109,106 matches
-
de a fi originală cât timp prima problematizare aparține lui Xenofon în dialogul minor Hieron și care a făcut, ulterior, obiectul reflecției lui Leo Strauss 2. Dacă biografia semnată de Johnson concretizează afirmațiile generale făcute de Xenofon-Seneca asupra tiranului, în egală măsură, aceasta poate fi citită și dostoievskian, ca replicare a lui Dmitri Karamazov, personaj literar, în Iosif Visarionovici Stalin, personaj istoric. Chiar dacă Johnson nu își asumă nici explicit, nici tacit această echivalentă Ivan Karamazov - Stalin, n-ar fi un abuz
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
un exponent autoritar al unor simboluri și instituții noi, în esență el cumulează încă, în secvențe alternative, atît vocația de zugrav și de iconar, cît și pe aceea de actor laic în plin specatacol al gratuității. Spre deosebire de artistul occidental, însă, egal cu sine indiferent dacă pictează pentru sala de expoziție sau pentru spațiul amplu al unei catedrale, pictorul român trăiește încă - și va continua să trăiască astfel pînă în momentul coliziunii sale cu postmodernitatea - într-o subtilă și spectaculoasă schizoidie filosofică
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
izbucnite din adâncuri se înalță în duioase brațe de întinderi. permanent și pretutindeni mă apropii îndepărtându-mă permanent și pretutindeni mă încurc în libertate dar am libertatea de a ma încurcă nu mă afectează pierderile trag draperiile, potolesc lumină devin egală cu ceea ce este profund și mă îndepărtez apropiindu-mă. cel ce... doar cel ce accepta pierderea uitând de sine și de lucruri dobândește cel ce se înalță prea mult pierde echilibrul cel ce aleargă prea repede nu poate ajunge nicăieri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Repetată, picătură de apă, oricât de lin ar curge, poate perfora și stâncă cea mai dură. Spre deo sebire de mișcările tectonice care influențează scoarță pământului și pot fi determinate cu precizie, fenomenele de eroziune care o pot modifica în egală măsură au loc în timp. Femeilor din viața mea, si nu vorbesc de mama mea, le datoresc până și viața... Prietenilor care afirma că am avut noroc le aduc aminte că am fost închis și chinuit, urmărit și persecutat, si
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
n-am idee dacă ieșeau bune...). Anticariatele nu le-au păstrat. Nici nu cred c-ar fi avut de ce. Am găsit, în schimb, alternativă la kitsch-ul lor utilitar, cîteodată, doar cîteodată, acceptabil, o carte tot despre viața asta măruntă, egală, în care intră și croitorie, și cleveteli, și vise, și literatură. Întîlnire la Paris, volumul Adrianei Bittel în care Compania (Adina Kenereș, mai exact) aduna, prin 2001, unsprezece proze. M-am gîndit, recitindu-le, că femeile au, cel puțin virtual
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
spre extremitățile sîngeroase ar fi fost mai frecvente, iar democrația însăși ar fi avut toate șansele să fie compromisă. Elogiul moderației de Aurelian Crăiuțu este un omagiu adus înțelepților politicii, un manual sui-generis de interpretare a fenomenului politic, util în egală măsură spectatorilor angajați și jucătorilor.
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
fi dacă noi am publica, cu litere cît brațul, un titlu de genul: Carmen Mușat face glume cu Ovidiu Șimonca? Nu ar rîde și curcile aviare de noi? Cam în situația asta se află colegii de la Observatorul cultural. O doamnă egală sieși În numărul din 15 mai-14 iunie 2006 al revistei Cuvîntul, poeta Ileana Mălăncioiu, în interviul luat de Laura Albulescu, se dovedește aceeași doamnă discretă și fermă pe care o știm și o prețuim cu toții. Ceea ce impresionează la Ileana Mălăncioiu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
spațiul din ea. Efectul fiind că trebuie să tai sau din partea detectivistică sau din informațiile de background, a căror succesiune alimentează intriga. Or, acesta e unul dintre păcatele lui Howard - nu prea vrea să taie. Ponderea celor două, cantitativ, e egală, dar rezultatul acestei "corectitudini politice" este o rutină care obosește spectatorul: zece minute de acțiune, urmăriri cu mașini, împușcături, tot tacîmul minus scena de sex, urmate de alte zece în care încasezi pe bandă rulantă informații de artă, teologie, na
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
valorile, în acord cu o rațiune superioară. A transformat scepticismul și relativismul dintr-o banală filosofie de viață într-o motivație profundă a esteticii și a criticii literare, articulată într-o teorie a mutației valorilor estetice. Confesiunea lovinesciană este, în egală măsură, o probă de moralitate, o formă de onestitate și o cale de câștigare a credibilității. Un portret interior al criticului de la "Sburătorul" riscă să reproducă îndeaproape confesiunile din Memorii. E. Lovinescu are o rară conștiință de sine, ajunsă până în
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
izbucnite din adâncuri se înalță în duioase brațe de întinderi. permanent și pretutindeni mă apropii îndepărtându-mă permanent și pretutindeni mă încurc în libertate dar am libertatea de a ma încurcă nu mă afectează pierderile trag draperiile, potolesc lumină devin egală cu ceea ce este profund și mă îndepărtez apropiindu-mă. cel ce... doar cel ce accepta pierderea uitând de sine și de lucruri dobândește cel ce se înalță prea mult pierde echilibrul cel ce aleargă prea repede nu poate ajunge nicăieri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Repetată, picătură de apă, oricât de lin ar curge, poate perfora și stâncă cea mai dură. Spre deo sebire de mișcările tectonice care influențează scoarță pământului și pot fi determinate cu precizie, fenomenele de eroziune care o pot modifica în egală măsură au loc în timp. Femeilor din viața mea, si nu vorbesc de mama mea, le datoresc până și viața... Prietenilor care afirma că am avut noroc le aduc aminte că am fost închis și chinuit, urmărit și persecutat, si
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
urâte și spurcate<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 1999, p. 60. footnote>, Părinții sfătuiesc că pentru ca aceste imagini înșelătoare să nu se mai furișeze trebuie să păstrăm mereu un post egal și măsurat<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 196 footnote>. În acest mod, se poate ajunge la îndepărtarea imaginilor necurate<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 69. footnote> care apar dacă nu suntem stăpâni pe stomac și pe cele de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
absolute și a voinței de a-I lua locul Creatorului, sau de a înălța înaintea lui un alt dumnezeu constituia negarea, respingerea lui Dumnezeu, căreia îi urmează inevitabil căderea cu toate consecințele ei, căci orice tentativă de a te socoti egal cu Dumnezeu este sortită eșecului. Mai întâi de toate, diavolul pune înainte nu un lucru vădit rău, ci un lucru care pare bun și adevărat, căci răul nu poate cuceri prin el însuși. Privitor la aceasta, Părintele Stăniloae prezintă acel
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
este suficient să înțelegem că infinitatea spiritului creat se opune inevitabil infinității materiei, care reprezintă infinitatea numărului, a goliciunii (κένωμα καὶ οὐδέν), a timpului și, prin acestea, a finitului însuși, așa cum se opune el infinitului necreat, „care este etern, întotdeauna egal cu el însuși, deasupra întregii creșteri și întregului declin, incapabil de a primi o nouă bunătate”<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Soluția la paradoxul Sfântului Grigorie rezidă în următoarele: dacă perfecțiunea este de neatins
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Brumaru, Gheorghe Crăciun, Andrei Pleșu, Livius Ciocârlie, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Radu Aldulescu, Eugen Simion ș.a., evenimentul a rămas la fel de elegant, dar și producător de surprize. Cele cinci cărți alese de juriu pentru anul acesta s-au repartizat aproape egal între proză (Ion Manolescu, Derapaj, Ed. Polirom; Petru Cimpoeșu, Christina Domestica și Vânătorii de suflete, Ed. Humanitas; Eugen Uricaru, Supunerea, Ed. Cartea Românească) și critică/istorie literară (Matei Călinescu, Eugen Ionesco: teme identitare și existențiale, Ed. Junimea; Florin }urcanu, Mircea
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
curios de pe margine cunoștințele, a văzut cît de puțin le cunoștea: proba "puterii" e cel mai eficient revelator al caracterului și foarte puțini s-au dovedit imuni la sindromul suitului la cap. Boala începe prin a nu mai saluta decît egali și superiori ierarhic, a accepta flaterii deșănțate și a face caz de agenda încărcată pînă la refuz cu mese de lucru, voiajuri de lucru, sindrofii, protocoale. Apoi vine faza acută, cînd funcționarul superior crede, fără urmă de îndoială, că notorietatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
creștin. Creația lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) reprezintă o primă tipologie stilistică - stilul „monolit”<footnote Este relevant modul în care Steve Reich evocă muzica lui Bach: „Bach este evocat [de către Steve Reich - n.O.G.] pentru această pulsație neîncetat activă, egală și care dă naștere unui muzici perfect omogene”, Ramaut-Chevassus, op. cit., pp. 62-63. footnote>, integru, fără „fisuri” și „inegalități”, un stil care, pe întreaga desfășurare a vieții compozitorului, și-a păstrat un nivel constant al consistenței structurale, expresive, valorice. Fără abateri
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
al deplasărilor), cel implicit, psihofiziologic (al caracterului și temperamentului) sau cel pur existențial (modul de viață, condiția matrimonială, aspirațiile și filosofia personale) nu sunt suficiente pentru a explica natura și calitatea radicală a acestei diferențe? Răspunsul este evident și, în egală măsură, surprinzător: ambii compozitori, fiecare în parte, nu au existat în aceeași ordine a lumii sau, altfel spus, mai degrabă în două lumi diferite, chiar dacă aparent este vorba despre același spațiu al Germaniei secolului al XVIII-lea. Iar criteriul de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
o amplificare gradată, permite transfigurarea succesivă a intonației înspre ipostaze de motiv, frază, perioadă, articulație formală, ansamblu de articulații, ciclu de părți etc., toate presupunând prezența intonației inițiale într-o formă recognoscibilă în calitatea ei de funcție structurală-arhitectonică și, în egală măsură, procesuală, drept garant al unității, omogenității și integrității discursive a tuturor părților constitutive ale ciclului simfonic; (2) ideea simfonismului, într-o primă accepțiune, s-ar referi la definiția de gen - calitatea unei lucrări de a fi simfonică (monumentală) în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
aceea de a deveni reprezentativă pentru toată evoluția premergătoare, concentrând într-o sinteză structurală-estetică de ordin superior totalitatea elementelor relevante în definirea unui stil, dar și a unei epoci stilistice în general. Sfârșitul unui ciclu stilistic poate să semnifice, în egală măsură, încheierea care presupune, totuși, un potențial de continuitate, dar și închiderea ca epuizare a acestuia. Spre exemplu, în cazul lui Bach este vorba despre o sinteză cu caracter de epuizare a potențialului de continuare, fără soluții pentru viitor, așa cum
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
vizează fenomenul stilistic, acesta văzut nu atât ca definiție standard, cât mai degrabă ca fenomen viu, flexibil, în calitatea lui de coeficient al mutațiilor din planul gândirii muzicale și al relației vizând transformările din planul realității exterioare. Această atitudine în egală măsură confirmă și contestă afirmația Marciei Citron, deoarece, pe de o parte, fiecare context stilistic este interpretat prin specificul prin care se legitimează, însă, pe de altă parte, tocmai prin această interpretare a alterităților relaționate se relevă filonul trans-stilistic al
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
eliminând celelalte posibilități de abordare ca fiind compromise printr-o generalitate irelevantă sau chiar deformantă, iar în al doilea rând, exclude cu desăvârșire posibilitatea unei abordări sintetice, una ce ar încadra particularitatea într-o imagine de ansamblu mai amplă. În egală măsură, focalizându-ne asupra detaliilor caracteristice, s-ar putea omite potențialitatea unor posibilități fecunde de reformulare a trecutului în termenii prezentului. 3.4. Colajul de stiluri drept concepție hiper-stilistică Postmodernismul reprezintă o ultimă perioadă istorică în care mai pot fi
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ele. Și nu e mirare că imaginea care domină cartea pentru copii - sub forma albumului, a benzii desenate, sau a unei mixturi a celor două - se cere înțeleasă în complexitatea ei, fiindcă nu de puține ori ea se adresează în egală măsura copiilor și adulților. Cele două mari expoziții ale salonului, reunind artiști grafici tineri mai puțin cunoscuți, Figuri ale viitorului și Alice și Peter Pan o dovedesc cu prisosință. Trebuie spus că prin ,tineri" se înțelege aici artiști care nu
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
pe care minusculele variații de meteorologie sufletească n-o pot altera. Dimpotrivă, o confirmă precum lăuntrice omagii: Nimic mai adevărat/ ca acest drum prin zăpadă/ o adîncire în prăpăstii albastre/ cu pașii uimiți// un semn te poate scoate/ din starea egală cu sine/ un fior de culoare o frică/ în blana de animal rătăcit" (Sensul mirării). Dispoziția dominantă e un soi de indiferență produsă de egalizarea valorică a tuturor lucrurilor acestei lumi. O egalizare care dezamorsează posibilele conflicte, împingînd peisajul universal
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
dominantă e un soi de indiferență produsă de egalizarea valorică a tuturor lucrurilor acestei lumi. O egalizare care dezamorsează posibilele conflicte, împingînd peisajul universal pînă la neutralitatea abstracțiunilor: "Să eșuezi/ pe o insulă încețoșată/ să plantezi nori/ cînd ziua e egală cu noaptea/ și ție totul îți este egal/ ca și cum granițele dintre ființe/ s-ar stinge pînă la simple ultime numere" (Numere ultime). O astenie rezumă de la sine senzațiile, astfel încît vocea se contrage în șoaptă: "încerc să-mi fac prietenă
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]