1,351 matches
-
intim legat de personalitatea educatorului și că „înainte de a dispune de un conținut restructurat, înainte de a avea cele mai mari mijloace tehnice audiovizuale, educatorii dispun de ei înșiși fiind creatorii propriului stil didactic și al spiritului pedagogic care animă relația educator copil”. 5. Însușindu-și concepția interdisciplinară de terapie psiho-logopedică diferențiată, logopedul va putea interveni preventiv și curativ, la toate nivelurile de realizare, educare reeducare și compensare a fenomenelor complexe de limbaj, acoperind astfel cu realizări prestigioase încrederea ce i s-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai mult indirect prin înlăturarea factorilor dăunători și prin respectarea principiilor educative de către persoanele din anturajul copilului, prin regim unitar de vorbire, indicat de logoped și regim foarte echilibrat, bine dozat, de viață (joc, muncă, odihnă, alimentație). Trebuie ca părintele, educatoarea și logopedul să-i creeze copilului acea securitate afectivă, acea încredere necesară pentru a depăși traumele întâlnite anterior. Considerăm că perioada preșcolară este cea mai indicată pentru profilaxia tulburărilor de limbaj și vorbire, când trebuie îndepărtată orice traumatizare, încercând cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul unor sufixe dezvoltând între ele aceeași opoziție: suf. -tor - toare: director - directoare trădător - trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine derivate prin sufixul -easă, unele prezintă o modificare semantică și în sfera sensului lexical; croitoreasă înseamnă femininul substantivului masculin croitor, cu păstrarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
b, doi, trei, do, re etc. • alte substantive masculine: paria, mesia etc. Opoziția semantică singular-plural a acestor substantive se manifestă indirect în planul expresiei: • în interiorul categoriei determinării; prin variațiile de număr ale articolului: un ochi - niște ochi/ochiu-l - ochi-i; educatoare-a - educatoarele/o educatoare - niște educatoare; joia - joile, vinerea - vinerile; un alfa, b, doi, do; niște alfa, b, doi, do; un paria - niște paria; • la nivel sintactic, prin intermediul opoziției de număr în care se înscriu, prin legea acordului, determinanții nominali
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
re etc. • alte substantive masculine: paria, mesia etc. Opoziția semantică singular-plural a acestor substantive se manifestă indirect în planul expresiei: • în interiorul categoriei determinării; prin variațiile de număr ale articolului: un ochi - niște ochi/ochiu-l - ochi-i; educatoare-a - educatoarele/o educatoare - niște educatoare; joia - joile, vinerea - vinerile; un alfa, b, doi, do; niște alfa, b, doi, do; un paria - niște paria; • la nivel sintactic, prin intermediul opoziției de număr în care se înscriu, prin legea acordului, determinanții nominali: ochi frumos - ochi frumoși
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alte substantive masculine: paria, mesia etc. Opoziția semantică singular-plural a acestor substantive se manifestă indirect în planul expresiei: • în interiorul categoriei determinării; prin variațiile de număr ale articolului: un ochi - niște ochi/ochiu-l - ochi-i; educatoare-a - educatoarele/o educatoare - niște educatoare; joia - joile, vinerea - vinerile; un alfa, b, doi, do; niște alfa, b, doi, do; un paria - niște paria; • la nivel sintactic, prin intermediul opoziției de număr în care se înscriu, prin legea acordului, determinanții nominali: ochi frumos - ochi frumoși; educatoare tânără
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
joia - joile, vinerea - vinerile; un alfa, b, doi, do; niște alfa, b, doi, do; un paria - niște paria; • la nivel sintactic, prin intermediul opoziției de număr în care se înscriu, prin legea acordului, determinanții nominali: ochi frumos - ochi frumoși; educatoare tânără - educatoare tinere; un a foarte rotund - niște a foarte rotunzi ș.a.m.d. Opoziția de număr a substantivelor compusetc "Opozi]ia de num\r a substantivelor compuse" Substantivele compuse care denumesc trăsături morale sunt substantive singularia tantum: bunăvoință, bunăcreștere, bun simț
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
specială, pe parcursul mai multor ore/ședințe de terapie/recuperare. Se lucrează în echipa interdisciplinara și acest demers este parcurs/realizat prin exerciții specifice de către diverși specialiști: profesor de educație specială, învățător, profesor psihopedagog, profesor logoped, profesor de sprijin/itinerat, profesor educator. Elevii sunt sprijiniți să intuiască natură textului (odată ce au deprinderi de orientare independența în textul citit). În programele școlare și în manuale, sunt prevăzute la lecțiile de citire-lectură-comunicare texte cu caracter preponderent epic și texte care aparțin genului liric. Textele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Oac, oac”). Aprecieri, concluzii: Se evidențiază elevii activi. CD player CD Jocul-exercițiu Conversația Aprecieri verbale/ Calificative 79 ANEXĂ 8 PROIECT DIDACTIC Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași Dată: 26.11.2005 Clasa: I-a B, elevi cu deficiență mintală severă Profesor educator: Irina STRUGARU Obiectul: „Educație pentru viața și societate” / Ludoterapie Tema: „Diferențiere sunet-zgomot” Subiectul: „Lumea sunetelor și a zgomotelor” Mijloc de realizare: Jocul didactic Scopul activității: • Diferențierea zgomotelor produse în natură de cele produse de om • Identificarea și diferențierea unor surse
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
le aplicăm frecvent în cadrul disciplinelor de la clasele I-IV, însă am constatat că au o eficiență crescută în cadrul activităților Proiectului educațional”Imaginație și creativitate” la care participăm încă din anul școlar 2003-2004. Această lucrare constituie un suport atât pentru tânărul educator, cât și pentru cei cu experiență în scopul eficientizării și optimizării creativității elevilor prin educația pentru artă și prin artă. Lucrarea este structurată pe trei capitole. Primul capitol este dedicat educației estetice, ce constituie context al dezvoltării creativității artistice,educație
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
estetice pe baza valorilor autentice; ba principiul receptării creatoare a valorilor estetice; principiul perceperii globale, unitare a conținutului și formei obiectului estetic; principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic. Principiul educației estetice pe baza valorilor autentice Acest principiu recomandă educatorilor utilizarea valorilor validate de tradiția culturală, națională sau universală și respingerea kitsch ului. Principiul nu este limitativ decât pentru falsele valori. Astfel, profesorului îi revine sarcina de a selecta și propune operele cele mai reprezentative. El, împreună cu elevii săi, etichetează
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
foarte relativă maschează de fapt caracterul ei heteroclit. În această lucrare am explorat acest fenomen și geniu care se numește Mi‑ chelangelo. După toate aprofundările făcute în cele patru capitole am ajuns la 6 Harold Rosenberg (1906‑1978) - scriitor american, educator, filosof și critic de artă. ConCluzie 152 constatarea că fiecare secol își are maeștrii săi și persoanele de elită. Miche‑ langelo se integrează în toate operele care au fost până la el și se va încadra și în cele care vor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
foarte relativă maschează de fapt caracterul ei heteroclit. În această lucrare am explorat acest fenomen și geniu care se numește Mi‑ chelangelo. După toate aprofundările făcute în cele patru capitole am ajuns la 6 Harold Rosenberg (1906‑1978) - scriitor american, educator, filosof și critic de artă. ConCluzie 152 constatarea că fiecare secol își are maeștrii săi și persoanele de elită. Miche‑ langelo se integrează în toate operele care au fost până la el și se va încadra și în cele care vor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
responsabil asistentul social); - informații despre familia minorului (responsabil asistentul social); - informații referitoare la nivelul școlar al minorului (responsabile cadrele didactice din centru); - fișa psihologică a minorului (responsabil psihologul centrului); - informații referitoare la intervenția educațională (responsabili: psihologul, asistentul social, dirigintele, instructorul educator pentru activități de resocializare); -fișă de monitorizare și evaluare a comportamentului minorului pe perioada internării în centru de reeducare (responsabil instructorul educator pentru activități de resocializare); -fișă intitulată ,,perspective de reintegrare socială” în care se menționează concluziile în urma evaluării planurilor
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
fișa psihologică a minorului (responsabil psihologul centrului); - informații referitoare la intervenția educațională (responsabili: psihologul, asistentul social, dirigintele, instructorul educator pentru activități de resocializare); -fișă de monitorizare și evaluare a comportamentului minorului pe perioada internării în centru de reeducare (responsabil instructorul educator pentru activități de resocializare); -fișă intitulată ,,perspective de reintegrare socială” în care se menționează concluziile în urma evaluării planurilor de intervenție, resursele de care dispune minorul la ieșirea din centru și profilul vocațional al acestuia. Orice minor internat într-un centru
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
educație fizică este normat numai dimineața - în cadrul programului școlar și numai pentru ciclul gimnazial și profesional (unde este cazul). În acest context activitățile de educație fizică și sport organizate după amiaza în cadrul programului educativ sunt supravegheate (nu conduse) de instructori educatori și nu de profesori specializați. Consecințele, din perspectiva domeniului educației fizice și sportului sunt acelea că : •instructorul educativ doar organizează și supraveghează desfășurarea acelor activități alese de minori; •este eliminat rolul conducător al cadrului didactic în cadrul procesului educativ întrucât acesta
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
psihică (Hunt, 1961 și Bloom, 1965). De introducerea programelor "Head Start" care se derulează până astăzi de la începutul anilor 60, sub forma unor programe educative gratuite pentru preșcolari sau ocupat echipe multidisciplinare de cercetători, și practicieni: psihologi, medici, asistenți sociali, educatori. De la inițierea lor s-a pus problema necesității evaluării efectelor lor în privința creșterii nivelului de inteligență și a evoluției copiilor implicați, raportat la copiii din grupele de 35 control (proveniți din familii cu situații socio-economice similare, dar care nu au
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
așa, copiii vor cîștiga acele deprinderi care, o dată înrădăcinate, vor acționa de la sine ușor și spontan, fără ajutorul memoriei"76. El propunea și să se discute cu copilul asupra faptelor și consecințelor lor, formîndu-l ca om cu judecată. Tot timpul educatorul trebuie să procedeze cu calm și cu tact, dovedind copilului că nu i se cer anumite acte din capriciu sau din dorința de a-i comanda, ci din motive raționale, întemeiate. Educația morală ducea la formarea omului pentru virtute, adică
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
reprezintă virtutea conformă cu natura. Copiii trebuie educați conform însușirilor lor firești. Vorbind despre natură, înțelege prin aceasta natura umană. Comenius crede în dezvoltarea tot mai completă a omului. Această dezvoltare nu se înfăptuiește de la sine. În consecință, Comenius pretinde educatorilor o muncă sîrguincioasă și consecventă pentru a asigura copilului cele mai bune condiții de dezvoltare. Omul vine pe lume cu anumite dispoziții pe care numai educația este în stare să le dezvolte pînă la o treaptă superioară. Pentru că omului îi
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ceea ce nu avem de la naștere și ne va trebui cînd vom fi mari ne este dat prin educație"137. C Cunoașterea copilului "Începeți dar prin a vă studia mai bine elevii, căci, desigur, nu-i cunoașteți deloc."138 Rousseau adresează educatorilor acest cald îndemn, de a cunoaște foarte bine elevul, aceasta fiind una dintre condițiile de bază ale unei bune educații. Este adevărat că și alți teoreticieni ai educației atrăseseră atenția asupra necesității cunoașterii elevilor. Nici unul nu s-a ridicat însă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
bani suficientă pentru a înființa la Dessau institutul său "PHILANTROPINUM" ("Școala iubirii de oameni"). Aici începe, împreună cu cîțiva colaboratori, să aplice principiile lui Rousseau. Mulți autori au numit "Philantropinum"-ul "școală experimentală" pentru că era o instituție de încercare, în care educatorii își propuneau să reînnoiască învățămîntul și educația în lumina ideilor lui Rousseau și ale enciclopediștilor: copiii să fie educați pentru o viață fericită, să se bucure de educație fizică și trai în mijlocul naturii, instruirea să se facă pe bază intuitivă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
lui Tagore, ca și în practica școlii de la Santiniketan respectarea particularităților de vîrstă și individuale ale copiilor, atitudinea grijulie față de aceștia, urmărindu-se în același timp dezvoltarea interesului, gîndirii și a inițiativei lor au constituit o preocupare permanentă din partea tuturor educatorilor. Există în cartea lui Tagore un fragment care ne amintește foarte mult de Émile: "chiar de la început, viața omului se dovedește că se desfășoară într-o atmosferă lipsită de bucurii. Cunoștințele sînt cuprinse între niște ziduri înalte, la poarta cărora
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în mod natural. Dacă se va dovedi neîndemînatic, este suficient să respecte natura pentru ca stîngăciile lui să nu cauzeze copilului neajunsuri majore. Mai trebuie reamintit și faptul că Émile nici nu este un copil real. Succesorii lui Rousseau sînt însă educatori, confruntîndu-se cu elevi reali, adesea numeroși, închiși în "închisorile" numite școli. Acești educatori nu pot aștepta ca natura să le îndrepte greșelile. Organizarea școlii nu le permite elevilor să ducă, pe deplin, acea viață naturală a lui Émile. Preceptorul lui
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
națională a Basarabiei după un secol de opresiune slavă a cunoscut personalități luminoase și devotate idealului național cum a fost directoarea Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău. În activitatea sa pedagogică, Elena Alistar s-a afirmat ca o bună româncă, educatoare talentată, cu deosebită pregătire pedagogică și putere de muncă. Elena Alistar s-a născut În localitatea Vaisal, județul Ismail, În anul 1873, fiică a preotului Vasile Balan. Primii ani de școală i-a urmat În satul Congaz, județul Cahul, după
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
instruire a tinerelor se aflau și orele de religie susținute de călugărițe, orele de literatură, morală, de îndeletniciri casnice. Prin centrul educativ de la Saint Cyr s-au pus bazele tradiției de educare a fetelor. Despre activitatea ei ca guvernantă și educatoare auzise și țarul Rusiei, Petru cel Mare, care și-a exprimat dorința s-o cunoască. Marchiza de Maintenon a patronat Institutul de la Saint Cyr încă trei ani după moartea Regelui Soare. Din 1692 instituția de educație a fetelor s-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]