1,171 matches
-
la începutul secolului al IV‑lea; ‑ a treia ipoteză consideră că începutul artei creștine trebuie găsit în partea extremă orientală a Imperiului Roman, acolo unde și comunitățile creștine erau mai numeroase și unde creștinismul era religie tolerată cu mult înainte de Edictul de la Milano . Această ipoteză este mai verosimilă în opinia multor specialiști, argumentele lor fiind legate atât de existența unei creații artistice în această zonă mai veche decât în alte zone geografice, cât și de faptul că spiritul artistic creștin datorează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este mai verosimilă în opinia multor specialiști, argumentele lor fiind legate atât de existența unei creații artistice în această zonă mai veche decât în alte zone geografice, cât și de faptul că spiritul artistic creștin datorează multe lucrări artei orientale. Edictul de la Milano - a fost o scrisoare semnată de Licinius și Constantin I care garanta toleranța religioasă în Imperiul Roman. Artiștii creștini au folosit ca izvor de inspirație nu numai împrumuturile din arta orientală, elenistă și romană, dar au creat și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ea reflectând chipul nevăzut al lui Dumnezeu și al sfinților, fiind considerată ca un limbaj al bibliei, un mod de exprimare al lui Dumnezeu față de om. Nu trebuie uitat însă faptul că Biserica a ținut cont și de canoanele și edictele referitoare la modurile de reprezentare de‑a lungul istoriei. Spre exemplu, Conciliul Vatican II a elaborat prin lucrările sale mai multe documente pentru a contura poziția bisericii occidentale privind reprezenta‑ rea imaginilor. Astfel, Sacrosanctum Concilium abordează valoarea artei sa‑ cre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
citește în timp ne povestește (cu ajutorul imaginilor) venirea lui Isus, miracolele Fecioarei și luptele sfinților 89. Împotriva acestui uz al icoanelor a apărut o mișcare cunoscută sub numele de iconoclasm, despre care am amintit anterior, inițiat în anul 730 prin edictul împăratului Leon al III‑lea, mișcare care era de fapt expresia subînțe leasă a disputelor care în cursul anilor au apărut între biserică și stat pe când pe tronul Constantinopolului au urcat împărați originari din Armenia și Siria, prin tra‑ diție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
reușit să înfrângă dorința și obișnuința popo‑ rului de a venera icoanele și a vedea în ele pe Dumnezeul în care credeau. Această mișcare a sfârșit așadar într‑un faliment total în anul 834 când împă‑ răteasa Teodora a abrogat edictele iconoclaste. În perioada iconoclasmului, iconodulii au fugit de la Constantinopol spre țări deschise și libere: în Arme‑ nia, Grecia, Spania, Franța, Germania, Italia, ceea ce contribuia la răspândirea artei bizantine. La Roma, unde papii ofereau azil politic refugiaților, erau în acea epocă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
exprime pe baza Scripturii misterele credinței și în același timp un rod simbolic prin care să se identifice mai ales în timpurile dificile ale persecuțiilor: peștele, pâinile, păstorul evocau misterul devenind aproape pe nesimțite schițele unei arte noi. Atunci când prin Edictul lui Constantin li s‑a permis creștinilor să se expri‑ me în libertate deplină, arta a devenit un canal privilegiat de manifestare a credinței. Au început să apară bazilicile mărețe în care canoanele arhitectoni‑ ce ale vechiului păgânism erau reluate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
milenare, unui prestigiu imperial. Creștinii atacau cu patima neofiților, cu fanatismul bigoților. Blestemul lui Tertulian, aruncat magilor, astrologilor și otrăvitorilor, a răsunat în tot evul mediu. Odată cu înălțarea pe tronul Bizanțului a credincioșilor crucii, amenințările s-au transformat în fapte. Edictele lui Constantin cel Mare, urmate de cele ale fiului său Constanțiu, au deschis seria represiunilor sistematice împotriva păgânilor - 313 e.n. Atunci, vestitul avocat Julius Firmicus Maternus, și-a părăsit roba și clientela, luând pana pentru a susține astrologia. Imensa pledoarie
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Galiția - capra neagră și marmota, începând din 1869. Statul bavarez proteja din 1803 pădurea Theresienhain de lângă Bomberg pentru distracția și reconfortarea publică. Existau locuri protejate și în Elveția Saxonă. În Europa, prima rezervație naturală a fost pădurea Fontainbleau Franța prin edictul lui Napoleon al III-lea, dat la cererea Școlii de pictură de la Barbizon (1861). Ideea unei rezervații naturale moderne, a unui parc național a aparținut portretistului american George Catlin (1796-1872) care a militat alături de ornitologul John James Audubon (1785-1851), poetul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
acestei victorii Tiberius a fost avansat la gradul de comandant suprem, a primit titlul de imperator și a devenit din nou consul. De asemenea, a fost invitat conform unui vechi obicei, ca înainte de investirea sa în funcție să publice un edict și, în plus, a fost onorat prin celebrarea triumfului. În ianuarie anul 7 î. Hr. și-a început consulatul alături de Cneius Piso. Încă de la început a adunat Senatul în Curia Octavia și și-a expus dorința sa de a restaura templul
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
a vizita provincia. Se pare că în timpul călătoriei sale pe Nil, a contactat malaria care avea să-i fie fatală și avea să facă ravagii în Imperiul Roman. La întoarcerea în Siria, află că Piso abrogase și amendase multe dintre edictele date de el și furios i-a poruncit să părăsească provincia. Piso a plecat dar s-a oprit la Antiochia cănd a aflat că Germanicus era foarte bolnav. Germanicus era convins că Piso l-a otrăvit, și i-a ordonat
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
an prețurile pe piață, iar edilii să supravegheze cabaretele și tavernele să nu facă comerț cu obiecte scumpe. Ca să dea poporului un exemplu de economie, Tiberius însuși servea la masă mâncarea din ajun la sărbătorile mari. A interzis printr-un edict obiceiul de a se săruta zilnic rudele și prietenii când se întâlneau și recomanda să nu se facă schimb de daruri decât în luna ianuarie. În legătură cu femeile a căror pudoare lăsa de dorit, a dat un ordin să fie pedepsite
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
admite această aberație atunci ne punem întrebarea cine și cum a păstrat intacte atâtea milenii obiceiurile, datinile, portul, creațiile folclorice străvechi, structura construcțiilor specific dacică, miturile, misterele religioase, ce țin de monoteismul dacilor, transmis pe cale populară, firesc, fără intervenția vreunei edict al vreunei personalități, cum s-a petrecut la unguri, la ruși sau la bulgari ori sârbi și câte argumente valabile n-or mai fi. Privind trecutul cu mintea deschisă, luând în considerație toate argumentele valabile aduse de contribuția oricăror discipline
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
azilului. Azilul Îl apără pe fugar; extrădarea constă În predarea acestuia În mâinile autorităților de care fuge. Până În secolul al XVII-lea, dreptul de azil constituia regula pentru infracțiunile de drept comun, În timp ce extrădarea era regula pentru infracțiunile politice. Revocarea edictului de la Nantes, În 1685, a inaugurat tradiția modernă a azilului În Europa, obligând 250000 de protestanți francezi (hughenoți) să-și părăsească patria. Noua politică l-a determinat pe marchizul de Brandenburg să adopte edictul de la Postdam, prin care hughenoții primeau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
era regula pentru infracțiunile politice. Revocarea edictului de la Nantes, În 1685, a inaugurat tradiția modernă a azilului În Europa, obligând 250000 de protestanți francezi (hughenoți) să-și părăsească patria. Noua politică l-a determinat pe marchizul de Brandenburg să adopte edictul de la Postdam, prin care hughenoții primeau autorizația de a se stabili pe teritoriile sale. După Revoluția de la 1789, refugiații politici au devenit mai numeroși decât cei care fugeau din calea persecuțiilor religioase. La ora actuală, nu se mai acordă azil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o acțiune judiciară (jus legis actionis). Cel care poseda toate aceste drepturi era un cetățean complet (civis optimo jure) (ceea ce indică, desigur, că existau și cetățeni incompleți, civis minuto jure). Ceea ce ne interesează pe noi Însă este faptul că, de la edictul lui Caracalla din 212, străinii, cu condiția să fie oameni liberi (peregrinii, beneficiari ai civitatis donatio), pot să devină cetățeni. După cum remarcă Schnapper, „romanii ș...ț au dat naștere ideii că, În principiu, cetățenia este deschisă și are vocație universală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
viitorului Imperiu Roman de Apus, dezvoltarea agriculturii latifundiare bazate pe sclavi și apoi pe coloni a provocat implantarea masivă a unei populații eterogene, a cărei diversitate etnică a fost rapid absorbită de culturile și limbile neolatine. În țările occidentale, de la Edictul lui Constantin până la sfârșitul Evului Mediu și la apariția treptată a statelor-națiune, referința comună la Antichitate și mai ales catolicismul au fost, În special pentru elite, factori puternici de uniformizare. Până la Revoluția de la 1789, crearea statelor moderne nu a avut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politice de toleranță. Acesta implică existența unei religii dominante, mai mult sau mai puțin aliată cu puterea politică pentru care se constituie În garanție intelectuală și morală, religie care acceptă existența și manifestarea altor forme de cult pe același teritoriu. Edictul de la Nantes (1598-1685) a arătat, prin chiar revocarea sa, că această situație de toleranță nu este decât o concesie indulgentă acordată de acela care se consideră deținător al adevărului și care tolerează ceea ce nu poate Împiedica să existe. Apare aici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legii a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de origine, rasă sau religie. Ea respectă toate credințele”. Cum s-a ajuns Însă la aceste precizări? Chiar și atunci când toleranța nu este laicitate declarată, ea reprezintă deja un semn. În acest sens, Edictul de la Nantes poate fi considerat unul dintre primele semne de distanțare a puterii politice față de aspirația la suveranitate a puterii religioase catolice. Prin acest edict, Henric al IV-lea a impus clerului catolic dominant să accepte existența altor religii pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și atunci când toleranța nu este laicitate declarată, ea reprezintă deja un semn. În acest sens, Edictul de la Nantes poate fi considerat unul dintre primele semne de distanțare a puterii politice față de aspirația la suveranitate a puterii religioase catolice. Prin acest edict, Henric al IV-lea a impus clerului catolic dominant să accepte existența altor religii pe teritoriul național. În ciuda limitelor sale și a domeniului restrâns la care se referă, acest text a deschis o breșă legală. Dacă privim istoria mai Îndeaproape
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În raport cu Atena. Imperiul este cel care poartă și spada, și balanța dreptății: dreptul roman, dreptul latin, dreptul „peregrin”. Chestiunea egalității politice nici nu se mai pune, pentru că există o ierarhie a statutelor. Însă istoria romană a tins, În special prin intermediul edictului lui Caracalla (212-213 d.Hr.), să confere cetățenia tuturor locuitorilor Imperiului. Aceasta a fost situația În care s-au realizat două sinteze originale, sortite fiecare unui viitor radical diferit de al celeilalte: stoicismul și creștinismul. Cosmopolitismul Noțiunea de străin ar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a finanța companiile private de spectacole. În felul acesta se va putea asigura o continuitate a inițiativei, care ar putea să frizeze normalitatea“, comentează Mihăiță. El consideră greșit, totuși, ca finanțatorul să traseze un caiet de sarcini, să impună norme, edicte și cutume: „Inițiativele de acest gen - teatre particulare - pornesc de cele mai multe ori din dorința de libertate a creatorilor. Dacă această libertate este luată, în schimbul unor obligații condiționate financiar, înseamnă că ne învârtim într-un cerc vicios. Dacă un organ al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
vezi BIBLIORAMA, recenzie, în revista COMERȚUL MODERN, ianuarie februarie 1976, p. 57). * Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene - 1870 2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004, 312 p. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811 2004), Ed. Edict, Iași, 2004, 521 p. * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1893 - 2004., Ed. Edict, Iași, 2005, 205 p. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Edit. TipoMoldova, Iași 2005, 319 p. * Mălin, vestitorul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
culturii române într-o istorie a presei bârlădene - 1870 2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004, 312 p. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811 2004), Ed. Edict, Iași, 2004, 521 p. * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1893 - 2004., Ed. Edict, Iași, 2005, 205 p. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Edit. TipoMoldova, Iași 2005, 319 p. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ed. TipoMoldova, Iași, 2006, 351 p.; Ediția a II-a, Ed.PIM, Iași, 2009, 354 p. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -18752005, Ed. TipoMoldova, Iași, 2005, 524 p. * Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 1874-2006, Edict Production, 2007, 340 p. * Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, Editura Production, Iași, 2007, 389 p. * Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM, Iași, 274 p.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
doctrină de conciliere între monofizism și ortodoxia fixată Ia Chalkedon. Nu se mai vorbește de natura unică a lui Hristos, ci de o "voință" (în greacă thelema) unică: de unde noțiunea de monotelism care a fost atribuită acestei definiții impuse prin edict imperial în 638. Clerul african se va apropia, din acel moment, de Roma, pentru ca, în 646, exarhul de Cartagina să preia el însuși conducerea revoltei. Același lucru se petrece și în Italia, unde exarhul de Ravenna se revoltă și el
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]