calea ei și marea spumega
FATA MĂRII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371759_a_373088]
-
etajere, Și prea mult timp răsfrânt peste cristale efemere.. Și-ai vrea, ca far' de teamă, să regăsești cuvântul Care, prin anotimpuri, îl risipește cu nostalgie, vântul. Tandrețea își ascute în taină penița, ca să scrie Cuvintele rămase nerostite, pe o eșarfă purpurie... Referință Bibliografică: Ai vrea... / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2116, Anul VI, 16 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Negrea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AI VREA... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375747_a_377076]
-
Publicat în: Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu - Tu... Voi mângâia păduri, curgând domol spre tine, Eu - râu cu ape limpezi. Vei inunda câmpii, curgând șuvoi spre mine, Tu - râu cu ape repezi... Voi înnodă eșarfe, plutind către zenit, Eu - viscolul de iarnă. Vei dezlega tulpini, plutind necontenit Tu - vânt de primăvară... Voi răvăși toți norii, pășind pe curcubeu, Eu - ploaie ce oftează. Vei aduna senin, pășind pe-al clipei decolteu Tu - ploaie ce dansează... Voi
TU... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375746_a_377075]
-
nr. 2010 din 02 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Să fiu... Să fiu un răsărit duios, pe-o margine de zi Lumină dalba să aștern în calea inserării. Să luminez cărări de maci în serile târzii Când zboară peste gânduri eșarfă întristării... Să fiu în crâng, o ramură, ce-nalta către soare Boboc de floare dalba, să infloreasca-n vise. S-astearna verde crud pe-a timpului cărare Când se-ofilesc pe tâmple frunze de brumă atinse. Să cânt pe stânci
SA FIU... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375755_a_377084]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > DACĂ VEI VREA Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dacă vei vrea, voi împleti Din pastelate rânduri Cămașa albă și eșarfe purpurii, Să le-mbracam în noaptea dintre gânduri... Dacă vei vrea, voi dezlega Izvoarele tăcerii Și-n vers zglobiu voi îmbrăca Cuvintele ce cad din nesfârșirea vremii... Dacă vei vrea, voi răsfoi Privirile-ți senine, Să regăsesc reflexii albăstrii, Strivite
DACĂ VEI VREA de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375774_a_377103]
-
mod serios, nu așa cum știm noi, să planteze arbori. În frunte cu amiralul și, spre nedumerirea autohtonilor veniți la eveniment, împreună cu cohortele de cameramani ai tuturor televiziunilor din țară. Un grup, cel al aleșilor locali, dar nu numai, toți cu eșarfe tricolore și la costume de ceremonie, se holba la ce se întâmplă și nu le venea să creadă ochilor. Adică de ce să plan- tezi arbori, fiindcă asta nu prea intră în tradițiile noastre? Și ce interes au americanii în afacere
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
bal Însă sufletul mă-ndeamnă Să-ți pun haine de hamal Și-n dezmăț de frunze moarte Fără să-ți cunoști finalul Să porți cuferele sparte Să acopere fundalul Pânzei ce imploră jertfa Verdelui ce-adânc zvâcnește Fluturând în vânt eșarfa Ce-n lumină șerpuiește. Te-aș picta ca pe-o fecioară Despletită de orgolii, De pudori din lumi de ceară, Strâmbe, false, derizorii. Însă nu mai am putere Să te simt ca altădată, Văd în tine doar durere În culoare
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
baldachin se aflau două fotolii într-un stil nedefinit: și italian, și bizantin. Regele intră, în uniformă de cavalerie, însoțit de mama sa. Regina Maria, cu capul acoperit de un turban de argint, cu veșminte de catifea violet, purtînd în eșarfă Marele cordon cu stea al României, înălța capul. Regele, de asemenea. Miniștrii, la fel. Aghiotanții cu ciucuri de aur, cu eghileți din aur, și ei. Prefectul de poliție, în ciuda gulerului care-1 strîngea, și el. Eu, de asemenea. Mirîndu-se și aprobînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
afaceri: concurențiale, de marketing; • de perfecționare continuă; • de inovare • Sloganul „Școala - unitate în diversitate” reflectă personalitatea organizației. • Personalul didactic se va preocupa de crearea unor simboluri care să definească personalitatea și oferta educațională (curriculum elaborat în școală): semne de recunoaștere (eșarfe colorate purtate de elevii clasei); redactarea revistei „Alternativa”; gazeta de perete „Astfel despre conflicte”; sala de mediere - sediul. • Ridicarea formării inițiale; se va realiza prin cursuri de medierea conflictelor: a) învățători 40%; b) profesori 35% • Participarea în comun la activitățile
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
nopți de februarie, fără zăpadă, atîta tot. Am dat colțul în Pallady și din fundacul de pe dreapta a apărut o fată, ieșea probabil de undeva, pentru că se-ncheia, s-a uitat în dreapta, în stînga, m-a văzut, și-a tras eșarfa la piept și a-nceput să coboare. În dreptul Caramanilor m-am oprit. Din același fundac... da, din același fundac a ieșit un ins în cămașă, probabil albă, s-a uitat în sus, în jos, deși mă lipisem de grilaj, m-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și în înamorarea de primul ivit (unul chipeș, evident). Și în nașterea pruncului dorit/ nedorit și în înhumarea lui imprevizibilă. Și în dementa pasiune pentru exaltatul Esenin, și în dansul descreierat printre sîngeroșii bolșevici. Gestul final e, și el, scenic: eșarfa din jurul gîtului prinsă în roata mașinii fantomă, o gîtuie mortal. Vecinul/vecina ex Secu. Aceeași răceală de-a ucide fulgerător propășitul cîine care i se uită în ochi, cu cea de ieri, calificată, de a-și suprima semenul care-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reușite. Televiziunile, presa ne străpezesc timpanele cu Pescaríu, Țurcașíu, Sechelaríu. Resemnarea noastră fiind singura soluție. Dacă improvizatul teleast ne strică doar digestia p.m., în schimb ignoranța celui ce-și pocește propriul nume ne-aruncă în pandalie (filologică). Corpolentul băcăuan, cu eșarfă tricoloră înconjurîndu-i globul pîntecului, crede că terminația moldovenească a propriului nume, cea corectă, Secheláriu, nu-i de rang și-atunci și-o sclifosește: Sechelaríu. Crezînd că, astfel, s-ar putea apropia de sonoritatea unui nume nobil: Catargiu, marele conservator, sfetnicul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de muzică, cînd de teatru, cînd de balet, cu tot atîtea cunoștințe ce străluceau în aceste domenii. Evident, nu avea vocație nici pentru unul. S-a oprit, la un moment dat, la modelul Isadora Duncan, cea care murise strangulată de eșarfa-i prinsă în roata mașinii și, împinsă parcă de demonul morții, în timp ce zbura cu o decapotabilă condusă de noua ei achiziție, un macho de top, se-ntinse după o creangă de cais înflorit... și astfel puse capăt unei prea scurte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu care abia se căsătorise anticipa motivul wagnerian al inocentei trădate - Siegfried. Druidele erau preotese care vorbeau în enigme ermetice precum Erda; vicleana Hildegronde de Burgundia era pe jumătate Ortrud, pe jumătate Brunnhilde, si cutreiera fiecare câmp de bătălie cu eșarfă de fecioara luptătoare, îndemnând pe Atilla la fapte de mare cruzime și violență în ideea de a-si distruge sufletul - deoarece ea însăși se dedicase Prințului Întunericului în dorința de a răzbuna uciderea iubitului și a familiei; și peste toate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ai Morții, un grup ales de luptători, care juraseră fie să învingă, fie să moară în această încercare, au decis să-l admită pe Arrigo în rândurile lor. Printr-o ceremonie sumbră i se înmânează o insignă a ordinului, o eșarfă neagră brodata cu un craniu (Giuriam d'Italia por fine ai danni). Tabloul 2. Cameră Lidei în castelul lui Rolando. Într-o mare stare de agitație Lida i-a scris lui Arrigo despre temerea ei că el va fi ucis
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]