1,494 matches
-
strica dupe vremi”. Cum văd eu, părinte, din hotărârea „Divanului Cnejiei Moldovii” din 5 martie 1774 mănăstirea Copou a ajuns din nou sub stăpânirea Trei Sfetitelor. Fii mai limpede, dragule! Divanul Moldovei spune: „De vreme ce sfințiia sa chir Elisei arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea de la Copou avându moșia sa împregiur sântu trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și alte bresle de la carii mănăstirea n-are nici un folos... Iată printr-această carte Divanul dă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea de la Copou avându moșia sa împregiur sântu trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și alte bresle de la carii mănăstirea n-are nici un folos... Iată printr-această carte Divanul dă volnicie egumenului carele iaste la mănăstirea Copoul ca să aibă a lua de la toți acei ce sânt șezători... pe moșiia Copoului... dea zecea din toate după obiceiu și să lucreze câte 12 zile într-un anu la mănăstire”. Ei, da’ treaba nu-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
câte 12 zile într-un anu la mănăstire”. Ei, da’ treaba nu-i simplă, fiindcă dacă mănăstirea n-a avea cumva treabă pentru ei, să le ia „câte 2 lei de tot gospodarul”. De nu se vor supune acestor porunci, egumenul avea dezlegare să-i dea la Divan și acesta „îi va supune la toate și se va îndeplini”. Uite cum mănăstirea pune la dare și la muncă pe bieții săteni care până atunci trăiau în pace. Și acum, dacă știai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
însă trebuie să spunem că biserica a fost pusă sub epitropia breslei negustorilor, care, pentru refacerea bisericii (1756-1758) au dat oarece din alișverișul lor. Patriarhul de Constantinopol Samoil ridică mănăstirea Spiridoniei la rangul de stavropighie (mănăstire de sine stătătoare cu egumen arhiereu). Odată cu statutul de mănăstire primește însărcinarea de a îndeplini și rolul de spital pentru obștea târgului Iași. De la început se poate spune că Spiridonia a ajuns cea mai însemnată „bolniță” din Moldova. Mănăstirea avea în subordine zece biserici, două
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ghica voievod! Sunt numai urechi, părinte. „Am socotit de lipsa unui lucru... trebuincios țării aceștiia,... adică a fi spitale pentru hrana, chiverniseala, căutarea și odihna săracilor și a mulți bolnavi și neputincioși... Pentru care lucru, viind înaintea noastră cucernicul... Iosaf egumenul de la Sfânta mănăstire a Sfântului... Spiridon, ce acmu de nou iaste zidită din temelie în târgul Iașii, ne-au arătat un hrisov de danie... de la... Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod întru care scrie... pentru trebuința spitaliei... dăruindu-să... moșiia domnească tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de deochi - că se cam bea în sfânta mănăstire fără să se scoată măcar o para chioară. Miere să fie, fiule, că muște se adună cu nemiluita! Eu zic să mergem mai departe, părinte. Uite că în inventarele întocmite de egumenul Sofronis la 1 iunie 1761 (7269) și cel făcut de epitropii mănăstirii la aceeași dată găsim un lucru cu totul deosebit. Despre ce ar fi vorba, că m-ai făcut curios peste poate! La capitolul „Tij argint” - adică tot argint
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de lei pe lună, fără a avea vreo supărare din partea doctorului Curții. Privind doftoriile, acestea „vamă să nu plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor fi de tebuință”. Din acest așezământ am mai aflat că sfinția sa Irinupolios egumenul mănăstirii va trebui „să aibă sfinția sa purtarea de grijă și priveghere și pentru doftori, i gherah, i spițer și alți oameni din slujba spitalului ca să vază cum urmează la rânduiala slujbei lor și pentru purtarea de grijă a bolnavilor”. Iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
într-un an de la toate satele și viile și stupii, să fie călugărilor pentru hrană și pentru pomenirea ctitorilor... Iar ce va rămâne mai mult din acel venit, din acel an, să aibă a-l strânge și a-l vinde egumenul... și să facă bani, însă toate cu știrea și cu scrisoarea părintelui,... chir mitropolitul Sucevii, și să-i trimită cu pecetea sfinției sale la mai sus scrisa și slăvita cetate a Ierusalimului și să-i dea în mâinile marelui și slăvitului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
convins, dragule, că porunca voievodului Radu Mihnea este oglinda modului de închinare către locurile sfinte a tuturor mănăstirilor noastre. Așa că, hai să pornim pe firul faptelor. ― Întâi aș vrea să spun că mănăstirile noastre se aflau sub stăpânirea deplină a egumenilor și suita lor trimiși de la mănăstirile locurilor sfinte cărora le erau închinate. Ca atare, aceștia se comportau ca și cum s-ar fi aflat pe propriile lor moșii. ― De fapt, erau niște vechili cărora trebuia să le dea ascultare călugării, țiganii robi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de vreme, însă, deși acei negustori le credeau pierdute, le-au găsit totuși pe toate nesmintite. Drept răsplată, au dăruit Pobratei o scoarță, o icoană a Precistei, opt lei și o pecete. “Iar altele... le-au dat toate pre mâna egumenilor de la sv(i)ntele mănăstiri... carele sântu închinate la Ier(u)s(a)lim ca să le ducă acolo să fie în svânta beserica cea mare”. ― Cu îngăduința sfinției tale, eu aș socoti că cele câteva lucruri dăruite mănăstirii Pobrata după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
peste tot în Moldova ca fiind Iane Hadâmbul? ― Apoi, el este cel care a zidit în 1659 mănăstirea de la Dealul Mare, locul fiind cunoscut de atunci ca Hadâmbul. ― Pomeneam noi oleacă mai devreme de plângerile pentru te miri ce ale egumenilor greci de la mănăstirile închinate către voievozii Moldovei. O să ne obișnuim noi cu acestea ca țiganul cu scânteia. ― Vorbești de lup și el e deja la ușă, părinte. Iaca și prima “jalobă” a egumenului și a tot soborul de la mănăstirea Adriano
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de plângerile pentru te miri ce ale egumenilor greci de la mănăstirile închinate către voievozii Moldovei. O să ne obișnuim noi cu acestea ca țiganul cu scânteia. ― Vorbești de lup și el e deja la ușă, părinte. Iaca și prima “jalobă” a egumenului și a tot soborul de la mănăstirea Adriano. Ei vin în fața lui Gheorghe Duca voievod la 1 mai 1681 și arată “un zapis de danie sv(i)ntei mănăstiri, de la Gheorghie băcalul și de la femeia lui, Mărica, den târgu den Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ne-am iscălit, dat-am scrisoarea noastră la mâna dumisale fratelui nostru, badea Sandul Sturza vel logofăt, să se știe că la veleatul 7247 <1739> martie 31, ne-am tâmplat cu toții la Iași, venit-au sfinția sa părintele Nectarie arhimandritul și egumenul monastirilor Sfântului Mormânt și ne-au arătat niște zapise de la Todosca fata lui Vasile Sturza ce au fost măritată în Țara Românească după Dumitrașco Corbeanul paharnic, răspunzând într-acele zapise precum că acel Vasile Sturza ar fi fost frate cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
așa cum e scris. O să vezi, sfințite, cât de mult diferă față de cel al lui Iane Hadâmbul! “Chiriiac sân (fiu) Grigore împreună cu soțul meu Nastasâia să să știe cu această... scrisoare a me la mâna sfințâi sale arhimandrit(ului) chir Paisâie egumen de Sfeti Ioan Zlataoust pentru o casă cu tot locul ei cu pivniță de piatră ce avem... Deci această casă a noastră cu tot locul... am dat-o... la sfânta și împărăteasca mănăstire Driiano (Adriano) de la Rumeli (Rumelia)... unde... iaste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
țarina târgului Iași, care... a fost dată de sfântrăposatul domn Petru (Șchiopu) voievod ca să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf,... pentru că acea sfântă mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire... din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat” ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre care se vorbește în suretul după hrisovul din aprilie 1584 al lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acestei mănăstiri și le-am dat zisa mănăstire ca metoh cu toate veniturile sale: vii, ogoare și dobitoace și câte altele le are această mănăstire din Țarină a lui Aaron Vodă... Și astfel chibzuind,... am orânduit pe preotul Gavriil drept egumen al zisei sfinte mănăstiri a lui Aaron vodă ca s-o aibă în grijă și s-o slujească după obicei”. ― Această nouă închinare este confirmată de “Io Miron Barnovschi Moghila voievod,... domn al Țării Moldovei” în 1626 martie 20. ― Iată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
scrisori de la aceasta și de la craiul Țării Ungurești ca să fie așezați din nou în numita mănăstire, dacă în adevăr, cum spuseseră ei, grecii au pustiit-o cu totul. Noi, auzind acestea, am trimis ca ispravnic pe episcopul Mitrofan cu un egumen să cerceteze mai întâi starea în care se află mănăstirea, și apoi, după înștiințarea lui, noi să hotărâm. Cercetând dar episcopul și de asemenea și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea cu locuitorii și în mai bună
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
doi argați... să fie în pace de... toate dările și angăriile. Așijdere, am miluit sfânta m(ă)n(ă)stire ca să aibă a lua pe tot anul din vama ce mare câte cindzăci de lei noi pre an; ca să trimită egumenul de la Aron Vodă acești bani... la Halchi agiutoriu și milă de la domniia mea. Deci... și egumenul... să nevoiască spre procopsala m(ă)n(ă)stirii să sporească toate bucatile... și s(ă) caute toate moșiile și viniturile m(ă)n
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ă)n(ă)stire ca să aibă a lua pe tot anul din vama ce mare câte cindzăci de lei noi pre an; ca să trimită egumenul de la Aron Vodă acești bani... la Halchi agiutoriu și milă de la domniia mea. Deci... și egumenul... să nevoiască spre procopsala m(ă)n(ă)stirii să sporească toate bucatile... și s(ă) caute toate moșiile și viniturile m(ă)n(ă)stirii ca și sfânta m(ă)n(ă)stire de la Halchi să s(e) folosască
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sus mănăstire, cum și cheltuielilor ce s-au făcut, după socoteala ce-au arătat arhimandritul Domitiian... ― Acești epitropi de la Halchi nu se sfiesc să-i ceară socoteală lui vodă, fiule! ― Păi, ei voiau să obțină de la vodă încuviințarea reînvestirii ca egumen al Mănăstirii din Țarină a arhimandritului Domitiian. Și spun trimișii lui vodă mai departe: “La cercetare ce s-au făcut și altor lucruri, a numitii svintii mănăstiri, s-au aflat că după silința ce-au pus și la sporire viniturilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstirii de aici Aron Vodă, care iaste metoh la Halchi, cum ne-am adeverit domniia me de la dumnealor boierii epitropi, ce sânt iscăliți la anaforaoa aceasta,... iată dar că după arătare și cerire dumilorsale boierilor epitropi, domniia me am făcut egumen la mănăstire Aron Vodă pe precuviosul arhimandrit chir Dometiian și i s-au dat mănăstire aceasta pe a sa purtare de grije... Pentru aceea poroncim domnie me voao, tuturor poslușnicilor i robilor mănăstirii Aron Vodă, toți să dați ascultare numitului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
iscălită de epitropii mănăstirii Aron Vodă trimiși de domnitor - la cererea epitropilor mănăstirii Halchi - să cerceteze activitatea arhimandritului Dometiian, în vederea reînvestirii acestuia. ― Însă nu înainte de a vedea, părinte, și încuviințarea boierilor epitropi ai mănăstirii Aron Vodă ca Dometianos să rămână egumen al acestei mănăstiri: În fruntea răspunsului boierilor epitropi și-a pus numele: “Leon mitropolit(ul) Moldovei <m.p.> Iată ce scriu boierii epitropi: “Pentru că și sfântul arhimandrit chir Dometianos, acum egumen al mănăstirii Aron Vodă, prin înscrisul către noi promite că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
boierilor epitropi ai mănăstirii Aron Vodă ca Dometianos să rămână egumen al acestei mănăstiri: În fruntea răspunsului boierilor epitropi și-a pus numele: “Leon mitropolit(ul) Moldovei <m.p.> Iată ce scriu boierii epitropi: “Pentru că și sfântul arhimandrit chir Dometianos, acum egumen al mănăstirii Aron Vodă, prin înscrisul către noi promite că va plăti nestrămutat toate promisiunile conținute, de aceea și noi am dat prezentul nostru înscris în mâinile sale, în care, dacă se va purta bine și va păstra pentru prietenul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că va plăti nestrămutat toate promisiunile conținute, de aceea și noi am dat prezentul nostru înscris în mâinile sale, în care, dacă se va purta bine și va păstra pentru prietenul său ce a promis, îl vom apăra să devină egumen cu principiile de viață pe care el însuși le cere”. “1787 iunie 18”. “Gheorghe Sturza vel log(o)f(ă)t <m.p.>; ... hatman <m.p.>; Iordache Cant(acuzino) <m.p.>”. “Scrisoarea aceasta aducând-o dumn(ea)lor numiții boieri epitropii m(ă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vel spatar <m.p.>. ― Nu ți se pare că această încuviințare are un cifru, dragule? Ce promisiuni să plătească arhimandritul? Și ce a promis să păstreze pentru prietenul său? Și cine-i acest prieten? Și de ce să-l apere ca să devină egumen, dacă el era plin de merite administrative? De mirare, însă, este faptul că acea încuviințare este întărită de Leon, mitropolitul Moldovei. După aceste momente de supărare ale bătrânului am răscolit repede prin cele însemnări ale mele și, când am găsit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]