916 matches
-
în care continentul european nu va mai fi un câmp închis de confruntare între cele două superputeri. Acest obiectiv nu pare de nerealizat dacă sunt avute în vedere schimbările probabile ale echilibrului mondial, în special datorită ridicării Chinei". O însăilare eclectică de idei fără schițarea mai exactă a unei structuri anume. La rândul său, Federal Trust Study Group din Londra susținea ideea creării unei Comisii europene permanente de securitate, cu sprijinul eventual al O.N.U., compusă din "toate sau câteva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mărginire și calitate, sterilitate, extrovertire, rafinament, nevoie de confort, poziție socială ; de cealaltă parte, prolificitate, enciclopedism, tip genialoid, erudiție, atracția ocultismului, asceză și licențiozitate. Eliade își revendica în mod deschis modelul hasdeian. Ralea nu-și revendica nici un model, era un eclectic, cu opțiuni strict occidentale, de preferință moderne. Eclectic era și Eliade, cum era și Hasdeu, dar, ca și acesta, cu repere mult distanțate în timp și spațiu, aproape amețitoare și aparent heteroclite. Pentru Eliade, filozofia se întemeiază pe metafizică, pentru
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
confort, poziție socială ; de cealaltă parte, prolificitate, enciclopedism, tip genialoid, erudiție, atracția ocultismului, asceză și licențiozitate. Eliade își revendica în mod deschis modelul hasdeian. Ralea nu-și revendica nici un model, era un eclectic, cu opțiuni strict occidentale, de preferință moderne. Eclectic era și Eliade, cum era și Hasdeu, dar, ca și acesta, cu repere mult distanțate în timp și spațiu, aproape amețitoare și aparent heteroclite. Pentru Eliade, filozofia se întemeiază pe metafizică, pentru Ralea, pe psihologie. Evident, poziția avantajată e a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ne-am întâlnit: două pulberi magnetice./ lumile și-au pierdut uverturile,/ și-au pierdut geneza și odată cu ea seninul/ și iată-ne venind cu amintirea unei lumi senine” (Două pulberi magnetice). În ciclul Scrisori către Mircea Ivănescu, alcătuit din „fragmente” eclectice de realitate („reală” și textuală), poate fi aflată influența, parțială (ca atmosferă, frazare), a poeziei ivănesciene. În Șocul oxigenului (2002; Premiul Asociației Scriitorilor din București), cel mai valoros volum al său, marile teme sunt iubirea și întoarcerea la origini, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
mă impulsionează, cu toate astea n-aș putea să mă situez ferm, irevocabil, pe poziții partinice. Cu partidul am, în anumite momente, legături etice, nu și teoretice. În ciuda cursurilor pe care le-am efectuat, marxismul meu e difuz. Sînt un eclectic - determinist, providențialist, relativist și sceptic în același timp; nu pot fi un sectar. Aspirația mea a fost mereu aceea de a vedea lucrurile larg, inclusiv din unghiul celui aflat „de partea cealaltă a baricadei”. (Poate de aci „pertinența” - o calitate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și culturale și reprezintă înclinația psihicului uman de a prelua, mai ales inconștient, sugestii și corelații diverse și de a le asocia în exterior cu deosebită claritate, astfel încât rezultatul să pară un adevăr incontestabil. Așa s-ar putea explica caracterul eclectic al poveștilor marine cu pirați, care au apărut în secolul al XVII-lea, în Occident, prin mecanisme poetice, combinând atât elemente din imaginarul general al vieții pe mare, cât și toposuri mitice specifice unor narațiuni eroice, de călătorie sau de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
marină, dar aleasă democratic, mai ales după criteriul cunoștințelor de navigație și al anilor de experiență : căpitan-secund-șef de echipaj-timonier-artilerist-bucătar marinar-matelot-steward), alternau munca și odihna, contabilizau câștigurile, făceau mici investiții, când se putea, își alegeau iubite și se îmbrăcau în haine eclectice și epatante (fancy clothes 6, cum le numește Cordingly), luate de pe diversele vase capturate pentru a le etala, prin porturi, în zilele de răgaz. Mai trebuie amintit că nu doar regii puteau angaja corsari. Guvernatorii din colonii aveau și ei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
o investiție pur financiară. TEMA II. TEORII EXPLICATIVE ALE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE SI PRODUCTIEI INTERNATIONALE. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței 2. Teoria avantajului de monopol sau oligopol 3. Teoria ciclului de viață al produsului 4. Teoria internalizării producției 5. Paradigma eclectică a producției internaționale 6. Sinteza factorilor determinanți ai Investitiilor străine directe. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței Totalitatea fluxurilor de ISD pe plan mondial sunt generate de corporațiile transnaționale, respectivele fluxuri reprezentînd elementul definitoriu al acestora. Implicarea economică internațională a firmelor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
prin abilitățile și competențele sale tehnologice și organizaționale, este cel al producției internaționale. În consecință, s-au structurat preocupări teoretice de abordare a implicării Întreprinderilor În activități generatoare de valoare adăugată situate În străinătate, deci a producției internaționale. Iar, paradigma eclectică a lui John H. Dunning ilustrează progresul teoriilor vizînd ISD și a celor axate pe analiza firmei transnaționale către un curent integrator de gîndire vizînd explicarea producției internaționale. Evoluția abordărilor teoretice În materie s-a produs pe mai multe planuri
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de alte abordări ale ISD. Astfel, firmele care decid să dezvolte facilități productive În străinătate se bazează, arată Vernon, pe deținerea unui avantaj de monopol, real sau imaginar, idee fundamentală În teoria avantajului de monopol elaborată de Hymer. 5. Teoria eclectică a investițiilor străine directe O abordare care caută să integreze ideile esențiale și elementele comune ale principalelor curente de gîndire În domeniul ISD și activitățile transnaționalelor, respectiv teoria avantajului de monopol și teoria internalizării, conferindu-le o dimensiune locațională o
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
investițiilor străine directe O abordare care caută să integreze ideile esențiale și elementele comune ale principalelor curente de gîndire În domeniul ISD și activitățile transnaționalelor, respectiv teoria avantajului de monopol și teoria internalizării, conferindu-le o dimensiune locațională o paradigma eclectică elaborată la sfîrșitul anilor ‘70 de John Dunning. Conform lui, o teorie a activității firmelor transnaționale se află la intersecția dintre teoria macroeconomică a comerțului internațional și teoria microeconomică a firmei, fiind un exercițiu de alocare macroeconomică a resurselor și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
reprezintă un fenomen complex, care poate fi explicat În baza unor așa-numite avantaje: avantajele de proprietate, avantajele de internalizare, avantajele de localizare. Combinația acestor motivații și nivelul lor determină intensitatea și direcțiile fluxurilor de investiții străine directe. Conform teoriei eclectice, firma investește În străinătate În cazurile În care coincid următoarele trei premise: a) firma posedă avantaje de proprietate În țările respective; b) pentru firmă este mai convenabil să utilizeze aceste avantaje pe loc (avantaje de internalizare); c) firma posedă unele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
resurse economice creative, asigurarea cu forță de muncă și nivelul ei de pregătire, costurile internaționale de transport și de comunicație, stimulente și bariere investiționale sau comerciale, sistemul economic și politica economică, diferențele politice, sociale și culturale Între țări Astfel, paradigma eclectică aduce o contribuție considerabilă la explicația fluxurilor de investiții pe țări. Conform paradigmei eclectice a lui J. Dunning, pentru dezvoltarea investițiilor străine directe Într-o țară concretă este nevoie nu numai de dotările specifice ale firmelor transnaționale, ci și de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
internaționale de transport și de comunicație, stimulente și bariere investiționale sau comerciale, sistemul economic și politica economică, diferențele politice, sociale și culturale Între țări Astfel, paradigma eclectică aduce o contribuție considerabilă la explicația fluxurilor de investiții pe țări. Conform paradigmei eclectice a lui J. Dunning, pentru dezvoltarea investițiilor străine directe Într-o țară concretă este nevoie nu numai de dotările specifice ale firmelor transnaționale, ci și de condițiile specifice și favorabile ale acestei țări. Firma transnațională va lua decizia de a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
sunt o condiție necesară și suficientă pentru existența firmelor transnaționale și a fluxurilor de ISD. Teoriile propuse În literatura de specialitate sunt argumentate de ipotezele puse la baza lor și nici o teorie nu o neagă pe alta, fiind complementare. Paradigma eclectică propusă de J. Dunning a devenit cea mai potrivită, În cadrul ei fiind posibilă explicarea motivațiilor investitorilor străini În cele mai numeroase cazuri de efectuare a investițiilor străine directe. O astfel de posibilitate este determinată de abordarea problemei fluxurilor de investiții
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
numeroase cazuri de efectuare a investițiilor străine directe. O astfel de posibilitate este determinată de abordarea problemei fluxurilor de investiții străine cu ajutorul unei combinații de avantaje, care țin atît de firmele transnaționale, cât și de țările receptoare de investiții. Paradigma eclectică presupune două părți participante la desfășurarea fluxurilor de ISD. Prima parte reprezintă firmele transnaționale, dotate cu unele avantaje specifice - de proprietate, de internalizare a producției - care urmăresc să-și realizeze aceste avantaje. A doua parte include țările receptoare de investiții
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de tranzacție? 11. Ce tipuri de externalități există cuprinse În costurile ce țin de alocarea resurselor peste hotare? 12. Descrieți ideile de bază ale teoriei ciclului de viață al produsului. 13. Care sunt premisele de investire În străinatate conform teoriei eclectice? 14. Ce situații pot contribui la luarea deciziei de dezinvestire de către firmele transnaționale? Teste-grilă: 1. Ideile de bază ale teoriei investițiilor de portofoliu sunt: a) capitalul se mișcă dinspre țările cu un nivel mai ridicat al veniturilor și costurilor marginale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
transnaționale de la export la investiții străine directe ; b) recurgerea la exportul producției ; c) recurgerea la licențiere, pentru a evita pierderea piețelor străine În favoarea concurenților ; d) beneficierea de costuri mai reduse ale factorilor de producție. 7. Avantajele de localizare potrivit teoriei eclectice sunt : a) dotarea țării de origine cu resurse naturale și resurse economice creative; b) dotarea țării gazdă cu resurse naturale și resurse economice creative; c) deținerea de către firme a unor active, considerate drept resurse, capabile să genereze fluxuri de venituri
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Orientul român” din Cluj. În cadrul Muzeului Limbii Române, participă la redactarea Dicționarului limbii române. Se impune cu lucrări originale asupra literaturii vechi, editări de texte vechi, studii de toponimie, lexicografie, gramatică, istorie a limbii, remarcându-se ca filolog de formație eclectică, cu preocupări multiple. Majoritatea contribuțiilor le publică în revistele „Dacoromania”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Revista filologică” și altele. Încă din 1914 începe să editeze texte vechi românești: Două manuscripte vechi. Codicele Todorescu și Codicele Marțian (studiu și transcriere). La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
prin structură, fiind organizată în cicluri care poartă ca titluri indicații muzicale (Andante, Allegretto). Invocate ambițios în prefață, temele ar fi „permanențele trăirii omenești: dragostea, patria, locurile natale, războiul, bucuria, moartea”. Sugestii romantice, simboliste, moderniste, folclorice etc. dau un caracter eclectic acestei producții în care autorul cultivă nu o dată locuri comune, dar având orgoliul unui deschizător de drumuri. Totul e văzut la modul animist, alegorizant, antropomorfic, iar versul liber e înlocuit adesea cu versificarea facilă. Poezia fie vrea să păstreze „memoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
este momentul potrivit pentru intervenție? - ce demersuri ar trebui întreprinse? - sunt necesare și implicațiile altor persoane în procesul de negociere? Caracteristicile consilierii educaționale sunt: holistică (preocupă întreaga ființă), complexă (analizează atât comportamentul normal, cât și pe cel anormal al elevului), eclectică (selectează acele metode și procedee, cele mai eficiente, pentru un anumit caz dat), științifică (exploatează rezultatul descoperirilor în domeniul de consiliere; vezi Gog, Lazăr, Psihologie și consiliere pastorală, Institutul Teologic Penticostal, București, 1996). Principalele faze ale consilierii, descrise într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
15 ale fiecărei luni, indicând o structurare specială a sumarului. Redactor este Nicolae Graur, care în ultima perioadă de apariție va figură ca director. L. l. nu declară nici un fel de orientare și nu are un articol-program, iar conținutul rămâne eclectic, amestecând valorile. Poezie semnează, de pildă, alături de Nichifor Crainic, G. Bacovia (Noapte de vară), Agatha Grigorescu-Bacovia, Ion Apostol Popescu, Ion Th. Ilea, mai putin cunoscuții Mihai Ilovici, N. Graur, Traian Mateescu, G. St. Cazacu, Virgil Treboniu, Cristian Sarbu. Proza dau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287866_a_289195]
-
științifică, artistică, culturală”. Redactor-șef este Const. V. G. Grigorescu. Publicație de interes local, N. apelează la „cărturarii satelor și orașelor” pentru „o luminare a tuturor problemelor ce interesează opinia publică”. Lipsită de un program clar, revista are un caracter eclectic: tradiționalistă, didacticistă, cultivând valorile rurale autohtone, pe de o parte, deschisă spre universalitate și modernism, cel puțin la nivelul expresiei, în ceea ce privește procedeele stilistice, pe de altă parte. Rămâne o publicație democratică, nefiind afectată de expansiunea dreptei și de impactul neosămănătorismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288378_a_289707]
-
răspândirea unor teorii sociale antiburgheze. Două lucrări, din Engels (Originea familiei, a proprietății private și a statului) și din Marx (Manifestul Partidului Comunist), pe care le traduce, sunt un fel de corolar al acestei orientări doctrinare cu o urzeală totuși eclectică. Dar în epocă au avut ecou mai ales campaniile lui N. (secondat de ceilalți redactori ai „Contemporanului”) împotriva instituțiilor burgheze (școala, armata, familia ș.a.) ori împotriva „monstruozităților” descoperite în manuale școlare și în cursuri universitare. Deseori și aici, atitudinea suficientă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
perfecțiunea în privința raportului cuvânt/formă - noțiune. Opera lui G. D. Scraba trebuie apreciată în contextul epocii în care a fost creată. Autorul ei s-a integrat în „Școala monografică” întemeiată de Dimitrie Gusti (1880-1955), care concepea realitatea socială în manieră eclectică, ca o sumă de manifestări economice, spirituale, juridice și politice. O asemenea manifestare socială este și limba română, căreia Scraba îi consacră monografia sa cu o parte sincronică, ce conține „Tezaurul”, și una diacronică sub titlul „Chestiunea formării limbii românești
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]