982 matches
-
1982 emigrează în Germania și se stabilește la Düsseldorf. Debutează cu poezie în „Orizont” (1966), iar editorial cu volumul de versuri Lebede ale puterii (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor). Publică în mod constant în „Orizont” și colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Tribuna” ș.a. După 1989 revine în spațiul poetic românesc cu placheta Autobiografie ermetică (1992; Premiul Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor), cu volumul bilingv Erotica hermetică - Die hermetische Erotik (1994) ș.a. Câteva texte i-au fost traduse în limbile sârbă
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
Culturii (1990), redactor-șef adjunct la Editura Nemira și consilier la Editura Polirom. Debutează publicistic în 1980, iar editorial în 1985, cu ficțiuni fantastice, în volumul colectiv Proze. Colaborează cu traduceri, eseuri, cronici literare, note, proze la „Dialog”, „Opinia studențească”, „Echinox”, „Viața românească”, „Vatra”, „Astra”, „Orizont”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Neue Literatur”, „Dialogue” (Montpellier), „Libération”, „La Nouvelle alternative”, „Agora”, „Timpul”, „Național” ș.a. Eseistica lui P. este produsul unui spirit care a optat în deplină cunoștință de cauză pentru marginalitate. În primul rând
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
întâi la Editura Didactică și Pedagogică, iar din 1999 la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri în revista „Luminița” (1957), iar prima carte, Proza lui Camil Petrescu, îi apare în 1981. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Echinox”, „Astra”, „Vatra”, „Ramuri”, „România literară”, „Ateneu”, „Tomis” „Orizont”, „Literatorul” „Supliment literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Caiete critice”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Apostrof” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele Agneta Ganea, Ileana Ulmu. P. desfășoară o activitate intensă în presa literară, deținând rubrici
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
câteva personaje-simboluri și o intrigă ce nu poate fi fixată în timp și spațiu. Modelul epic poate fi Herman Hesse și Ernst Jünger (Pe falezele de marmură), cu simbolistica lor enigmatică, iar în proza românească un punct de referință este Echinoxul nebunilor de A.E. Baconsky. Deosebirea de cel din urmă este că P. nu pune accentul pe limbajul fastuos, matein, ci pe dialectica ideilor și pe semnificația parabolei. Tema prioritară este sentimentul de culpabilitate, asociat cu frica, recluziunea, poziția intelectualului
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
comparată cu teza Romanul condiției umane (1977). Debutează în revista „Tribuna” (1958) cu critică literară, și editorial cu volumul de eseuri Realitate și romanesc (1969; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj). Colaborează cu cronici literare, eseuri și studii la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Synthesis”, „Secolul 20”, „Familia”, „Transilvania”, „Vatra”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Caiete critice”, „Viața românească” ș.a. Participă la volume colective de studii și la dicționarele literare coordonate de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
1999, 6-7; Constantin Cubleșan, Un aristocrat al cuvântului, ST, 1999, 6-7; Constantin Hârlav, Note pentru un profil: Liviu Petrescu, CC, 1999, 6-7; Dicț. esențial, 650-652; Manolescu, Lista, III, 336-342; Petraș, Panorama, 508-510; Popa, Ist. lit., II, 1120-1121; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 63-64. C.H.
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
XII.1973, Buntești, j. Bihor), critic și teoretician literar. Urmează Liceul „Avram Iancu” din Brad (1988-1992) și Facultatea de Litere a Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-engleză (1992-1996). Lector în cadrul aceleiași facultăți, din 2001 este și director al revistei „Echinox”. Debutează cu critică literară în revista „Steaua” (1994; Premiul pentru debut în publicistică al Asociației Scriitorilor din Cluj), iar prima carte, micromonografia Cristian Popescu, îi apare în 2001, fiind distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj. Colaborează la „Steaua”, „Echinox
POENAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
Echinox”. Debutează cu critică literară în revista „Steaua” (1994; Premiul pentru debut în publicistică al Asociației Scriitorilor din Cluj), iar prima carte, micromonografia Cristian Popescu, îi apare în 2001, fiind distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj. Colaborează la „Steaua”, „Echinox”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Vatra” ș.a. Formula critică a lui P. presupune o viziune piramidală asupra domeniului, în cadrul căreia „vârful” figurii l-ar constitui teoria literară, iar „baza” ei - cronica și analiza de text. Semnificația și importanța unui demers critic ar fi
POENAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
poetician cu fler analitic și imaginație speculativă, istoric literar rutinat, având o perspectivă „de sus” asupra vârstelor interioare ale literaturii române. Debutează în „Cercetări de lingvistică” (1966), cu studiul Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul. A colaborat la revistele „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Limbă și literatură”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Tomis” ș.a. În 1989 Uniunea Scriitorilor îi acordă Premiul „Mihai Eminescu” pentru întreaga activitate. A fost soția criticului literar Liviu Petrescu. În 1972
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
PODOABĂ, Virgil (27.V.1951, Topa Mică, j. Cluj), critic literar. Este fiul Mariei (n. Pop) și al lui Augustin Podoaba, agricultori. Urmează la Cluj Liceul „Ady-Șincai” (1966-1970) și Facultatea de Filologie (1972-1976). În timpul studenției a fost redactor la revista „Echinox” și a condus, împreună cu Gheorghe Perian, cenaclul omonim. După absolvire lucrează ca profesor la Scoala Specială nr. 13 din Zalău (1976-1980), metodist și bibliotecar la Oradea (1980-1990), redactor la revista „Familia” (1990) și redactor-șef la „Gazeta de Vest” din
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
1992 lector la Facultatea de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov. În 2003 își ia doctoratul în filologie, cu teza Experiență revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană, susținută la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutează cu critică literară în „Echinox” (1973), iar editorial cu volumul Între extreme, un eseu despre poezia lui Aurel Pântea (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra” „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralelă 45” s. a. Cărțile lui P. sunt
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană, susținută la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutează cu critică literară în „Echinox” (1973), iar editorial cu volumul Între extreme, un eseu despre poezia lui Aurel Pântea (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra” „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralelă 45” s. a. Cărțile lui P. sunt, de fapt, micromonografii privitoare la scriitori optzeciști din Transilvania, concepute dintr-o perspectivă deopotrivă empatica și polemică. Dacă empatia dezvăluie un
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
Cluj), poetă, eseistă și editoare. Este fiica Mariei (n. Olosutean) și a lui Augustin Crișan, agricultori. Urmează la Cluj Liceul „Emil Racoviță” (1970-1974) și cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” (1976-1980), în timpul cărora este și redactor la „Echinox” (1977-1981). În 1992 obține titlul de doctor în filosofie, cu teza Valențele estetice ale anamorfozei logice. Lucrează ca profesoară la Liceul „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca (1980-1990), redactor la „Steaua” (1990) și redactor-șef la „Apostrof”, revistă pe care o fondează
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
o fondează în mai 1990. Va fi conferențiar, apoi profesor, din 2000, la Facultatea de Istorie și Filosofie din Cluj-Napoca. Debutează cu poezie în „Tribuna” (1977), iar editorial cu volumul de versuri Aduceți verbele (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor). Publică în „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Contrapunct”, „Euphorion”, „Adevărul literar și artistic”, „22” ș.a. Este căsătorită cu criticul Ion Vartic. Alături de Ion Mureșan, Aurel Pantea, Ioan Moldovan și George Vulturescu, P. ilustrează ramura ardeleană a generației ’80, promovând o poezie de filiație
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Elias Adrian și Aneta, 4 apartamente, București, Într. Argeana 4. 2551. Emilian Marin, 4 apartamente, București, Bd. Tolbukin 118. 2552. Enachescu Paula, 2 apartamente, București, str. Modrogan 23. 2553. Eghiazaian Leon, 8 apartamente, București, str. Pop de Bășești 32, str. Echinoxului 31, str. Energiei. 2554. Enescu Elvira, 6 apartamente, București, str. Viitor 74, str. I. G. Ducă 60. 2555. Enescu Gheorghe, 4 apartamente, București, str. Sabinelor 50, str. Acvila 47. 2556. Emanoil Mihail, 5 apartamente, București, str. Agricultori 74, 80. 2557
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Smardan 18, P-ta Roșeți 3, calea Victoriei 112. 5696. Pamopescu Ion, 12 apartamente, București, str. Cuțitul de Argint 68, str. Radului 5 5697. Pascanu Ionescu, 6 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 88 5698. Possa Maria, 3 apartamente, București, str. Echinox 56 5699. Popescu Romulus, 5 apartamente, București, str. Virgiliu 22 5700. Popovici B. Andrei, 1 apartament Constantă, str. Vasile Roaita, vila 5701. Possa Mircea, 3 apartamente, București, str. Hâia Lifsit 25 5702. Popescu Nervano, 7 apartamente, București, str. Șerban Vodă
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Septilici Victoria, 6 apartamente, București, str. Hâia Lifsit Constantă, str. Crist. Georgescu 3. 6949. Schmidt Louis, 5 apartamente, București, str. Radu Vodă 22 6950. Stănescu Valentina, 7 apartamente, București, str. Cuza Vodă 5 6951. Smarandache Mirica, 6 apartamente, București, str. Echinoxului 21 6952. Stoicescu Nicolae, 3 apartamente, București, str. Cornetului 3. 6953. Stoicescu Ion, 6 apartamente, București, Bd. Beller 26. 6954. Sultanov Eugenia, 14 apartamente, București, str. Elenă Cuza 27, str. Cuza Vodă 74 6955. Sutescu Victor, 3 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
40. 7862. Teltalien, 4 apartamente, București, str. Titu Maiorescu 5. 7863. Tănăsescu Ion, 26 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 87 A 7864. Tânt Ambrozie, 7 apartamente, București, Sc. Floreasca 18 7865. Tacoveanu Khevoroc, 5 apartamente, București, str. Energiei 4, str. Echinoxului 31, str. Dr. Burghelea 22. 7866. Tanoviceanu Nicolae, 13 apartamente, București, str. 13 Decembrie 6, str. Lipscani 12, Calea Victoriei 104. 7867. Tipurita Paraschiva, 6 apartamente, București, sos. Mihai Bravu 103. 7868. Tipurita Vasile, 16 apartamente, București, str. D. Onciul 9
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
al revistelor „Didactica nova” și „Minerva” din același oraș, în 2002 devine, tot aici, director al publicației „Mișcarea literară”. Primele versuri îi sunt publicate în „Apărarea Patriei” (1968), în timpul stagiului militar. Debutul propriu-zis, după cum consideră autorul însuși, este cel din „Echinox” (1971), revistă la care a scris intens în vremea studenției. După câteva participări la volume colective, este prezent editorial cu romanul La marginea visului (1980), care beneficiază de o recomandare semnată de D. R. Popescu. A colaborat cu poezie, proză
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
bucureștene (1970). După încheierea studiilor funcționează ca lector la Editura Minerva, iar din 2002 este angajată cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. Debutează în 1969 la „România literară”, colaborând în continuare și la „Echinox”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Caiete critice”, „Familia”, „Observator cultural” ș.a. Cea dintâi prezență editorială este volumul Versuri de Ion Minulescu (1972), îngrijit și postfațat de O. cu un studiu în care poetul simbolist e recitit din
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
și istoric literar, eseist. Este fiul Floarei și al lui Ilie Oprea, țărani. După școala generală urmată în localitatea natală (1957-1965), frecventează, la Cluj, Liceul „Gh. Barițiu” (1965-1969) și Facultatea de Filologie, secția română-italiană (1969-1973). Redactor și cronicar literar la „Echinox” (1972-1974), debutează aici în 1972. Lucrează ca profesor în județul Mehedinți, muzeograf la Golești, metodist la Casa de Cultură din Pitești, asistent universitar la Institutul Pedagogic din Pitești și ca redactor la revista „Argeș”. Colaborează cu critică literară la „Echinox
OPREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
Echinox” (1972-1974), debutează aici în 1972. Lucrează ca profesor în județul Mehedinți, muzeograf la Golești, metodist la Casa de Cultură din Pitești, asistent universitar la Institutul Pedagogic din Pitești și ca redactor la revista „Argeș”. Colaborează cu critică literară la „Echinox”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Argeș”, „Vatra”, „Ateneu”, „Familia”, „Calende”, „Apostrof”, „Poesis”, „Ziua” ș.a., semnând și cu pseudonimele N. Braniște, Florin Nicolescu, Nicolae Orfea. Din 1991 este redactor al revistei „Calende”, redactor-șef al editurii cu același nume și cadru didactic la
OPREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
și timpul romanului, Pitești, 2000; Literatura română postbelică, între impostură și adevăr (în colaborare cu Călin Vlasie), Pitești, 2000; Opera și autorul, Pitești, 2001; Timpul lecturii. Selecție de cronicar, Cluj-Napoca, 2002; Magicul în proza lui V. Voiculescu, Pitești, 2003; Literatura „Echinox”-ului, I, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Iraclie Porumbescu, Amintiri, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: George Muntean, O „restituire” aproximativă, RL, 1978, 27; Cornel Moraru, Criticul la prima sa carte, VTRA, 1993, 8; Al. Cistelecan, „Provinciile imaginare”, „Cuvântul”, 1993, 48; Cornel
OPREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
48; Cornel Ungureanu, Cornelia Ciocârlie, Nicolae Oprea și alți optzeciști întârziați, O, 1993, 11; Octavian Soviany, Cronotopul provinciei, APF, 1994, 1-2; Gheorghe Grigurcu, Între provincie și univers, CNT, 1994, 47, Lefter, Scriitor rom. ’80-’90, II, 241-242; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 161-162. C.H.
OPREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
în 1960, fiind încă elev la liceu, iar editorial în 1966, cu volumul de proză SF Întâlnire cu meduza. În anul precedent obținuse Premiul pentru poezie oferit de Fondul Internațional al Scriitorilor de pe lângă PEN-Club (Londra). Colaborează la „Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața studențească” ș.a. Scriitorul este foarte activ în mișcarea SF românească și europeană. Prezent în numeroase antologii ale genului, alcătuiește, la rândul său, antologii care se bucură de versiuni în limbi străine. Este deținător al Premiului EUROCON
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]