602 matches
-
-lea, l-a oprit, prin Canonul 65 (Pidalionul de la Neamț, 1844, pag. 188). La noi Românii, poporul de la țară, până-n ziua de astăzi păstrează obiceiul focurilor de odinioară de sfântul Ilie și a treia zi (sf. Foca), cum și de echinocțiul de primăvară (9 Martie, stil vechi, sfinții 40 de Mucenici) și ca amintire creștină a chinurilor îndurate de acești sfinți prin foc, dar și ca o reminiscență păgână de curățire și noroc. Și el sare peste foc, tot de trei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Vineri, 23 septembrie, are loc echinocțiul de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180 de grade, informează Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu. La această dată începe toamna astronomică. "Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția
Echinocţiul de toamnă: Vineri, ziua este egală cu noaptea () [Corola-journal/Journalistic/68901_a_70226]
-
Vineri, 23 septembrie, are loc echinocțiul de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180 de grade, informează Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu. La această dată începe toamna astronomică. "Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a
Echinocţiul de toamnă: Vineri, ziua este egală cu noaptea () [Corola-journal/Journalistic/68901_a_70226]
-
gândeam astfel în ziua când am pornit pe drumul care m-a adus în această gară pustie unde o aștept acum pe Eleonora, după ce am așteptat zadarnic un tren. Eram într-o frizerie. Țin minte fiecare amănunt... Era chiar înaintea echinocțiului de primăvară. Aerul se încălzise brusc. Cerul se limpezise. Plutea peste oraș o lumină vegetală, cum îmi plăcea mie, care mă îmbăta și promitea o primăvară înaltă. Un vânt călduț ștergea ultimele dâre de frig. Lumea zâmbea pe străzi și
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
cărților de școală, atât cât puteam noi, bieți subjugați ai materiilor reci. Și ca să ni se demonstreze că noi nu știam nimic și ei TOTUL, profesorii au bifat pe calendar zilele în care vor avea loc tezele, locația și, desigur, echinocțiul. Toceam, toceam, rupt de lume în chilia mea din strada Cimbrului numărul 2, Cartierul Chercea, încât îi auzeam și pe piloți pe deasupra casei trecând spre război: Vezi, acolo e un băiat care învață degeaba. Atunci putem să prăbușim o bombă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
strigau ielele goale, înnebunitor de frumoase, vâjâind în jurul obeliscului de inox, ca vântul prin frunzișul lanurilor de porumb, tu abia te naști, abia te naști, totul începe cu sfârșitul. Atunci e bine, îmi spuneam. Și continuam să casc pentru că în echinocțiul de toamnă teza la matematică urma să aibă loc pe câmpia dintre Brăila și Baldovinești, după culesul porumbului, după tăierea ciocanilor, după prima arătură și însămânțare de toamnă cu boabe de grâu în pământul reavăn răscolit de plugurile tractoarelor, afânat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în aer hohotește o mirare, din nordul înghețat ne ajunge o lingoare, în verdele nenăscut, plozi fără număr se-ntind a născare, o herghelie de seve abia se țin să răbufnească sub soarele ce și-a băut laptele colastră, când echinocțiul lăhuz îl hrănește ca pe un pui venit pe lume cu aur și tămâie în creastă. frig azi noapte în vis, din capul meu ieșea un ou rece și albastru ca o banchiză polară. în transparența lui scria, cu semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
la capul celui decedat. Nu gra vase pe ea decât numele Calistrat, nimic altceva. Cine știa când se născuse moșneagul? Iar să treacă acolo numai anul morții, nu-i plăcuse. Mergea la cimitir de patru ori pe an, la fiecare echinocțiu și la solstiții. Lăsa un buchet de flori și aprindea o lumânare, rostind în gând o rugăciune pentru sufletul bătrânului. Viața pe care o dusese până atunci, rămăsese departe, în urmă. Acum era paznicul vâlvei și nu își dorea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Împărat dădu un al doilea ordin, cu totul neașteptat. Porunci să fie gata să ridice ancora marea navis triremis imperială, cu prova cu pinten de bronz. Pe cerul Romei se adunau nori; în acele zile, pe mare se dezlănțuiau furtunile echinocțiului. Vântul era puternic și rece, acel caurus care mătură marea Tyrrhenum dinspre apus. Însă plecă fără întârziere, împins de vâslitul continuu sau de pânze, după cum îi îngăduia vântul, cu flotila de escortă; ținta lui, neașteptată, care îi înspăimântă pe mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu plită de tuci ce răspîndea o căldură dulce uneori copleșitoare, tot aici așteptau răbdători și stenici venirea și plecarea iernii ale cărei zile le numărau după scăderea și apoi, Încrezători, după creșterea, minut cu minut, a luminii pînă la echinocțiul de primăvară. Asta acum de cînd domnul Pavel era pensionar, dar numai cînd timpul era mohorît, căci În zilele cu soare cît de cît dezmorțitor, pleca la obișnuita lui plimbare În centru În jurul micii grădinițe și pe strada principală, strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
urmă, frânse cercul și se propti în fața ei. — Hei, Magdalena ! Ce faci ? Fata se opri, se încruntă și privi în jur, ca și cum voia să se asigure că lucrurile nu pot ajunge prea departe. Se lăsa întunericul subțire și grăbit din preajma echinocțiului. Felinarele se aprinseseră, iar puținii trecători își vedeau de drum. Fata își strânse ghiozdanul la piept : Cum m-ai găsit ? — Când ? Prima oară sau acum ? Nu mă întreba când a fost prima oară, că nu știu. Poate că ne-am
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că hotărârea Sinodului este necanonică și că poartă toate stigmatele unui act schismatic, că ea închide o sumă de absurdități dogmatice și că numai motive extrabisericești au putut îndemna la un asemenea pas greșit". 8 Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929, pp. 1-2. 9 George Racoveanu, Necanonicitatea hotărârii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1357, 31 ianuarie 1929, pp. 1-2. Canonul 7 Apostolic spune: "Dacă vreun Episcop, ori Presbiter, ori Diacon, sfânta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
alese, și care nu puteau a se face mai bune, zice Mathei Vlastar, au așezat și au dat sfântul și de toată lumea Soborul 1, după canonul 1, al Soborului din Antiohia... 1) Că Paștile trebuie a se face totdeauna după echinocțiu de primăvară, 2) Că nu se cade a se face în aceeași zi, cu legiuitele Paști ale iudeilor (care amândouă acestea să hotărăsc de acest al 7-lea Apostolesc Canon), 3) Ca să nu se facă chiar și nehotărât după echinocțiu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
echinocțiu de primăvară, 2) Că nu se cade a se face în aceeași zi, cu legiuitele Paști ale iudeilor (care amândouă acestea să hotărăsc de acest al 7-lea Apostolesc Canon), 3) Ca să nu se facă chiar și nehotărât după echinocțiu, ci după cea întâi Lună plină a lui Martie, care se va întâmpla după echinocțiu, 4) Ca să se facă în întâia Duminică ce se va întâmpla după Luna plină (iar aceste două din Predanie le avem, și nu din Canon
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
legiuitele Paști ale iudeilor (care amândouă acestea să hotărăsc de acest al 7-lea Apostolesc Canon), 3) Ca să nu se facă chiar și nehotărât după echinocțiu, ci după cea întâi Lună plină a lui Martie, care se va întâmpla după echinocțiu, 4) Ca să se facă în întâia Duminică ce se va întâmpla după Luna plină (iar aceste două din Predanie le avem, și nu din Canon). Drept aceea ca să se păzească câte patru rânduirile acestea deopotrivă în toată lumea, și să prăznuiască
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Iași (absolvită în 1973). Profesor de limba și literatura română în școli generale din Cozmești și Bohotin, apoi la Liceul "Lazăr Rosetti" din Răducăneni. Debutează cu poezii în "Cronica" (1968). Colaborează și la "Viața studențească", "Alma Mater", "Amfiteatru", "Cronica", "Convorbiri literare", "Echinocțiu", "Opinia studențească", "Ramuri", "România literară". Volumul de versuri În țara bursucilor (Opera Magna, Iași, 2009) îi apare postum. Îndelung așteptata carte de versuri a lui Nicolae Manea În țara bursucilor, Opera Magna, Iași, 2009 a apărut abia după moartea autorului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
piticelor albe. DISPERSIE Fenomenul de separare a radiațiilor electromagnetice compuse în radiații monocromatice. Sistemele dispersive (prisme sau rețelele de difracție) sunt părți principale ale aparatelor spectrale. DISTANȚĂ CEREASCĂ Distanța dintre obiectele cerești, exprimate în unități astronomice, ani lumină sau parseci. ECHINOCȚIU Momentul în care încep anotimpurile primăvara și toamna (21martie, 23septembrie). Astronomic primavara începe, pentru emisfera nordică a Pământului, când Soarele în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul vernal, respectiv prin cel autumnal. ECLIPSĂ Fenomenul prin care un astru fară
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
domeniul radio sub forma unor semnale periodice foarte scurte cu o perioada de la 10 -3 s până la 10s. PUNCT AUTUMNAL Este punctul de intersecție dintre ecuatorul ceresc și ecliptică când Soarele trece din emisfera nordică în emisfera sudică și corespunde echinocțiului de toamnă. PUNCTUL VERNAL Punctul situat la intersecția ecuatorului ceresc cu ecliptica și corespunde poziției Soarelui la echinocțiul de primăvară, când trece din emisfera sudică în emisfera nordică fiind echivalentul meridianului 0 QUASAR (Quasistellar radio sources - sursa cvasistelară de unde radio
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
PUNCT AUTUMNAL Este punctul de intersecție dintre ecuatorul ceresc și ecliptică când Soarele trece din emisfera nordică în emisfera sudică și corespunde echinocțiului de toamnă. PUNCTUL VERNAL Punctul situat la intersecția ecuatorului ceresc cu ecliptica și corespunde poziției Soarelui la echinocțiul de primăvară, când trece din emisfera sudică în emisfera nordică fiind echivalentul meridianului 0 QUASAR (Quasistellar radio sources - sursa cvasistelară de unde radio) Obiecte cosmice foarte îndepărtate de Pământ (până la 5000Mpc) care emit fluxuri foarte intense(de 10 14 ori intensitatea
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
tranzitând centrul discului solar (măcar marginea Soarelui) și să investigheze atmosfera Pământului. Ce mișcare orbitală minimă în jurul lui Marte trebuie să facă stația? PROBA TEORETICĂ Ursul. Pentru un observator de la Polul Nord, asfintițul are loc o dată pe an, în apropiere de echinocțiul de toamnă. Pentru observatorul de la Polul Nord unghiul dintre ecliptică și orizont este egal cu e = 23,5 0 . Cât despre prelungirea observării asfințitului, ursul poate folosi efectul depresiei orizontului fizic, dacă se ridică pe picioarele de pe spate. PROBA PRACTICĂ 7
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
apare Iadul. Calendarul popular este deschis tuturor personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
popular este deschis tuturor personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la care ne putem întoarce constatăm că există o strânsă relație între sărbătoarea recoltei și cea a Anului Nou, temă asupra căreia vom reveni (cf. 12.4.b-e). De altfel, după părerea multor savanți, noaptea de 15 tišrî coincide cu echinocțiul de toamnă (21 septembrie); totuși, datele sunt dificil de sincronizat pentru că, în timp ce ultima este o dată fixă, cealaltă este mobilă pentru că este stabilită în funcție de calendarul lunar. e) Puțin mai devreme am tratat despre relația dintre calendarul agricol și cel lunar obișnuit
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sufletelor(Calea Laptelui), dăinuind pînă la sfîr-șitul secolului lV și care aducea mare supărare iudeo-creștinilor, noii stăpîni ai imperiului roman după anul 381. Vechii arimini și perși țineau sărbătoarea de 25 decembrie ca nașterea luminii din întunericul peșterii iar la echinocțiul de primăvară aveau Newruz(ziua nouă) cînd ziua devenea mai mare decît noapte fiind considerată și Anul Nou. Atunci i se sacrifica un taur ca simbol al rodniciei pămîntului și a renașterii naturii prin puterea sacrificiului. Aceste sacrificii se făceau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
forțelor benefice, în timp ce noaptea, ca simbol al întunericului, reprezenta frigul, somnul, sterilitatea și moartea, forțele malefice. Calendarul popular are la bază tocmai aceste opoziții diurn / nocturn, benefic / malefic opoziții ipostaziate de "pragurile de trecere" ale soarelui răsăritul și apusul la echinocții și solstiții în strânsă legătură cu ritmicitatea fenomenelor terestre succesiunea anotimpurilor, ciclurile biologice ale animalelor, plantelor și păsărilor.45 Anul nou se stabilea în funcție de echinocții și solstiții, de începutul sau de sfârșitul ciclului vegetal sau de perioada de reproducție a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]