1,108 matches
-
a lucrurilor orice asemenea protest nu este decît un ocol către afirmarea unei alte retorici. Iar stilul eliptic se mărturisește astfel și În consecințele sale psihologic-existențiale: fiind alb și neutru, devine neemoțional, reticent, flegmatic. . O observație, derivată din concizia stilului eliptic este aceea că el folosește un limbaj oblic, „care implică un sens neproferat, sensul conotativ” și dezvăluie mai curînd ascunzînd. Este motivul pentru care, pentru a surprinde feluritele conotații, coeficientul de participare al cititorului este mult mai ridicat. Plecînd de la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pentru care, pentru a surprinde feluritele conotații, coeficientul de participare al cititorului este mult mai ridicat. Plecînd de la un citat din Veselovski: „Meritul stilului constă În a adăposti maximum de gîndire Într-un mimin de cuvinte”, autoarea constată că „stilul eliptic [...] oferă condițiile optime pentru comunicarea unei gîndiri profunde și marcate de tensiune”, pretinzînd, pentru descoperirea conotațiilor și citirea printre rînduri, o colaborare mult mai intens afectivă din partea cititorului. „Datorită subtextului obligatoriu și a conotațiilor multiple, cantitatea de informație transmisă prin
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
absolută, refuzul emfazei este elevație extremă și concizia e condiția stilistică a sublimului: „... una dintre principalele frumuseți ale unui discurs este... să dea spiritului prilejul de a elabora o gîndire mai cuprinzătoare decît este expresia” (Logica de la Port-Royal) Profunzimea expresiei eliptice rezultă din trăsăturile specifice figurilor de suprimare: ambiguitatea și indeterminarea. Tăcerea, ca extremă a figurilor reductive, poate fi goală sau redundantă, țipătoare și ostentativă, Încăpățînată sau plină de Înțeles, indiciu al interiorizării, absorbție a unor fapte exterioare În zonele intime
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
tradus. Dificultatea descifrării - stimulatoare pentru receptor - poate fi Însoțită de oarecare seducție. Sensul tăcerii literare fiind conotativ, el se impune cu mai multă sau mai puțină claritate - numai În context, prin referire la situație.” Ca o firească Încheiere, cu privire la stilul eliptic putem afirma odată cu autoarea: „spunînd mai puțin, poți să spui mai mult”. Prezentarea flegmatică E neîndoielnic că, În peisajul literaturii occidentale, haiku-ul pare totalmente neintegrabil. Plecînd Însă de la analizele Verei Călin, vom constata uimitoare corespondențe stilistice cu opere literare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a lui Defoe - polemistul - ar echivala cu o inițială ignorare a condiției ironistului, condiție ce obligă la disimulare și reticență studiată.” Și În cazul lui Defoe, și În cel al haiku-ului, este vorba de o concizie, de o exprimare eliptică, de lipsa modulațiilor afective, de evitarea inflexiunilor care să trădeze emoția, de suspiciunea față de literaturizare. Cu un termen englezesc, de understatement - hipoafirmație. Și e greu de stabilit diferența dintre autorul versat, care Își calculează efectele uzînd de procedee Îndelung experimentate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sunt suficiente. e. 100 de litri sunt o nimica toată. Ca și enunțurile anterioare cu propoziții reduse, verbul din aceste propoziții este non-agentiv, frecvent copulativ sau cauzativ. O explicație pentru lipsa acordului la plural ar fi aceea că enunțurile sunt eliptice. Sintagmele nominale ajung în poziția de subiect prin elipsa unor verbe și a altor fragmente de propoziții. Verbul este la singular deoarece în structura fără elipsa acestor elemente, el era construit cu o propoziție conjuncțională subiectivă, deci avea forma de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doi, patru, al treilea) sau indefinit numeric (unii, unul, niciunul, fiecare, vreunul, oricare, câțiva etc.): (i) N1 este un cuantificator partitiv (1) a. un sfert / o jumătate / 40% dintre copii b. majoritatea / restul copiilor (ii) N1 este o sintagmă pseudopartitivă eliptică; sintagmele partitive de la (2)a provin din sintagme de tip (2)c. În (2)b sunt listate sintagme pseudopartitive: (2) a. o mulțime din(tre) studenți, un kilogram din unt, o ceașcă din lapte - comp. cu: b. o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
spre deosebire de conjuncțiile adversative ci și dar, această grupare admite coordonarea în GN: (127) a. Nu numai Ion, ci / dar și Vasile a venit. b. *Ion, ci / dar Vasile a venit. Acest argument este discutabil, întrucât structurile pot fi analizate ca eliptice, bipropoziționale, la fel ca structurile cu ci (structura Nu Ion, ci Vasile a venit este eliptică de predicat în prima parte, deci bipropozițională). În ciuda sensului cumulativ, acordul cel mai frecvent este cu cel mai apropiat conjunct: (128) Nu numai Steaua
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ion, ci / dar și Vasile a venit. b. *Ion, ci / dar Vasile a venit. Acest argument este discutabil, întrucât structurile pot fi analizate ca eliptice, bipropoziționale, la fel ca structurile cu ci (structura Nu Ion, ci Vasile a venit este eliptică de predicat în prima parte, deci bipropozițională). În ciuda sensului cumulativ, acordul cel mai frecvent este cu cel mai apropiat conjunct: (128) Nu numai Steaua, ci și Rapid a pierdut pe "mâna" lui Bunică. (www.suceavasport.ro) Acordul la singular este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care se stabilește între cei doi termeni juxtapuși, prin conjuncția ci sau prin conjuncția dar. Conjuncția ci stabilește relații doar între propoziții, nu și între părți de propoziție. În enunțul (131) sunt două propoziții coordonate, dintre care a doua este eliptică de predicat: (131) A venit nu Ion, ci Maria. < (132) A venit nu Ion, ci Maria a venit. Conjuncția dar stabilește relații și între părți de propoziție: (133) a. Este [inteligent dar arogant]. b. Este [inteligent], [dar este arogant]. În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dar formează o unitate prozodică, iar enunțul conține un singur predicat și un singur nume predicativ, realizat multiplu, prin două adjective coordonate adversativ. În (133)b, enunțul conține două propoziții coordonate adversativ, rostite cu pauză între ele, a doua fiind eliptică de predicat. În general, conjuncția dar nu poate lega termenii coordonați ai unor argumente multiple: (134) a. *Am luat pâine, dar lapte. vs b. Am luat pâine, dar veche / nu proaspătă. c. Am luat pâine, dar nu lapte. d. *Ion
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grupările nu numai..., ci și..., nu numai..., dar și... Prin urmare, se pune problema dacă în enunțurile cu subiect realizat prin aceste grupări corelative avem o singură propoziție, cu subiect multiplu, sau două propoziții coordonate adversativ, dintre care una este eliptică de predicat (cea care conține sintagma nu numai N1): (137) a. Nu numai Maria a venit, ci și Ion a venit la petrecere. b. *Nu numai Maria a venit, ci și Ion la petrecere. Observăm că în (137)a, elipsa
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vechea casă și mașină). Fenomenul elipsei este constrâns de necesitatea ca adjectivul care lipsește să aibă aceeași formă cu cel prezent (deci conjuncții trebuie să aibă același gen și număr). Acest lucru se întâmplă și în alte tipuri de structuri eliptice: (196) - Maria este blondă. - ?Și Ion. este blondă. Prin urmare, acordul la singular cu primul conjunct este acordul normal între adjectiv și substantivul regent, iar înaintea celui de al doilea conjunct trebuie să presupunem o elipsă, apărută prin economie lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numărul nu (vezi și Corblin, 1995, pentru franceză și Depiante și Masullo, 2001, pentru spaniolă): (9) a. Au venit doi prieteni ai Monicăi și unul al Rodicăi. b. *A venit un prieten al Monicăi și una al Rodicăi. În contextele eliptice implicând substantive neutre, numărul poate să difere: (10) A adus un tablou și Maria va mai aduce două. Putem să tragem concluzia că substantivele neutre nu formează perechi de intrări lexicale diferite, spre deosebire de substantivele perechi masculin - feminin, de tipul prieten-prietenă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cantitate variabilă de inocul infecțios pot fi deplasate la distanțe uneori apreciabile așa încât în anul următor aria de răspândire a patogenului să fie mai mare. În cazul agenților patogeni ce atacă rădăcinile și baza tulpinii, vatra de atac va fi eliptică în cazul în care lucrările solului se execută pe o singură direcție de lucru sau va avea formă circulară dacă arătura se execută pe o direcție, iar discuitul pe o direcție perpendiculară de prima. Vetrele de atac în cazul monoculturilor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
arpagic, ceapă de consum sau cultura seminceră. Descrisă în 1841 de J.M. Berkeley în Anglia, boala s-a răspândit cu repeziciune în toate țările cultivatoare, în România fiind semnalată încă din 1935. Simptome. Frunzele și tijele florale parazitate prezintă pete eliptice de decolorare, cu țesuturi îngălbenite, pe suprafața cărora apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca dezvoltă în țesuturi un sifonoplast de pe care apare, la suprafața țesuturilor, puful cenușiuviolaceu, alcătuit din sporangiofori dicotomic ramificați în porțiunea terminală, de 130-700 x 10-18 µm. Ultimele terminații sub formă de sterigme, susțin sporangii eliptici, unicelulari, ușor cenușii, de 35-60 x 22-35 µm . În urma procesului de sexualitate desfășurat între oogoane și anteridii, în țesuturile ce se usucă, apar oosporii globuloși, de 30 µm în diametru, de culoare galben-brună. Epidemiologie. Transmiterea patogenului de la un an la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma procesului de înmulțire sexuată pe miceliu apar cleistoteciile, negre, sferice sau ușor turtite, cu apendici scurți, neramificați, bruni. În cleistoteciile de 115-230 µm în diametru, se diferențiază numeroase asce elipsoidale de 66-90 x 24-36
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
că internodurile unu și doi sunt negre datorită necrozării țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre - periteciile agentului patogen. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele sunt culcate la pământ în diverse direcții, căderea fiind produsă de curenții de aer predominanți ai zilei când baza plantei a fost total putrezită. Plantele din vatra de atac se smulg ușor (pentru că au rădăcinile distruse) iar pe resturile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
-se doza de produs la hectar. 5.3.17. Sfâșierea frunzelor Pyrenophora graminea Boala este deosebit de periculoasă atât pentru orz cât și pentru orzoaică, putând aduce prejudicii de până la 20 % din recoltă. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi confluente, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, necrozate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
izolați ce conțin peritecii, se formează rar în natură, pe resturile rămase pe sol, după o perioadă de saprofitare a ciupercii. Loculii sunt globuloși, brun-negricioși, de 350-850 µm în diametru. Ascele alungite de 225-425 x 32-50 µm conțin 4-8 ascospori eliptici, pluricelulari, galbeni-brunii de 45-75 x 20-25 µm. Epidemiologie. În timpul vegetației agentul patogen se răspândește prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt și de apa de ploaie iar infecția este favorizată de umiditatea ridicată a aerului și de temperaturile cuprinse între 1-15oC. Transmiterea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe acestea peste ovale verzi-gălbui, apoi brune ce se extind și chiar pot conflua. În centrul zonelor afectate se observă puncte mici negre. În timpul primăverii și verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede și răcoroase, atacul este foarte puternic și frunzele se sfâșie. Pe tecile frunzelor și pe pai apar pete clorotice alungite care devin apoi
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe pai apar pete clorotice alungite care devin apoi dungi brune. Glumele, rahisul și aristele pot prezenta, în cazul în care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre dispuse în șiruri scurte . Septoria nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 1-2,5 mm brună-negricioasă. țesuturile parazitate se necrozează înainte de apariția picnidiilor; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete brune-închis cu picnidii negre, iar uneori spicul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Transilvania, Maramureș și Moldova. Simptome. Atacul agentului patogen poate fi observat în toamnă când tinerele plante bolnave au coleoptilul brunificat, putrezit și pot pieri formând vetre de atac cu plante uscate. În primăvară, pe primul internod se observă pete brune eliptice paralele cu axul tulpinii. Frunzele plantelor bolnave capătă o culoare brun-roșcată și se usucă, iar pe pai apar pete mari, elipticovale, lungi de 1-3 cm și late de 3-6 mm, galben-albicioase, cu marginile bruneolivacei, ce dau simptomul cunoscut sub numele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]