913 matches
-
scurta mea vizită neoficială. Te voi șoca dezvlăuindu-ți că mi-am însușit câteva din broșurile lor. Întinse mâna peste birou, îmi flutură prin față un catalog pe hârtie lucioasă, foarte scump și începu să-l răsfoiască. E o listă absolut eclectică, îngână el. Uite, asta, de exemplu: Musafiri nepoftiți pe capul nemților. O poveste veselă despre bombardarea Dresdei, scrisă de comandantul de escadrilă „Punct-lovit“ Fortescue, Crucea Victoria. Sună cam isteric, după părerea mea. Uite, asta mi-a atras atenția: O abordare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
restaurantul Bucovina. În articularea lor stranie cu momentul pornirii în marș către Țara Sfântă, noian de umbre solitare și necunoscute îi împăienjeneau filmul amintirilor. Începând, însă, cu acele clipe când prima negură i se luă de pe ochi, sesiză uluit caracterul eclectic al peisajului, care, probabil, îl împresura de jur împrejur. Acaparat de o senzație de neînțeles, părându-i-se că fusese introdus pe de-a întregul într-un bloc de marmură, nu reuși altă tresărire decât să-și rotească puțintel ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
103 Capitolul 5. Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica? 117 5.1. Conflict și complementaritate 117 5.2. Diamantul lui Porter 119 5.3. Teoria neoclasică 121 5.4. Teoria instituționalistă și neoinstituționalistă 129 5.5. Paradigma eclectică 135 Capitolul 6. O dezvoltare proprie a paradigmei eclectice 143 6.1. Matricea politicilor statuluigazdă 143 6.2. Transformarea avantajelor de locație în avantaje de proprietate 146 Capitolul 7. Impactul corporațiilor transnaționale asupra statului-gazdă 157 7.1. Balanța de plăți
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cine e pisica? 117 5.1. Conflict și complementaritate 117 5.2. Diamantul lui Porter 119 5.3. Teoria neoclasică 121 5.4. Teoria instituționalistă și neoinstituționalistă 129 5.5. Paradigma eclectică 135 Capitolul 6. O dezvoltare proprie a paradigmei eclectice 143 6.1. Matricea politicilor statuluigazdă 143 6.2. Transformarea avantajelor de locație în avantaje de proprietate 146 Capitolul 7. Impactul corporațiilor transnaționale asupra statului-gazdă 157 7.1. Balanța de plăți 157 7.2. Resursele umane 165 7.3. Mediul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
publicului interesat să înțeleagă resorturile globalizării și modul de acțiune al principalului actor al globalizării - corporația transnațională. În 2003 am avut prima ocazie să îmi cunosc, în carne și oase, bibliografia lucrărilor mele despre corporațiile transnaționale. John Dunning, inițiatorul paradigmei eclectice, este un englez înalt, uscățiv și foarte vivace pentru cei aproape 80 de ani pe care îi are. Alan Rugman este un american bățos, cu ochelari, care a explicat primul, cu 30 de ani în urmă, că internaționalizarea firmei este
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
viziunea marxistă asupra forțelor de producție și, mai ales, teza celebră a lui Vernon (1971) descriu o relație antagonistă între corporații și state. La polul opus, teoriile ortodoxe ale internaționalizării (vezi capitolul 2 din această lucrare) și, mai ales, paradigma eclectică a lui Dunning pun accentul pe complementaritatea între scopurile corporației și cele ale statelor, pe modul în care toate părțile pot avea de câștigat sau cel puțin pe modul în care interacționează (se completează) activele corporației și cele ale statelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
este schimbarea. El dovedește, o dată în plus, că politicile privind filialele corporațiilor transnaționale fac parte dintr-un proces dinamic, fluctuând între două curente extreme: discriminare pozitivă - discriminare negativă. Dezvăluirea a ceea ce se află între aceste extreme cade în sarcina paradigmei eclectice. 5.5. Paradigma eclecticătc "5.5. Paradigma eclectică" Paradigma eclectică își trage seva dintr-o varietate de tradiții teoretice. Ea recunoaște presupunerea neoclasicilor conform căreia imperfecțiunile pieței sunt speculate de CTN-uri, dar respinge în același timp ipoteza că toate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
politicile privind filialele corporațiilor transnaționale fac parte dintr-un proces dinamic, fluctuând între două curente extreme: discriminare pozitivă - discriminare negativă. Dezvăluirea a ceea ce se află între aceste extreme cade în sarcina paradigmei eclectice. 5.5. Paradigma eclecticătc "5.5. Paradigma eclectică" Paradigma eclectică își trage seva dintr-o varietate de tradiții teoretice. Ea recunoaște presupunerea neoclasicilor conform căreia imperfecțiunile pieței sunt speculate de CTN-uri, dar respinge în același timp ipoteza că toate aceste imperfecțiuni ar fi exogene corporației. Paradigma susține
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
filialele corporațiilor transnaționale fac parte dintr-un proces dinamic, fluctuând între două curente extreme: discriminare pozitivă - discriminare negativă. Dezvăluirea a ceea ce se află între aceste extreme cade în sarcina paradigmei eclectice. 5.5. Paradigma eclecticătc "5.5. Paradigma eclectică" Paradigma eclectică își trage seva dintr-o varietate de tradiții teoretice. Ea recunoaște presupunerea neoclasicilor conform căreia imperfecțiunile pieței sunt speculate de CTN-uri, dar respinge în același timp ipoteza că toate aceste imperfecțiuni ar fi exogene corporației. Paradigma susține și perspectiva
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
față de cele care au precedat pătrunderea pe piață, iar schimbările apărute pot influența poziția de negociere atât a corporațiilor transnaționale, cât și a statelor-gazdă. Recunoscând necesitatea întăririi rolului organismelor supranaționale, Dunning (1997) este în dezacord și cu Vogel (1997). Paradigma eclectică mai este cunoscută și sub numele de paradigma OLI15, fiindcă îmbină avantajele proprietății (în special posesia de active intangibile), locației (specifice, ca origine și mod de folosire, unei anumite locații) și internalizării (rezultat fie al eficienței organizaționale a corporației, fie
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Pe de altă parte, corporațiile cu avantaje de tip O puternice sunt mai predispuse să obțină mai multă eficiență din activitatea de internalizare a acestora, pe baza teoriei evoluționare și cumulative a progresului tehnologic (Cantwell, 1994). Forma dinamică a paradigmei eclectice este bine descrisă de Dunning (1993). Modificările - spune el - în volumul și calitatea investițiilor străine atrase de o țară pot fi explicate prin schimbările survenite în: - avantajele proprietății firmelor naționale în comparație cu avantajele firmelor din alte țări; - avantajele locației prin comparație
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o corporație are venituri și costuri (de producție și de tranzacție) specifice fiecărei categorii de factori - de proprietate, de locație și de internalizare. Benito și Tomassen (2003) sintetizează teoriile economice privind performanța firmelor, privindu-le prin prisma factorilor specifici paradigmei eclectice. Implicațiile avantajelor de proprietate asupra performanței corporațiilor includ: - obținerea de rente de monopol din limitarea ofertei și creșterea prețurilor pentru produsele superioare tehnologice (Peteraf 1993); - reducerea costurilor de producție și creșterea randamentelor pe baza asimetriei informaționale (Barney, 1986); - creșterea randamentelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
reducerea eficienței sindicatelor (Cantwell, 2000); - scăderea costurilor de producție prin practica prețului de transfer (Hymer, 1960); - reducerea costurilor de tranzacționare prin comportament colusiv (Hymer, 1960). Capitolul 6tc "Capitolul 6" O dezvoltare proprie a paradigmei eclecticetc "O dezvoltare proprie a paradigmei eclectice" 6.1. Matricea politicilor statului-gazdătc "6.1. Matricea politicilor statului‑gazdă" Politicile pe care un stat-gazdă le poate adopta cu privire la filialele corporațiilor transnaționale se înscriu într-o matrice cuprinzând zece categorii (fig. 6.1 - Voinea, 2001 a). Facem două presupuneri
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
putere de piață acordate individual unor firme. Le vom denumi în continuare IPP-uri specifice, pentru că sunt construite specific pentru firmele care beneficiază de ele. Vom evidenția așadar aceste induceri specifice de putere de piață, susținând, ca dezvoltare a paradigmei eclectice, că ele se transformă din avantaje de locație în avantaje de proprietate. După cum am menționat în capitolul precedent, avantajele de locație sunt netransferabile, în timp ce avantajele de proprietate se bazează pe active intangibile ale corporației, dar transferabile spațial (de la o țară
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Are Foreign Subsidiaries Divested?”, în I. Bjørkman, M. Forsgren (eds.), Driving Forces Behind Internationalization, Copenhagen Business School Press, Copenhaga. Benito, G., Tomassen, S. (2003), „The micro-mechanics of foreign operations’ performance”, în J. Cantwell, R. Narula (eds.), International Business and the Eclectic Paradigm, Routledge, Londra. Birkinshaw, J., Hood, N. (1997), „An Empirical Study of Development Processes in Foreign-Owned Subsidiaries in Canada and Scotland”, Management International Review, 37 (4). Blomstrom, M., Kokko, A. (2003), „The Economics of Foreign Direct Investment Incentives”, NBER Working
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
1994), Transnational Corporations and Innovative Activities, Routledge, Londra. Cantwell, J.A. (2000), „A survey of theories of international production”, în C.N. Pitelis, R. Sugden (eds.), The Nature of Transnational Firm, Routledge, Londra. Cantwell, J.A., Narula, R. (2003), „Revisiting the eclectic paradigm: new developments and current issues”, în J. Cantwell, R. Narula (eds.), The Eclectic Paradigm of International Business, Routledge, Londra. Cantwell, J.A., Piscitello, L. (1996), The Internationalization of Business and Economic Development. The Case of Central and Eastern Europe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
of theories of international production”, în C.N. Pitelis, R. Sugden (eds.), The Nature of Transnational Firm, Routledge, Londra. Cantwell, J.A., Narula, R. (2003), „Revisiting the eclectic paradigm: new developments and current issues”, în J. Cantwell, R. Narula (eds.), The Eclectic Paradigm of International Business, Routledge, Londra. Cantwell, J.A., Piscitello, L. (1996), The Internationalization of Business and Economic Development. The Case of Central and Eastern Europe, Trends in World Economies, 78, Institute of World Economics, Budapesta. Caves, R.E. (1971), „International
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Dumitrescu, S., Bal, A. (1997), Economie mondială, Editura Economică, București. Dunning, J.H. (1973), „The determinants of international production”, Oxford Economic Papers, 25 (3), pp. 289-336. Dunning, J.H. (1977), „Trade, location of economic activity and the MNE: a search for an eclectic approach”, în B. Ohlin, P. Hesselborn, P.M. Wijkman (eds.), The International Allocation of Economic Activity, Macmillan, Londra. Dunning, J.H. (1981), „Explaining the international direct investment position of countries: towards a dynamic or developmental approach”, Weltwirtschaftliches Archiv, 117, pp. 30-64. Dunning
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Capitalism, Oxford University Press, New York. Dunning, J.H. (2003 b), „Location and the multinational enterprise: a neglected factor?”, în T.L. Brewer, S. Young, S.E. Guisinger (eds.), The New Economic Analysis of Multinationals, Edward Elgar Publishing, Cheltenham. Dunning, J.H. (2003 c), „The eclectic paradigm of international production: past, present and future”, în J. Cantwell, R. Narula (eds.), International Business and the Eclectic Paradigm: Developing the OLI Framework, Routledge, Londra. Dunning, J.H. (2003 d), „Relational assets, networks and international business activity”, în J.H. Dunning
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Brewer, S. Young, S.E. Guisinger (eds.), The New Economic Analysis of Multinationals, Edward Elgar Publishing, Cheltenham. Dunning, J.H. (2003 c), „The eclectic paradigm of international production: past, present and future”, în J. Cantwell, R. Narula (eds.), International Business and the Eclectic Paradigm: Developing the OLI Framework, Routledge, Londra. Dunning, J.H. (2003 d), „Relational assets, networks and international business activity”, în J.H. Dunning, G. Boyd (eds.), Alliance Capitalism and Corporate Management: Entrepreneurial Cooperation in Knowledge Based Economies, Edward Elgar Publishing, Cheltenham. Dunning
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
multinational enterprise: a game-theoretic approach”, în T.L. Brewer, S. Young, S.E. Guisinger (eds.), The New Economic Analysis of Multinationals, Edward Elgar Publishing, Cheltenham. Guisinger, S. (2003), „From OLI to OLMA: incorporating higher levels of environmental and structural complexity into the eclectic paradigm”, în J. Cantwell, R. Narula (eds.), International Business and the Eclectic Paradigm, Routledge, Londra. Gupta, A.K., Govindarajan, V. (1991), „Knowledge Flows and the Structure of Control within Multinational Coporations”, Academy of Management Review, 16, pp. 768-792. Hagen, J.
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
eds.), The New Economic Analysis of Multinationals, Edward Elgar Publishing, Cheltenham. Guisinger, S. (2003), „From OLI to OLMA: incorporating higher levels of environmental and structural complexity into the eclectic paradigm”, în J. Cantwell, R. Narula (eds.), International Business and the Eclectic Paradigm, Routledge, Londra. Gupta, A.K., Govindarajan, V. (1991), „Knowledge Flows and the Structure of Control within Multinational Coporations”, Academy of Management Review, 16, pp. 768-792. Hagen, J., Hennart, J.-F. (1995), „Foreign Direct Investment: the Weak Link in Tests
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Copenhagen Business School, Copenhaga. Lukas, A. (2000), „Globalization and Developing Countries”, Trade Briefing Paper, 10, CATO Institute. Maitland, E., Nicholas, S. (2003), „New institutional economics: an organizing framework for OLI”, în J. Cantwell, R. Narula (eds.), International Business and the Eclectic Paradigm, Routledge, Londra. Markusen, J.R. (1983), „Factor movements and commodity trade as complements”, Journal of International Economics, 14, pp. 341-356. Marin, D. (coord.), Mereuță, C., Ciupagea, C., Țurlea, G., Oncescu, C., Ardelea, D. (2001), Economia României. Sistemul de companii. Diagnostic
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
developing countries: has globalization changed the rules of the game?”, Transnational Corporations, 11 (2). Ohmae, K. (1995), The End of the Nation State: The Rise of Regional Economies, The Free Press, New York. Oxelheim, L., Randøy, T., Stonehill, A. (2003), „The eclectic paradigm and the recognition of finance-specific factors”, în J. Cantwell, R. Narula (eds.), International Business and the Eclectic Paradigm, Routledge, Londra - New York. Oye, K.A. (1986), Cooperation under Anarchy, Princeton University Press, Princeton. Ozawa, T. (1996), „Japan: the macro-IDP, meso-IDPs
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
End of the Nation State: The Rise of Regional Economies, The Free Press, New York. Oxelheim, L., Randøy, T., Stonehill, A. (2003), „The eclectic paradigm and the recognition of finance-specific factors”, în J. Cantwell, R. Narula (eds.), International Business and the Eclectic Paradigm, Routledge, Londra - New York. Oye, K.A. (1986), Cooperation under Anarchy, Princeton University Press, Princeton. Ozawa, T. (1996), „Japan: the macro-IDP, meso-IDPs, and the technology development path”, în J.H. Dunning, R. Narula (eds.), Foreign Direct Investment and Governments, Routledge, Londra
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]