171,861 matches
-
cîteva modificări de atitudine și de acțiune. După patru ediții și după structurarea unui adevărat campus artistic, nevoia de integrare în sit a luat locul gesticulației de pionierat, al urgenței de a produce. Și poate nu întîmplător, tocmai în această ediție Mircea Bochiș a realizat cea mai subtilă și mai complexă lucrare a sa, iar Ioan Mihele a simțit nevoia unei întoarceri la figurativ. Peste vastul cîmp albit de menhire, de arhitecturi și de volume mai mult sau mai puțin abstracte
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
pentru prima oară după mai mult de cincizeci de ani, dacă nu cumva pentru prima oară pur și simplu pe aceste meleaguri, reveria artistică este pe cale de a naște unul dintre fenomenele cele mai neobișnuite și mai ambițioase. Amănunte, la ediția viitoare.
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
universuri, de a transpune fascinația purității pierdute, de unde nevoia de evadare, de refulare, de însingurare. Una din trăsăturile caracteristice ale personajelor fiind aceea de a-și căuta singurătatea. Mateiu Caragiale posedă arta de a traduce realul dincolo de clișee. În extraordinara ediție concepută de Barbu Cioculescu "reproducând" ediția Opere (1936) a lui Perpessicius, care - la rândul său - a beneficiat de exemplarul din 1929 revăzut de autor, se împletesc mulțimea cunoștințelor cu valoarea interpretărilor și a trimiterilor la tot ce este mai important
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
pierdute, de unde nevoia de evadare, de refulare, de însingurare. Una din trăsăturile caracteristice ale personajelor fiind aceea de a-și căuta singurătatea. Mateiu Caragiale posedă arta de a traduce realul dincolo de clișee. În extraordinara ediție concepută de Barbu Cioculescu "reproducând" ediția Opere (1936) a lui Perpessicius, care - la rândul său - a beneficiat de exemplarul din 1929 revăzut de autor, se împletesc mulțimea cunoștințelor cu valoarea interpretărilor și a trimiterilor la tot ce este mai important în biblioteci frecventate de el. Că
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
făcute cu dezinvoltură, din care nu lipsește setea de concretețe. Notele de confruntare cu lecturile lui Perpessicius, cu cele ale comentariilor directe pe pagina textului mateian ale lui Șerban Cioculescu. Trimiterile la paginile publicațiilor frecventate, la orice contribuie la creșterea ediției din valori. Barbu Cioculescu se simte implicat de o viață acestei ediții. Nevoia lui de perfecțiune îi alimentează entuziasmul intelectual. El face să fie simțită emoția descoperirii documentelor, informațiilor, în orice comentariu, atât cum preia noțiunile narative cunoscute, dar cum
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
confruntare cu lecturile lui Perpessicius, cu cele ale comentariilor directe pe pagina textului mateian ale lui Șerban Cioculescu. Trimiterile la paginile publicațiilor frecventate, la orice contribuie la creșterea ediției din valori. Barbu Cioculescu se simte implicat de o viață acestei ediții. Nevoia lui de perfecțiune îi alimentează entuziasmul intelectual. El face să fie simțită emoția descoperirii documentelor, informațiilor, în orice comentariu, atât cum preia noțiunile narative cunoscute, dar cum le și trece prin receptacolul său personal. Ca editor, Barbu Cioculescu, își
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
opera: Jurnal, agende, studii heraldice, note istorice, antume și postume, corespondența emanată de la scriitor, acte și documente, Note și variante, dosar critic și Bibliografie. O îndelungată dimensiune a cunoașterii, în cele mai variate domenii, străbate această punere în scenă a ediției. Barbu Cioculescu organizează și disciplinează informația. Cuprinderea lui este atât de mare, încât s-ar putea crede că întreaga lume ajunge să fie implicată în demersul său, numit adesea de el "ritual critic" sau "distanțări critice". Relația cu bunicul matern
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
felul cum propune în Remember ideea că în această povestire "se moare dar nu se trăiește", atingând ariile de acțiune și de introspecție ale textului. Ideea de scrupul al editorului este de remarcat la atenția de a nu reproduce în ediție Sonet valah, fiind publicat sub pseudonim într-un concurs de sonete și suferind intervenții din partea celui care l-a folosit. Ideii de scrupul îi corespunde orice corespunde contribuției editoriale, printre altele, și faptul că demonstrează ceea ce este dificil în artă
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
de sonete și suferind intervenții din partea celui care l-a folosit. Ideii de scrupul îi corespunde orice corespunde contribuției editoriale, printre altele, și faptul că demonstrează ceea ce este dificil în artă, "comunicabilitatea imaginii singulare a unei creații". Mateiu Caragiale, Opere, Ediție, studiu introductiv, note, variante și comentarii de Barbu Cioculescu. Prefață de Eugen Simion, Univers Enciclopedic, București, 2001.
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
Cristian Teodorescu Dacă-mi aduc bine aminte, n-a fost ediție de Campionat Mondial în care arbitrii să nu fie acuzați că "au trîntit meciuri", iar anumite echipe, de obicei gazdele, că au fost favorizate. De data asta însă scandalul a fost uriaș și cam pe bună dreptate. Coreenii au fost
Micul mafiotism autohton by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15057_a_16382]
-
Academia Civică, 2001, 440 pag., f.p. Iulia Popovici Roman (foileton) cu găgăuzi și moldoveni Strînse într-un volum, foiletoanele din Academia Cațavencu ale lui Ioan Groșan se dovedesc un incitant și inedit roman. De altfel, Editura Aula a scos și edițiile definitive ale romanelor s.f. anterioare ale lui Groșan: Odiseea spațială 2084 și Planeta mediocrilor. Din lectura acestei serii, ne dăm seama că ultimul este și cel mai reușit, adăugîndu-i aceluiași an 2084 înfățișarea sa terestră, de tranziție. Miza cărții este
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
curând polifonic conștiințele, prin scrisul său. După ce a experimentat nefasta supunere la regulile restrictiv amputatoare ale cenzurii, ca editor, Constantin Mohanu se bucură acum, la apariția volumului Scrisori către V. Alecsandri de Ion Ghica, să-și vadă împlinită mult așteptata ediție "integrală". Fără texte care nu au mai fost acceptate în edițiile de după 1947, ca Ovreii sau "sistematic omise"în edițiile apărute între 1950-1989, ca Bârzof, reeditat, ca o excepție, în Opere I, din 1962 sau "permanent eludate", ca Liberalii de
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
la regulile restrictiv amputatoare ale cenzurii, ca editor, Constantin Mohanu se bucură acum, la apariția volumului Scrisori către V. Alecsandri de Ion Ghica, să-și vadă împlinită mult așteptata ediție "integrală". Fără texte care nu au mai fost acceptate în edițiile de după 1947, ca Ovreii sau "sistematic omise"în edițiile apărute între 1950-1989, ca Bârzof, reeditat, ca o excepție, în Opere I, din 1962 sau "permanent eludate", ca Liberalii de altădată, Libertatea, Egalitatea. Fără obsedantele "croșete"sau de-a dreptul derutantele
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
Mohanu se bucură acum, la apariția volumului Scrisori către V. Alecsandri de Ion Ghica, să-și vadă împlinită mult așteptata ediție "integrală". Fără texte care nu au mai fost acceptate în edițiile de după 1947, ca Ovreii sau "sistematic omise"în edițiile apărute între 1950-1989, ca Bârzof, reeditat, ca o excepție, în Opere I, din 1962 sau "permanent eludate", ca Liberalii de altădată, Libertatea, Egalitatea. Fără obsedantele "croșete"sau de-a dreptul derutantele rânduri de puncte-puncte, cititorul fiind pus în situația să
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
dacă are dinainte un moment de pauză, de reverie a scriitorului, ori dacă înșiruirea de puncte nu a fost aleasă de cenzură să acopere cine știe ce nume ori idee, în contradicție cu orientarea politicii vremii. Textul cu care se deschide prețioasa ediție, Argument, concentrează un adevărat focar de determinări temporale privind aparițiile scrisorilor, căror harnici istorici literari sunt datorate, cine s-a aplecat asupra conținutului lor pentru a-i detecta valoarea, de la cine a început prețuirea lor literară. Prin urmare, Argumentul oferă
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
concentrează un adevărat focar de determinări temporale privind aparițiile scrisorilor, căror harnici istorici literari sunt datorate, cine s-a aplecat asupra conținutului lor pentru a-i detecta valoarea, de la cine a început prețuirea lor literară. Prin urmare, Argumentul oferă evidența edițiilor și argumente pentru concepția care a stat la baza ediției din 2001. Cronologia, a vieții cât și a operei, impresionează prin subliniatul sentiment al concretului. Orice afirmație, orice observație, orice relație exprimă aprofundarea unui impresionant material investigat. Totul își găsește
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
căror harnici istorici literari sunt datorate, cine s-a aplecat asupra conținutului lor pentru a-i detecta valoarea, de la cine a început prețuirea lor literară. Prin urmare, Argumentul oferă evidența edițiilor și argumente pentru concepția care a stat la baza ediției din 2001. Cronologia, a vieții cât și a operei, impresionează prin subliniatul sentiment al concretului. Orice afirmație, orice observație, orice relație exprimă aprofundarea unui impresionant material investigat. Totul își găsește reflectare în documentul propriu-zis, de oriunde ar veni: arhive, cărți
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
disocieze cele două stări ale Cărții și să exploateze exclusiv obiectualitatea acesteia. Astfel au apărut pseudocărțile, pseudotextele, coperțile butaforice și vignetele decontextualizate ca repere pure într-un spectacol exclusiv vizual. Sursa nemijlocită a acestui nou proiect artistic sînt cărțile imemoriale, ediția rară, manuscrisul miniat sau incunabula, izolate într-un obiect de sine stătător ori asociate în ample imagini ale unei biblioteci imaginare. Miza acestor construcții plastice este memoria culturală a privitorului și ambiguitatea care se naște inevitabil în actul percepției. Textul
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
celor care ne marchează imaginarul colectiv național, în special), ceea ce face revista Manuscriptum este tocmai această apropiere de scriitori ca oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem, și asta fără să luăm în calcul cercetarea literară (lucrările monografice, edițiile complete) în care contribuția revistei este importantă. întîmplările pe care acești scriitori, poate de diferite ranguri, și le transmit în scrisori sau le notează în jurnale, genurile literare inedite pe care le ilustrează la un moment dat din dorința poate
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
care conțin elementul tehno-: tehnocrat, tehnofobie etc.; evident, e vorba de împrumuturi mai vechi și mai noi, precum și de derivate produse de la ele). Sursa cuvîntului este substantivul englez tehnicality (format din tecnical și sufixul -ity), care în Oxford English Dictionary, ediția a II-a, 1989, apare cu două sensuri: 1) "calitate sau caracter tehnic; folosire a termenilor sau a metodelor tehnice" și (mai ales la plural) 2) "chestiune, detaliu, termen sau expresie tehnică; ceva special care ține de domeniul sau de
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
care este vorba". Din engleză a fost deja "exportat" în alte limbi, de pildă în italiană (între limbile romanice probabil cea mai apropiată de română din punctul de vedere al permisivității): cuvîntul tecnicalità "detaliu tehnic", adaptat morfologic, e acceptat de edițiile recente ale unor dicționare (Zingarelli 1999, De Mauro 2000; ultimul îi notează și conotația peiorativă). Atestările românești actuale sînt destul de numeroase; cele care urmează sînt culese din Internet (din pagini pentru care am indicat adrese simplificate). La singular sensurile par
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
cum este cazul cu Dicționarul de științe ale limbii (pentru economie de spațiu îl vom indica mai departe prin D), publicat pentru prima dată la Editura Științifică în 1997, epuizat repede și retipărit în 2001 la Editura Nemira. Această nouă ediție, impresionantă încă de la prima vedere prin cele peste 500 de pagini ale sale, ne prilejuiește cîteva reflecții. Colectivul de autoare - toate membre ale Catedrei de limba română a Facultății de Litere (București) și anume Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
și specialiștii în lingvistică ce vor să recunoască cu sinceritate că nu se pot pricepe, în egală măsură, la toate ramificațiile de azi ale lingvisticii. Pe bună dreptate, tocmai pentru a-l îmbogăți, și a-l aduce la zi, în ediția a doua autoarele au adăugat un număr de 140 de articole. Dintre acestea observăm că se numără și unele scăpări din prima ediție cum ar fi noțiuni destul de bine cunoscute mai de mult precum xenism, etnonim, fond, vocabularul fundamental, deraiere
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
ale lingvisticii. Pe bună dreptate, tocmai pentru a-l îmbogăți, și a-l aduce la zi, în ediția a doua autoarele au adăugat un număr de 140 de articole. Dintre acestea observăm că se numără și unele scăpări din prima ediție cum ar fi noțiuni destul de bine cunoscute mai de mult precum xenism, etnonim, fond, vocabularul fundamental, deraiere lexicală. Acest din urmă fenomen lingvistic a fost cercetat de Al. Graur și de I. Iordan și este prezent în unele opere literare
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
etc. O sintagmă mult utilizată după Revoluția din Decembrie despre limbajul din vremea totalitarismului - căreia i s-au consacrat numeroase articole și cel puțin un simpozion - este limba de lemn care considerăm că neapărat trebuia să figureze în D. Noua ediție a D-ului cuprinde o substanțială "remaniere"și la capitolul "sensuri noi"la articolele existente în ediția primă precum acord, anaforă, diastratic, macrostructură, stare etc. Credem însă că chiar o seamă dintre noile intrări ar trebui să fie îmbogățite de
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]