2,701 matches
-
alături de educatoare, o plimbare cu niște ponei, tatăl vrea să afle dacă ea a încălecat pe vreunul dintre căluți. Fetița răspunde negativ, explicând că i-a fost frică. În săptămâna următoare, după ce copilul a participat la aceeași activitate în compania educatoarei, tatăl revine cu aceeași întrebare. Fetița îi explică atunci că nu a încălecat din cauză că „poneilor le este teamă de ea”. Acest scurt exemplu ilustrează mecanismul proiecției care vine să suplinească pentru moment refularea absentă la copil, care atribuie animalului un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și de perseverență în cadrul asistenței sociale instituționalizate, femeia trebuia să dobândească o pregătire specială. Instituțiile create după război, printre care Institutul surorilor de ocrotire de la Cluj, cele ale așezămintelor patronate de regina-mamă Elena, Liceul sanitar „Principele Mircea” și școala de Educatoare și Puericultură „Pia Brătianu” nu pregăteau decât cadre medii. De aceea, înființarea la 1 noiembrie 1929, a școlii Superioare de Asistență Socială „Principesa Ileana” din București a însemnat un progres incontestabil în înfăptuirea politicii de asistență socială 2. Profesorii școlii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aprobat și încurajat în lupta noastră. Femeile azi desfășoară și în România, ca și în lumea întreagă, o activitate extraordinară pe toate direcțiunile. Pretutindeni cuvântul femeii este ascultat și ținut în seamă. Nu se mai poate concepe ca mama-creatoarea vieții, educatoarea copilului, soția care salvează familia muncind în afară de casă spre a-și susține gospodăria prin muncă, femeia care administrează averea comunelor și acelea care ca avocate, ca doctorițe, ca profesoare, îngrijesc de interesele și sănătatea clienților, de instruirea și dezvoltarea sufletească
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
liberă. Femeile socialiste sunt în fruntea acestei lupte. Femeile muncitoare din România se alătură surorilor lor din Internațională și strigă împreună cu ele: Nu! Nu vrem război! Nouă femeilor ne revine sarcina de a propaga ura împotriva războiului. Ca mame, ca educatoare, avem cel mai mare rol în această direcție. Căci noi suferim cel mai mult, noi care cu dragoste de mamă creștem în chinuri și lipsuri copilașii pe care mai târziu ni-i fură cazărmile, tranșeele, gloanțele și ni-i ucide
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
până la 4 ani, cu mama, cu mama care mă răsfăța, și-apoi pregrădinița, cum se numea atunci, și grădinița doi ani de zile care erau ambele considerate creșe, ăă... Am amintiri foarte clare de la grădiniță, îmi amintesc chiar și numele educatoarelor, fiindcă mi-a plăcut atât de mult acolo, m-am distrat mult. Mama nu lucra atunci - adică niciodată de fapt n-a lucrat. Mai târziu avea grijă de copii în casa noastră, dar asta se-ntâmpla când noi eram deja
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
se descrie ca fiind un comandant sensibil la nevoile soldaților săi, pe care dorește să-i ajute și să-i educe. Această tendință mai tandră, mai caldă este de asemenea reprezentată în amintirea din copilărie pe care o are despre educatoarea de la grădiniță, ce era „ca o pasăre mare ce-și întindea aripile peste cuib”. Povestea vieții lui Jacob nu a fost prezentată integral în această carte și totuși extrasele utilizate aici pot ilustra unele dintre posibilitățile de cercetare a amintirilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
așa cum am menționat mai sus, majoritatea intervievaților au amintit părinții atunci când venea vorba de figurile semnificative ale copilăriei lor, unii dintre ei au preferat totuși să aleagă alte persoane pentru ilustrarea acestui rol. Cele mai frecvente alegeri au fost următoarele: Educatoarea de la grădiniță sau învățătoarele din școala primară, mai ales prima învățătoare pe care intervievatul o întâlnește în afara mediului familial, au fost cele mai indicate persoane din această categorie. În toate aceste cazuri, figura aleasă a jucat rol de model, cel
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
e întotdeauna ușor de făcut, așa cum s-a dovedit a fi cea din exemplele de mai sus. Următoarele exemple prezintă cazuri ceva mai problematice. Sara, de pildă, își amintește: „Am amintiri foarte clare de la grădiniță, îmi amintesc chiar și numele educatoarelor, fiindcă mi-a plăcut atât de mult acolo”. Aici m-am întrebat dacă își amintește numele educatoarelor ar putea fi privit ca o tranziție înspre concret. În cele din urmă, am tras concluzia că Sara a rămas la același nivel
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Următoarele exemple prezintă cazuri ceva mai problematice. Sara, de pildă, își amintește: „Am amintiri foarte clare de la grădiniță, îmi amintesc chiar și numele educatoarelor, fiindcă mi-a plăcut atât de mult acolo”. Aici m-am întrebat dacă își amintește numele educatoarelor ar putea fi privit ca o tranziție înspre concret. În cele din urmă, am tras concluzia că Sara a rămas la același nivel de abstractizare și că nu a făcut altceva decât să-și reafirme pur și simplu înțelegerea abstractă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
la același nivel de abstractizare și că nu a făcut altceva decât să-și reafirme pur și simplu înțelegerea abstractă vizavi de perioada în care mergea la grădiniță; adică faptul că a fost atât de plăcut, încât își amintește numele educatoarelor, precum și alte lucruri bune (lucruri pe care, de asemenea, nu le specifică în detalii concrete). Într-un mod similar, David se descrie în felul următor: „Eram timid, cred, eram sensibil, eram un plângăcios, adică unul care se supăra imediat”. Deși
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
birourile fondatoarelor, unde Încă mai erau stilouri și bomboane, și pe lângă gramofonul la care cele două ascultau marșuri de Sousa. Fantomele domnișoarelor Baker și Inglis bântuiau școala printre busturile și portretele adevărate. O statuie din curtea școlii le Înfățișa pe educatoarele cu ochelari Într-o dispoziție capricioasă, primăvăratică, domnișoara Baker gesticulând cu un gest de papă, ca pentru a binecuvânta aerul, În timp ce domnișoara Inglis (mereu În planul al doilea) se Întorcea să vadă ce Îi arăta colega ei. Pălăria cu borurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nici Tomiță și nici Petrică nu au răspuns bine. În afară de vară și de iarnă mai sunt două anotimpuri... spune Petronela și lasă, deodată, capul în jos, roșește și mai-mai că i vine să plângă. Înțelegând totul dintr-o simplă privire, educatoarea se apropie de ea. Apoi, două mâini calde și tare dragi copiilor îi mângâie căpșorul, obrajii și-i șterg o lacrimă nepoftită ce ar fi voit parcă să anunțe sosirea rapidă a altora. Așa e, Petronela, ai dreptate. Celelalte două
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ai dreptate. Celelalte două anotimpuri sunt primăvara, care sosește imediat după plecarea iernii și toamna. Aceasta începe exact atunci când și voi și copiii de la școală sosiți din vacanță. Cine poate să ne spună care anotimp îi place mai mult, întreabă educatoarea. Cel mai frumos e vara! Spune Mihai. Ne ducem la munte sau la mare, pe urmă mergem la bunici. Ne bronzăm, ne scăldăm în apa râului și a mării și devenim mai puternici și mai sănătoși. Da, dar am auzit
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
geamandura-i făcută numai pentru cei care nu știu să înoate. Apa cu adevărat mare și adâncă e dincolo de geamandură, unde poți să arăți cât ești de puternic, de curajos și de bun înotător. Ce părere aveți, copii? Întreabă, iarăși, educatoarea. La mare, zice Daniel, se pot întâmpla multe: valuri uriașe, care izbesc în plină forță, sau furtuni, însă, dacă nu am depășit geamandura, nu ne paște nici un pericol, oricând ne putem întoarce pe plajă. Foarte bun răspuns. Cine ne mai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
paște nici un pericol, oricând ne putem întoarce pe plajă. Foarte bun răspuns. Cine ne mai poate vorbi despre anotimpul său îndrăgit? Mie-mi place iarna! Spune, cu mândrie-n glas, Teodora. Poți să ne spui și de ce? Vrea să știe educatoarea. Pentru că totu-i alb, curat și foarte frumos! continuă fetița. Și pentru că ne dăm cu sania, patinăm, schiem, facem un om de zăpadă..., duce Georgel mai departe răspunsul Teodorei. De fapt, băiatul n-a ridicat mâna, așa cum ar fi trebuit
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
trezit, pur și simplu, vorbind. Însă, ochii copiilor îl privesc plini de mustrare. George simte lucrul acesta. Rușinat, se așază și, acum, privește doar în jos. Pot să povestesc o întâmplare din iarna trecută? întreabă Teodora. Te ascultăm, o invită educatoarea. Odată, mă jucam în satul bunicilor cu un grup de copii. Unui băiețel i-a venit ideea să facem un om de zăpadă. Toți ceilalți ne-am bucurat foarte mult și am trecut la treabă. Abia după ce l-am terminat
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
l-au făcut una cu pământul. Ne-am întristat noi atunci, dar în ziua următoare am făcut un altul, la fel de frumos. Și eu aș vrea să povestesc o întâmplare petrecută tot iarna, spune Nelu. Te ascultăm și pe tine răspunde educatoarea. Noi nu am făcut astă iarnă un om de zăpadă, cum fac toți copiii, ci o colibă de zăpadă. Semăna cu o casă, doar că era mai mică. Era frumos și bine acolo, numai că nu aveam voie să ne
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Toată lumea a râs cu poftă de pățania noastră... Foarte interesante întâmplările povestite de voi, dragii mei! Ce ziceți, mai ascultăm și pe altcineva? Da! răspund în cor copiii. Toți ridică mîinile. Doar Sorina stă cu privirea plecată. Ochii calzi ai educatoarei au observat-o, iar privirea ei plină de bunătate parcă i-ar spune: „Ei, tu nu vrei să spui nimic?” Simțind îndemnul, fetița se ridică-n picioare... Am, nu știu de ce, impresia că, azi, Sorina nu-i în apele ei
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Am, nu știu de ce, impresia că, azi, Sorina nu-i în apele ei. Voi n-o vedeți deloc, însă eu înțeleg că e chiar supărată. Mie nu-mi place nici un anotimp! spune ea. Cum așa Sorinuca? Și de ce? O iscodește educatoarea. Pentru că... iarna e lunecuș, cazi mereu, te lovești și te doare; vara... parcă ai fi într-un cuptor; toamna plouă foarte mult, iar primăvara... Ei, ce-i primăvara? Primăvara... tot plouă. Și trebuie să avem mai tot timpul o umbreluță
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
avem mai tot timpul o umbreluță la noi. Dacă ne lipsește, ploaia o să ne facă ciuciulete. Iar când o avem, uităm câteodată de ea și o pierdem... Toți copiii ascultă cu atenție. Nu le place ce spune fețița, dar... Și educatoarea o ascultă cu atenție. Apoi, pe chipul ei apare un zâmbet plin de înțeles. Și, ce spun părinții când află una ca asta? Ne ceartă, se supără pe noi... Când a auzit astăzi-dimineață mama că am pierdut umbreluța cu cerculețe
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
La Colțul Obiectelor Găsite ai fost? Ochii Sorinei se îndreaptă, ca atrași de un magnet nevăzut spre locul care îi salvează pe mulți uituci. Minune mare! Umbreluța ei se ohihnește leneșă pe un raft. Fața Sorinei se înseninează. Pricepând totul, educatoarea îi dă voie să meargă la Colțul Obiectelor Găsite. Fetița și-a luat umbrela și a sărutat-o de mai multe ori, ca pe o prietenă mică și neastâmpărată pe care o regăsești când nu te-ai fi așteptat. Apoi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Obiectelor Găsite. Fetița și-a luat umbrela și a sărutat-o de mai multe ori, ca pe o prietenă mică și neastâmpărată pe care o regăsești când nu te-ai fi așteptat. Apoi, cuminte, a luat loc în bancă. Glasul educatoarei explică: Să știți, dragii mei, toate anotimpurile sunt frumoase și au rostul lor. Căci primăvara înseamnă trezirea naturii la o nouă viață. Atunci, pomii înfloresc și se pregătesc să ne dea rod auriu și bogat. Florile de tot felul ne
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pune pe noptieră. Se duce, apoi, în bucătărie și-i spune ceva mamei. Copiii nu prea aud despre ce este vorba. Ei! de-ale lor, probabil, de ale celor mari. Și, totuși, până-n dormitor, ajunge, din când în când cuvântul „educatoarea”. „Nu cumva?...” încolțește un gând în capul lui Sorin. Mai știi? Dar poate nu... Mama a intrat cu farfuria de supă. Poftim! spune ea. Parcă e puțin supărată. Sau i se pare lui? Nu pot s-o mănânc. Trebuie, o să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
prichindei însemna pentru bunicuții din povestea mea, câte o rază gingașă și caldă de soare, de voioșie și de fericire ce le intra în casă... „Ce frumos povestea bunica! Mult mai frumos decât mama sau tata. Mai frumos, chiar, decât educatoarea de la grădiniță. Ce mult iubesc acest glas, cel mai frumos și mai catifelat glas din lume...” -Dar, dintre toți, cei mai alintați erau un băiețel și o fetiță care, fiind cei mai mici, făceau, în ograda bunicilor, și cele mai multe pozne
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mici, da, toți sub același acoperiș. Curând veți vedea. Foarte curând. Zâmbi plină de Încredere, opri microfonul și Începu să Împartă sticle cu apă. În sfârșit! murmură Roxanne suficient de tare. Ce comoară, Își zise Bennie. Lulu era ca o educatoare de grădiniță care știa să-i țină pe copiii năbădăioși sub control, făcându-i să bată din palme veseli și ascultători. Își sprijini capul de geam. Dacă ar putea să Închidă ochii câteva minute, creierul lui ar funcționa mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]