604 matches
-
fon disperat de la Irina. Plângea și striga în receptor. Băuse? N-o știam băutoare. Încer cam să leg într-o poveste coerentă vorbele ei mai mult decât con fuze. Era cazată, în regim conspirativ, la căminele M.A.I.-ului, pe Eforiei. Stătea cu două colege care „sunt niște curve, mă bat și mă păruie tot timpul, Mircea!“ Era spălată pe creier, Mircea, trebuia să facă lucruri îngrozitoare, Mircea, nu mai putea, Mir cea! Plângea în hohote, urât ca un copil căruia
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de la Medgidia joacă un rol important în peisaje, fiind impunătoare, iar orașul se vede ridicat sus și de mare distanță de fabrică, blocurile turn sunt simbolul city-ului. Casa poliției feroviare dintr-un orășel îmi amintește de casa perfectă românească. În eforie Sud, o stațiune curată și frumoasă, micuță, sunt case pitorești și vilișoare de lux. Pe măsură ce ne apropiem de Buzău nu mai sunt înălțimi abrupte, nici iazuri, ci se văd șoselele înalte, strâmtuțe și curbate devenind mai drepte, curbele mai sinuoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
august 1875, când diriginte în Lisa era Ion Pop Reteganul, și pe care am găsit-o citată în aceeași monografie a Lisei, întocmită de "unchiul George", e mai mult decât grăitoare in privința condițiilor în care funcționau aceste școli: " Onoratei Eforii școlare din Lisa. Înaltul minister de culte a dificultat în noul Abecedar de Petri următoarele trei pasaje: la pag. 44, numele de țări înșirate sub punctul 1: la pagina 82, din punctul 3, alineatul al 2-lea: Patria română cuprinde
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
dată dovedindu-se că școala și limba română au fost la ele acasă încă de la 1766, cu mult înainte de apariția școlii publice la Dorohoi. Dezvoltarea judecătorească și administrativă, culturaliza rea populației, rolul primăriei și al administrației în general, cu instituția Eforiei locale la 1851, evenimente ca acelea ale cuce riri i Independenței de stat a României la 9 mai 1877, mișcările locale de la 1906 1907, cu rolul important al Flămânzilor, camp ania militară de la 1916-1918, a celei din 1940-1945, cu eroii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ghica n-au fost decât niște tentative reclamate de episcopul Inochentie (1752-1782) și deabia la 1834, sub Mihail Sturza (episcop Sofronie al II-lea Miclescu) s-a înfăptuit aceasta, când, o dată cu isprăvnicia s-a mutat la Huși și judecătoria, și Eforia, dar și-a deschis cursurile și o școală primară, după noile principii reglementare... De corectat rămân și datele referitoare la ti mpul în care a fost valabilă structura teritorial-administrativă a districtelor (p.216), punctarea deosebirilor dintre ceea c e a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Banu Mihalcea 2. 930. Bardescu Col. Elenă, 10 apartamente, București, str. Uranus 4. Constantă, Mamaia. 931. Baer Ludmila Maria, 4 apartamente, București, str. Oradea Mare 60. 932. Buzatu Ștefan, 5 apartamente, București, str. Uranus 20 A. Brăila, str. Mărășești 19. Eforia, str. Sportului 1. 933. Bragadiru D., 94 apartamente, București, Bd. Gh. Magheru 2, 2-4, 6-8, 2-14. 934. Birceanu Ovidiu și Constantă, 3 apartamente, București, str. Cetății 12. 935. Bunea Anica și Constantin, 3 apartamente, București, str. Logofăt Tautu 60. Constantă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Alexe 6, str. Louis Blank 36. 1266. Constantinescu Elisabeta, 6 apartamente, București, str. Titus 11. 1267. Constantinescu M., 10 apartamente, București, str. Cuza Vodă 113, 120, sos Giurgiului 317. 1268. Ciortan St. Emil, 9 apartamente, București, str. 13 Decembrie 31, Eforia, Tomis, Sinaia, str. M. Kogălniceanu 3. 1269. Clădirea Românească, societate pentru întreținerea și administrarea imobilelor societății, 297 apartamente, București, str. Cavafii Vechi 17, Bd. Republicii 61, calea Moșilor, Bd. 1848, 16; str. Blănari 2, 8, 12, calea Victoriei 77, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
72; str. Vasile Lascăr 95-97 4511. Magardiceanu Hocen, 10 apartamente, București, str. Viitorului 133 4512. Moldoveanu GH. 11 apartamente, București str. Nifon 30; str. Isvoranu 3 4513. Marcu Emil, 3 apartamente, București, str. Olteni 32 4514. Manolescu Ion, 2 apartamente, Eforia Jud. Constantă, str. Anei 4515. Musetescu V. Cristache, 5 apartamente, București str. Alex. Bălăceanu 21 4516. Montblatt Mihail, 9 apartamente, Botoșani str. Sf. Ilie 95; calea Națională 293 4517. Mihăilescu Ion, 3 apartamente, București, str. Miletin 7 4518. Motoiu Constantă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
decurge în tot cazul dela 1 Aprilie a anului ce urmeaza aceluia în care a avut loc faptul ce motivează scăderea. Cu începere dela 1 Ianuarie 1932, toate proprietățile bunurilor rurale și urbane, precum și orice drepturi reale sau personale aparținînd Eforiei spitalelor civile din București, Așezămintelor Brancovenesti din București, Epitropia Sf. Spiridon din Iași, Epitropia Caritatea gălățeana din Barlad și Epitropia spitalului Beldiman din Barlad, dacă sînt direct administrate de Eforia respectivă, sînt scutite de orice impozit către stat, județ, municipii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
rurale și urbane, precum și orice drepturi reale sau personale aparținînd Eforiei spitalelor civile din București, Așezămintelor Brancovenesti din București, Epitropia Sf. Spiridon din Iași, Epitropia Caritatea gălățeana din Barlad și Epitropia spitalului Beldiman din Barlad, dacă sînt direct administrate de Eforia respectivă, sînt scutite de orice impozit către stat, județ, municipii sau comune, sub orice denumiri și prin orice lege, regulamente sau ordonanțe ar fi fost înființate. Pentru contractele în ființă la data de 1 Ianuarie 1932, în care plata impozitelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
în legea pentru modificarea legii pentru înființarea Oficiului Național al invalizilor, orfanilor și văduvelor de razboiu (I.O.V.), legea pentru scutirea de impozite a unor instituțiuni de asistență spitaliceasca, publicată în Monitorul Oficial Nr. 301 din 28 Decemvrie 1931, (Eforia Spitalelor civile, Epitropia Așezămintelor Brancovenesti, Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, etc.), legea pentru administrarea bunurilor statului din 1929, legea pentru scutirea de impozite a Fabricii de lumanari bisericești din Chișinău, publicată în Monitorul Oficial Nr. 119 din 2 Iunie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
de întreprinderi industriale și care frânau inițiativa întreprinzătorilor neboieri, a exercitării dreptului de monopol de către unele instituții și persoane particulare etc., progresul industriei se desfășura anevoios. În septembrie 1860, zalhanaua lui Cerchez din Botoșani, de pildă, a fost închisă, deoarece eforia orășenească avea monopolul tăierii de vite în acel oraș. În târgurile proprietate particulară, proprietarii dețineau monopolul desfacerii principalelor bunuri de larg consum. În aceste împrejurări, firește, nu se puteau fonda, fără încuviințarea și a proprietarului, nici un fel de întreprinderi industriale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
impute plata unor despăgubiri către arendașul moșiei, să-i scoată la licitație mărfuri, să-i oprească exportul de conserve, să-i sechestreze mărfurile etc. Pe de altă parte, abuzurile arendașului moșiei, ale funcționarilor de stat (ai vămii, ai Vistieriei, ai Eforiei orășănești), pretențiile otcupcicului vămii de a i se plăti lui jumătatea de galben de vită tăiată și nu Vistieriei etc. l-au exasperat până într-atâta pe Goldner, încât acesta a fost constrâns să-și suspende operațiile în mai 1849
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ei de producție, iar „o parte din încăperi” au fost închiriate pentru „cazarma de jandarmi și arest”. Concurența internă era mare. Ea era provocată de numeroasele ateliere de producere a lumânărilor, care funcționau în fiecare târg, producând lumânări pentru nevoile eforiilor orășenești, cu care se încheiau contracte prin care acei mici producători obțineau dreptul exclusiv de aprovizionare a orașelor și târgurilor respective cu lumânări pe timp de 3-5 ani. Asupra concurenței externe, neîngrădită de nici un fel de măsuri protecționiste, nu mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lipsa de credit, ci și din politica economică inconsecventă a statului. Până în 1857 a fost în vigoare monopolul producției și al desfacerii atât a lumânărilor de stearină, cât și a celor de seu. Începând cu acel an, statul, păstrând monopolul eforiilor asupra producției și desfacerii de lumânări de seu, a desființat monoplul producției și al desfacerii lumânărilor de stearină, proclamând principiul liberei producții și desfaceri a acestui produs. El a încurajat, după cum am văzut, fabricarea lumânărilor prin acordarea de scutiri de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Th. Ghica și celorlalți întreprinzători. Dar nu toate aceste măsuri au fost puse în practică. Desființarea monopolului asupra producției și desfacerii lumânărilor de stearină, de pildă, n-a fost pusă în aplicare în mod consecvent. Invocând deficitul financiar al unor eforii, statul, încălcând propria-i hotărâre, a continuat să acorde privilegii exclusive unor solicitanți, care se angajau să plătească o „prosfora” (taxă) eforilor. Ioseph Gering s-a plâns Sfatului Administrativ că în 1860 i-a fost oprită „fabrica” sa de lumânări
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să trecem însă cu vederea și menținerea de către legiuitori a unor principii și practici feudale în organizarea și administrarea breslelor: conservarea practicilor confesionale, a obiceiurilor, a îndatoririlor membrilor breslei față de breaslă (plata taxei către cutia breslei), plata unor taxe către eforia orășenească pentru întreținerea spitalelor (obligație a breslelor evreești), obligația de a păstra secretele tehnicii de lucru, conservarea tendinței de a forma o calfă supusă prin „povățuiri în cugetări moralicești și în urmarea datoriilor legii” ș.a. Agățându-se cu deznădejde de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care practicau agricultura ca o îndeletnicire complementară, izlazuri pe care creșteau vite, se foloseau de păduri, de anumite drepturi de monopol asupra unor iraturi ale Tg. Ocna. Or, în perioada 1848-64, pământurile lor erau rășluite sistematic, iraturile trecuseră asupra eforiilor, încât și această categorie de lucrători se afla în plin proces de despărțire de mijloacele de producție, proces care, ce-i drept, nu se va încheia până la 1864. De altfel, spre deosebire de șavgăi, adevărații mineri, care lucrau în permanență, lăturașii munceau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aveau vite mari. Iar dintre aceștia din urmă, 10 erau proprietarii tuturor oilor (3.025) care pășteau pe imaș. În orașe, distribuția pământului nu s-a făcut în mod echitabil, în funcție de necesități, ci în funcție de suma pe care familiile o avansau eforiei care răscumpăra moșia, așa încât, în cele din urmă, și pământul se concentra în mâna celor înstăriți. Se înțelege că între aceștia nu se aflau lucrători angajați în atelierele industriale. Muncitorii din întreprinderile și instalațiile mecanice erau, cum este și firesc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmează. În iulie 1856, de pildă, rufetașii au cerut domnitorului să li se restituie terenurile rășluite, să li se sporească lefurile și să aibă reprezentanți în conducerea administrativă a Tg. Ocna: „să avem și noi rufetașii - cer jăluitorii - drepturi la eforie și deși suntem noi mai mulți, ne mulțumim a fi privită obștea noastră deopotrivă cu a orășenilor”. Această din urmă cerere este semnificativă, ea vădind conștiința intuitivă a locului pe care-1 ocupau și a rolului pe care-1 jucau rufetașii în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mănăstirești. Locuitorii lor aveau obligații feudale. Dreptul de a vinde bunurile de primă necesitate era monopol al proprietarilor. Chiar în orașele zise libere, libera concurență era îngrădită; asupra desfacerii bunurilor de primă necesitate (pâine, carne, băuturi, iluminare) era instituit monopolul eforiilor. Imigrarea țăranilor în orașe era împiedicată prin prevederile restrictive ale Regulamentului Organic și, ulterior, prin așezământul din 1851. În pofida principiilor proclamate prin Regulamentul Organic, circulația oamenilor precum și a mărfurilor se lovea de numeroase piedici (taxe de intrare în orașe, taxe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca urmare nu numai ruinarea unora, ci și înavuțirea altora. Este adevărat că meșteșugarii și negustorii înstăriți treceau fie în rândul boierilor, fie, îndeosebi, în rândul sudiților, atrași fiind de avantajele și privilegiile de care se bucurau cele două categorii. Eforia orașului Iași, de pildă, a constatat în 1833 că „toți fruntașii neguțitorilor fiind sudiți”, nu are posibilitatea să aleagă un mai mare staroste (starostele tuturor breslelor de negustori din Iași) de negustori, care trebuia să fie indigen. Trecerea lor la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu numai pentru hrana familiilor lor, ci și pentru furaje. Dar, ca și meșteșugarii, ei practicau agricultura sau creșterea vitelor ca îndeletniciri complementare. Faptul că problema aprovizionării orașelor cu alimente constituia în acea epocă o chestiune de importanță capitală pentru eforii și Ministerul de Interne dovedește că o parte a negustorilor și meșteșugarilor, care alcătuiau majoritatea populației în principalele orașe, erau rupți total de agricultură. Ruperea totală de agricultură a meșteșugarilor și a negustorilor a fost un proces îndelungat, care nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
16 erau proprietarii tuturor oilor (3.025) care pășteau pe imaș. Vitele erau crescute și îngrășate numai pentru piața orășenească. Distribuția pământului nu s-a făcut într-un mod echitabil, după necesități, ci în funcție de suma pe care orășenii o avansau eforiei, așa încât, în cele din urmă, și pământul se concentra în mâna orășenilor mai înstăriți, mai ales că și pământul intrase în circulația mărfurilor, începuse să fie vândut și cumpărat. Pentru cultivarea acelor loturi ajunse în proprietatea unui orășean mai înstărit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rangul. Cei mai mulți dintre aceștia din urmă erau și prin concepție, și prin îndeletniciri, burghezi, ca să nu mai vorbim de o mică parte a boierimii, așa-zisă liberală, din care s-au recrutat cadrele conducătoare ale mișcărilor social-politice, cu caracter burghez. Eforia orașului Iași, referindu-se în 1833 la unii negustori, arată că deși primiseră „numiri de boieri... nu se leapădă de cea întâi a lor ființă”. Casierul din 1855 al Cămării ocnelor fusese funcționar al isprăvniciei, făcuse avere, „de dânsul câștigată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]