980 matches
-
dar părea structurată de traseele formative și existențiale similare (naveta, de exemplu) și de afinitățile simbolizate, cel puțin pentru cei dinafara lor, de "grupuri" aflate într-o relativ bună comunicare la nivel național: Cenaclul de luni, "grupul" de la Iași, "gruparea" Echinox, "grupul" de la Timișoara. La început, mi se părea că din acel mediu, care era "biologic" la vârsta primei maturități dar părea însetat de schimbare, urmau să se desprindă figurile care să ducă mai departe cultura română, scoțând-o din cercurile
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
port această ființă (1972), alcătuită de Nicolae Prelipceanu. Prima plachetă personală, Patinoar (1979), este urmată de altele, între care Un domeniu al meu (1982) și Sonete din Nord (1990). Mai colaborează la „România literară”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox” ș.a. Poeziile lui U. definesc un cadru imaginar, caracterizat printr-o concepție clară a articulării, un rol semnificativ în structura de ansamblu avându-l recurența metaforelor și a simbolurilor. Întreg parcursul liricii sale este jalonat de predilecția pentru contraste vizuale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
egida Uniunii Scriitorilor. Redactor-șef este Marta Petreu. Din colectivul redacțional fac parte Liviu Malița, Ioan Milea, Ovidiu Pecican, Mircea Țicudean, Virgil Leon, Octavian Soviany, Ștefan Borbély, Ștefan Melancu, Horváth Sandor, Claudiu Groza, Dora Pavel. Dorind să continue programul revistei „Echinox”, A. se concentrează îndeosebi asupra fenomenului literar și cultural actual, surprins în diversele lui ipostaze, dar și într-o viziune integratoare. Rubrici: „Dosar”, „Estuar”, „Cronica literară”, „Ospățul filosofilor”, „Vestiar”, „Puncte de reper”, „Eseu”, „Café Apostrof”, „Arhiva A”, „Biblioteci în aer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
Hârlav, țărani. După Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1965-1969), va absolvi Facultatea de Filologie, secția română-italiană, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1973). Este redactor la „Muguri”, revista elevilor din Liceul „Andrei Șaguna”, redactor și secretar general de redacție la revista „Echinox” (1971-1973), redactor-șef (1975-1977) și secretar general de redacție la „Napoca universitară”. Devine, succesiv, metodist la Casa de Cultură a Studenților din același oraș (până în 1980), redactor la „Flamura Prahovei” (1980- 1982), metodist la Centrul de Îndrumare a Creației Populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
trei decenii, Mircea Zaciu conturează, „fără ierarhii și prejudecăți”, tabloul noii școli clujene de critică și istorie literară, alcătuit din „autori mai tineri ori mai vârstnici, afirmați prin lucrări serioase”, între care figura și H., care scria cronică literară la „Echinox”, în alternanță cu Ion Marcoș și Nicolae Oprea, primind, în 1974, premiul pentru critică literară al revistei „Tribuna”. Și-a asumat dificultățile acestei forme de critică, afirmațiile riscante intrând și ele în regula jocului, și a înțeles că acesta e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
Z. Ornea, Ediția academică Caragiale, RL, 2002, 1; Calinic Argatu, Frumusețea lumii văzute, Cluj-Napoca, 2002, 5-9; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 53-54; Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan, Viorica Pătrunjel, Românii din Covasna și Harghita, Miercurea Ciuc, 2003, 470; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, Cluj-Napoca, 2003, 118-121. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
dacă dă Cel de Sus sau Sfântul Terapont, proteguitorul scrisului românesc, vreo carte ar putea să-mi apară și peste hotare, în altă țară, în altă limbă. Știu doar că ea este tradusă și își așteaptă șansa editorială. Adrian Popescu "Echinoxul'' a fost ucenicia unei promoții literare. O puternică, benefică influență culturală au avut asupra mea Peter Motzan și Franz Hodjak, dintre germanii de la ,,Echinocțiu". De Petru Poantă-mi amintesc aproape zilnic, îmi lipsesc judecățile sale tranșante și umorul casant de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
eram elev, în 1964, când "Steaua", m-a publicat la rubrica sa de "Condeie noi'', după ce apărusem în ziarul local, "Făclia", cu o poezie în maniera steliștilor, admirați de mine de departe. Era un pastel citadin, numit "Noaptea", prin 1962. "Echinoxul" a fost ucenicia unei promoții literare, "șaptezeciștii'', a mai multor promoții, nu doar a mea. Au urmat ,,optzeciștii'', apoi "nouăzeciștii", "douămiiștii'', după clasificarea lui Laurențiu Ulici, toți frecventând, cu imens folos (formator) climatul de prietenie, experiențe și exigențe de la "Echinocțiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de poezie) și tensionată, oricum la antipodul armoniilor sau al purismelor neomoderniste. Numai că nu putem nega în bloc, drept expirată, valoarea generațiilor anterioare, cea a lui Nichita Stănescu, Mircea Dinescu, sau Mircea Cărtărescu, iar în anii '70, cea a "Echinoxului". Fiecare val cu noutatea și identitatea sa lirică. Ce se scrie și cum se scrie azi nu se putea scrie, normal, în urmă cu câteva decenii. Dar e mai mult decât o libertate fără limite, acum, e o mutație de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
interioară, dimineața liturghia (o oră), apoi la redacție, lectura ziarelor acolo, muncă redacțională la revista Steaua, colaboratori, telefoane, administrație; după: prânzul acasă cu Angela, soția mea răbdătoare, alte lecturi, telefoane, nu eu sun, mersul la grădința Universității, aflată în clădirea Echinox, la nepotul meu, David ( 6 ani, replică prompt ,,nu te mai mișca, bunicule, ca un moșneag!", agerime a minții, memorie formidabilă, dezinvoltura gesturilor și a vocabularului, "ce muscă invincibilă!" etc. ...) sau particip la unele lansări de carte, multe inutile, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
gânduri) prin cap. Unele mai luminoase, altele mai întunecate, altele ascunse de-a binelea. La vârsta mea mai îți faci desigur proiecte de viitor, deși un proverb spune că Dumnezeu zâmbește când oamenii își fac proiecte. Perioada uceniciei mele la "Echinox" a fost una fabuloasă. Eram coleg de redacție cu Ioan Moldovan, Ștefan Borbely, Virgil Podoabă, Gheorghe Perian, Aurel Pantea, regretatul Augustin Pop. Ne întâlneam în redacția de pe strada M. Kogălniceanu cu criticul Alexandru Cistelecan, Nicolae Oprea, Constantin Hârlav, Al. Th.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Gheorghe Perian, Aurel Pantea, regretatul Augustin Pop. Ne întâlneam în redacția de pe strada M. Kogălniceanu cu criticul Alexandru Cistelecan, Nicolae Oprea, Constantin Hârlav, Al. Th. Ionescu, Dan Damaschin aceștia cu un an sau doi mai mari decât noi. Tehnoredactor al "Echinoxului" era poetul Virgil Mihaiu, un rafinat poliglot, desăvârșit iubitor și cunoscător al jazz-ului. Eram tineri și entuziaști, foarte silitori, studenți cărora nu le scăpa nici o carte bună din librărie În ce privește influența curentele culturale, singura grupare care m-a influențat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
continuă să fie o revistă vie, de cea mai bună calitate. A.B.Această carte de interviuri (in care va fi publicat interviul) are ca teme: literatura și prietenia literară. În perioada anilor 1974 1976 ați fost redactor la revista "Echinox", cum se scria pe atunci? Ce prietenii literare ați legat? Ce amintiri s-au păstrat vii din acei ani? Perioada uceniciei mele la "Echinox" a fost una fabuloasă. Eram coleg de redacție cu Ioan Moldovan, Ștefan Borbely, Virgil Podoabă, Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ca teme: literatura și prietenia literară. În perioada anilor 1974 1976 ați fost redactor la revista "Echinox", cum se scria pe atunci? Ce prietenii literare ați legat? Ce amintiri s-au păstrat vii din acei ani? Perioada uceniciei mele la "Echinox" a fost una fabuloasă. Eram coleg de redacție cu Ioan Moldovan, Ștefan Borbely, Virgil Podoabă, Gheorghe Perian, Aurel Pantea, regretatul Augustin Pop. Ne întâlneam în redacția de pe strada M. Kogălniceanu cu criticul Alexandru Cistelecan, Nicolae Oprea, Constantin Hârlav, Al. Th.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Gheorghe Perian, Aurel Pantea, regretatul Augustin Pop. Ne întâlneam în redacția de pe strada M. Kogălniceanu cu criticul Alexandru Cistelecan, Nicolae Oprea, Constantin Hârlav, Al. Th. Ionescu, Dan Damaschin aceștia cu un an sau doi mai mari decât noi. Tehnoredactor al "Echinoxului" era poetul Virgil Mihaiu, un rafinat poliglot, desăvârșit iubitor și cunoscător al jazz-ului. Eram tineri și entuziaști, foarte silitori, studenți cărora nu le scăpa nici o carte bună din librărie. Chiuleam de la cursuri doar pentru a sta ceasuri întregi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a Universității Babeș-Bolyai, siderați de faptul că treceam zilnic pe lângă așa numitul "bârlog al lui Faust", o încăpere în care lucrase Lucian Blaga, în perioada cea neagră a existenței sale. În ce mă privește, etapa studenției și a uceniciei la "Echinox" nu a fost cea mai roză a vieții mele. Cum absolvisem un liceu tehnic, am fost silit să mă angajez imediat după terminarea celor cinci ani de cursuri tehnice, în care m-am canonit să învăț materii precum mecanica, electrotehnica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de zi, iar acest fapt m-a obligat la un efort suplimentar, datorat unor examene de diferență. Mi-am revenit cu greu din acea stare de epuizare fizică și mentală la care am fost supus. Oricum, perioada studenției și a "Echinoxului" a fost o perioadă magică în felul ei. Și azi mă minunez cum a fost posibil ca, în plină dictatură, să apară o revistă în trei limbi, în care se traduceau texte din Heidegger și din marea poezie universală. Cenzura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai lung, iar cușca ideologică mai încăpătoare. În plus, eram ogari tineri, puteam visa și croi planuri. Funcționa între noi o prietenie literară ce excludea compromisurile și lipsa de exigență. Îmi face plăcere să constat că toți colegii mei de la "Echinox" au ajuns personalități respectate ale literaturii contemporane. Se pare că Mircea Zaciu, respectatul nostru profesor, a avut dreptate atunci când declara, într-un interviu acordat lui Dorin Tudoran, apărut în revista "Luceafărul", că mizează pe câteva din numele colegilor pomeniți mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Eugen Simion, Cezar Baltag, Ion Gheorghe, Grigore Hagiu, Gheorghe Tomozei, Romulus Vulpescu, Florența Albu, Florin Mugur, Ioanid Romanescu, Nicolae Breban, Fănuș Neagu, George Bălăiță ori Al. Ivasiuc. Se afirmă acum cu rezonanțe diverse grupări în jurul periodicelor clujene Steaua, Tribuna și Echinox; la Iași, de menționat tinerescul Dialog; la București Cenaclul de luni și Amfiteatru. În a sa Istorie a literaturii române (III, 1987), Ion Rotaru, exeget foarte informat, se referă, bunăoară, la Generația mijlocie, "pierdută", dar "recuperată", ori întreprinde o Repede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Iorga” din Ploiești, este redactor (1990), director adjunct (1996) și redactor-șef adjunct (2000) la revista „Contrapunct”. Debutează în februarie 1973, la „Amfiteatru”, iar editorial în 1981, cu volumul Ieșirea din apă. Colaborează cu versuri și articole la „România literară”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra” ș.a. Între 1990 și 1993 a beneficiat de burse de creație în Franța. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1993), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995), Premiul Asociației Scriitorilor din București (2001), Premiul ASPRO (2002) ș. a. Prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
concomitent publicând în „Amfiteatru” prima proză, și încă din timpul facultății devine redactor, apoi șef de subredacție la revista „Viața studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează hotărât pentru gazetărie: este redactor la „Viața studențească”, între 1974 și 1979 lucrează ca redactor-șef adjunct la „Viața studențească” și la „Amfiteatru”, iar între 1979 și 1987 ca redactor-șef adjunct la „Scânteia tineretului” și redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
București, unde va lucra până în 1970, când se pensionează. Debutează în 1939, la „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu. A publicat și sub semnăturile Mirescu și Aiax. În primele culegeri de poeme ale lui S., Solii către lumină (1940) și Echinox (1941), versurile se remarcă prin discreție și naturalețe, prin tonalitatea frecvent depresivă și prin sobrietatea mijloacelor figurative. Cu vagi irizări din G. Bacovia și Lucian Blaga, dar și din Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba sau Eugenio Montale, se propune o lirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
au rămas în manuscris. Printre ele se află și pagini care ar putea fi oricând luate ca model pentru arta traducerii: Spațiul intim al poeziei universale (o antologie) și Traducători români din lirica universală. SCRIERI: Solii către lumină, Timișoara, 1940; Echinox, Timișoara, [1941]; Afiș literar, Timișoara, 1945; Osmoze, Timișoara, 1947; 30 de poeme, București, 1973; Cumpăna vieții, Timișoara, 1979; Agora, Timișoara, 1985. Traduceri: Giuseppe Ungaretti, Poeme, Timișoara, 1943; Umberto Saba, Poeme, Timișoara, 1944; Eugenio Montale, Poeme, Timișoara, 1945; Henri Delacroix, Plăcere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Nello Ponente, Modigliani, București, 1970; Giuseppe Gatt, Gainsborough, București, 1971. Repere bibliografice: G. M. Ivanov, Primăvara literară în Banat, RML, 1939, 37; Lucian Costin, Noul scriitor bănățean, „Drapelul”, 1939, 37; George Sbârcea, „Solii către lumină”, TIA, 1940, 119; Dan Petrașincu, „Echinox”, VAA, 1941, 235; Pompiliu Constantinescu, „Echinox”, VRA, 1942, 635; Petru Comarnescu, Cei unsprezece, TIL, 1942, 2 018; Alex. Jebeleanu, „Solii către lumină”. „Echinox”, VS, 1943, 2 967-2 968; Alex. Jebeleanu, „Poeme” de Eugenio Montale, „Lupta patriotică” 1945, 30; i.a.m.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Gatt, Gainsborough, București, 1971. Repere bibliografice: G. M. Ivanov, Primăvara literară în Banat, RML, 1939, 37; Lucian Costin, Noul scriitor bănățean, „Drapelul”, 1939, 37; George Sbârcea, „Solii către lumină”, TIA, 1940, 119; Dan Petrașincu, „Echinox”, VAA, 1941, 235; Pompiliu Constantinescu, „Echinox”, VRA, 1942, 635; Petru Comarnescu, Cei unsprezece, TIL, 1942, 2 018; Alex. Jebeleanu, „Solii către lumină”. „Echinox”, VS, 1943, 2 967-2 968; Alex. Jebeleanu, „Poeme” de Eugenio Montale, „Lupta patriotică” 1945, 30; i.a.m., „Osmoze”, „Banatul”, 1947, 230; Felea, Secțiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]