913 matches
-
cititorilor; b) pierderea intimității individuale, în marea masă a blogerilor, prin indistincția creată. Spun "indistincție", deoarece numărul sentimentelor, impresiilor, judecăților logice sau de valoare este restrâns. Atâta vreme cât fostele jurnale "intime" sunt publicate de milioane de personae, conținutul acestora elimină caracterul elitist, de connaisseur, al scriitorului profesionist. Altfel spus, blogosfera poate deveni un medium al gustului îndoielnic, al ignoranței, al rejectării criteriilor de selecție axiologică. În acest mediu al copiei, modelele rămân forme inițiatice și paradigmatice după care se modelează fractalii blogosferei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
actori partinici naționali 109, cărora le permit să înnoade între ei legături în cadrul rețelei de partide 110. Unele partide fac o distincție statutară între partidele înrudite 111, altele nu112. În plus, europartidele regrupează și actori partinici europeni înrudiți ideologic. Organizații elitiste prin excelență, partidele europene au operat o dublă deschidere orizontală. Prima și de departe cea mai importantă este națională 113. Ele constituie un cadru care permite punerea în contact a elitelor partidelor politice naționale. Ca urmare, aceste elite au posibilitatea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
nou în urma ambițiilor proclamate, punîndu-se întrebarea următoare: cum să se determine un moment comun partidelor membre ca să-și definească împreună politicile europene? În al treilea rînd, ei au ales să definească politicile după persoanele responsabile din partid. Este o abordare elitistă. Ei au insistat ca persoanele responsabile din toate instituțiile europene să se întîlnească înainte ca partidele respective să-și definească politicile. În al patrulea rînd, autorii raportului au propus o planificare bianuală a activităților federației în relație cu agenda politică
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
cheie ale partidului european social-democrat, care constă în a face astfel încît cele mai competente personalități să se reunească pentru a dezbate teme importante în vederea găsirii de compromisuri pentru obiectivele social-democrate, grupul de lucru Kok dezvoltă mai bine acest principiu elitist, încît să fie eficace față de triunghiul instituțional european: Comisie, Parlament, Consiliu. Rezultă un bilanț contrastant al aplicării acestui principiu. Contribuția grupurilor de lucru este de nenumărate ori subliniată, ele permițînd reprezentanților membrilor la Conferința liderilor de partid să dezbată în
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
portughez va apela mai mult la PSE, pentru ca președinția portugheză a UE să fie un succes. În această privință, PS portughez a acordat o atenție deosebită conferinței liderilor, încercînd să-i unească în jurul strategiei de la Lisabona. Mai ales acest organ elitist prin excelență este util în realizarea consensului. El permite reducerea polemicilor și contribuie la realizarea convergențelor. Prim-ministrul portughez se va folosi de conferința liderilor pentru convergența acestora în jurul proiectului președinției portugheze a UE. Am mai subliniat importanța implicării partidelor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
cunoaște o anumită amploare, dar și limite. În fine, s-a afirmat că un alt element de luat în considerare ar fi discursul partidelor europene 720. Această analiză a lui John Gaffney se confirmă dacă ne situăm la un nivel elitist. În actul al II-lea al politicii locurilor de muncă a PSE am asistat la construcția unui discurs european pe această temă. O aprinsă dezbatere i-a animat pe diferiții reprezentanți ai liderilor. Rezultatul acestei dezbateri a fost făcut public
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a realizat unele progrese. Trecerea la faza de cooperare permite întărirea contactului între actorii partinici. De aici rezultă lucrul în comun, soldat, uneori, cu programe care constituie un material pe baza căruia poate fi studiată expresia identității comune pe plan elitist. Europartidului social-dmocrat îi este așadar greu să răspundă în fața alegătorilor, cu atît mai mult cu cît sistemul politic european nu a inclus principiul responsabilității democratice. La rîndul lor, Reif și Niedermayer sînt de părere că rolul europartidelor constă în consolidarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de partide de la dependența față de partidele naționale la integrarea acestora în structura partidului european? Faptul rămîne puțin probabil. Vor deveni mai curînd autonome față de actorii partinici naționali? Este o chestiune deschisă. Se vor deschide spre cetățenii europeni, atenuîndu-și deci caracterul elitist? Cu ce proiect pentru cetățenii europeni? Provocarea este enormă, ținînd cont că nici PSE nu a răspuns decît parțial, dar insuficient la problematica șomajului, care constituie prima preocupare a cetățenilor europeni înaintea alegerilor europene din iulie 2004. În fine, întrebări
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
mai aproape cerul. În artă sunt locuri pentru toți. Dar nu numai în rândul întâi. Nu ne interesează universalizarea literaturii noastre. Nu au decât occidentalii să învețe românește. Arta contemporană tinde să devină o schizofrenie a simbolurilor. Avangarda este întotdeauna elitistă și dificilă. Prin intermediul capodoperelor oamenii dialoghează la depărtări de veacuri. În România, plata muncii intelectuale constă într-un soi de ajutor social. Cultura este uriașa încercare de umanizare a naturii. Nu va muri arta, ci profeții care îi prevestesc sfârșitul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că n-au cititori, de parcă acesta ar fi semnul irefutabil al valorii. Poezia a căzut astfel în capcana artei "mari", gnoză universală care și-a uitat vechiul și adevăratul ei statut: de meserie și de divertisment. De fapt, acest dispreț elitist față de "vulg" subminează azi nu numai poezia, ci o întreagă clasă intelectuală incapabilă să înțeleagă și să trăiască lumea de azi: intelectualii noștri "rasați", cei care vorbesc mult și frumos, cei ce apar mereu la televizor (deși discursul lor e
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
aceștia din urmă, spre satisfacția, probabil, a celor aserviți puterii. E vorba de două tipuri de intelectuali, ambele devotate 294 democrației și liberalismului, ambele active și benefice în contextul național de azi. Unul dintre grupuri este însă mai conservator, mai elitist, mai tradițional, mai legat de valori europene moderne - în sensul modernității interbelice - pe când celălalt reprezintă intelectualitatea mai recentă, care urmează mai curând un model ideologic asemănător neoliberalismului american, adept al unui nou tip de societate, de relații interumane, de tensiune
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
n-am să mor fără să fi făcut nimic pe lumea asta ? Condamnarea acestui gen de fericire este totuși în bună parte nedreaptă, după părerea mea, ca întreaga condamnare a modului de viață occidental, căci înseamnă, de fapt, o reacție "elitistă" în fața unei fericiri "populare". Eu cred că avem nevoie de ambele feluri de fericire, că fiecare-n parte este săracă și "extremă" în lipsa celeilalte. Cred, de altfel, că sânt foarte rari atât poeții puri și extatici, cât și consumiștii complet
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și înapoiere. În acest sens, Danièle Hervieu-Léger295 dă următoarea listă de caracteristici pentru ambele tipuri de religiozitate: religia populară este trăită, emotivă, irealistă, specifică claselor inferioare, civilă, populistă, comunitaristă, tradițională, orală; religia savantă este regulată, intelectualistă, realistă, specifică claselor superioare, elitistă, salvatoare, individualistă, modernă. În acest context descris de opoziția popular savant, divinația s-ar apropia mai curând de religiozitatea populară. În practica divinatorie, Dumnezeu își dezvăluie voința oamenilor și îi atenționează prin semne. Există, desigur, și o variantă mai cultă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu strălucește cu adevarat. Este primul care a deținut un cont oficial de LinkedIn 58, un site de socializare și comunicare pentru oameni de diferite profesii. Mesajul său de uniune în spatele "bunului-simț" nu se pliază pe mediul digital, un mediu elitist, individualist și polarizat în această perioadă electorală. Contul de Twitter 59 a fost lansat pe 27 august și numără 32 de mesaje și 513 abonați, surprinzător de puține pentru un candidat care, în mod normal, ar fi avut cel mai
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
fie dizolvate de acest nou imperiu al luminii și rațiunii". În ciuda atitudinii sale patriciene, Burke nu limitează aceste iluzii la un segment al societății, spre deosebire de teologul Reinhold Niebuhr (1932:221), care a adoptat, la un moment dat, o atitudine declarat elitistă, aformînd că proletariatul avea nevoie de "iluzii necesare" care să-l ajute să-și păstreze încrederea în idealurile revoluționare. Aceasta poate fi considerată o versiune modernă a "minciunii nobile" a lui Platon, minciunile fiind generate nu numai de elita aflată
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în vedere existența-virtuală a unui auditoriu persuadabil și, de aceea, pune în mișcare un întreg arsenal retoric, de la tonul inflamat și gesticulația care frizează ridicolul, la falsa argumentație prin paralogism și inserția gratuită (pentru impresie) a unor sintagme cu aer elitist, în latină sau franceză (un comic al extravaganțelor lingvistice, cum l-a numit Cornel Munteanu 251). ntre toate acestea, figurile dialogice (mai ales subiecția și comunicația) imprimă discursului accentele unui patetism căutat. De fapt, întregul text caragialian (în substanța sa
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu numai la nivelul segmentului specializat (criticul și expertul, în terminologia lui Paul Cornea), ci și în rândul celor mai puțin inițiați. Dacă poezia argheziană a provocat, încă dinainte de debutul editorial, reacții dintre cele mai diverse din partea criticii (cea universitară, elitistă și estetistă, tradiționalist-eticistă și etnicistă sau critica mai tânără, entuziastă, și receptivă la nou), fiind respinsă vehement sau admirată elogios, fără rezerve, cu publicistica pamfletară lucrurile stau diferit. Dinspre critica matură, vocea autorizată a lui Lovinescu 314 va fi prima
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
regăsim imaginea în fiecare epocă a propagandei sociale, în rolul kantian al schematismului transcendental. Traducând ideea abstractă în dat sensibil, ea face conceptul motor, principiul dinamic. Imageria este instrumentul preferat al mitului mobilizator. Chiar și o hotărâre atât de simbolizantă, elitistă și "iudaizantă" precum cultul Rațiunii sau al Ființei Supreme, în 1793, nu poate avea efect decât prin personificarea entității sub trăsăturile unei tinere cetățene plimbate pe un car, cu punere în scenă și în corp. Forța lirică a imaginii nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Sfârșitul epifaniilor, începutul trompe-l'œil-ului. Spectatorul central nu mai este un potențial posedat, ci posesorul efectiv al operei, stăpânul numerelor și al mașinilor. Colecționarul privat al minunățiilor naturii. Tabloul umanizează, dar totodată privatizează. Domnia individualității creatoare va fi mai elitistă și mai închisă din punct de vedere social. Opera de artă provine din mintea artistului, care o adresează unui cunoscător. Idolul, venind din altă parte, se adresa tuturor creaturilor. La începutul erei 1, există un singur artist, Dumnezeu. La sfârșitul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Aragon, Desnos, Brecht, Cendrars, Prévert au înțeles de la bun început miza procedeului (până la a lucra pentru el). Teoreticienii erau descumpăniți, dar scriitorii nu prea au fost stingheriți de invenția vizuală, căci acest hibrid de bâlci și literatură, deopotrivă populist și elitist, s-a scăldat, încă de la naștere, în scris și tipar. Aici și-a găsit condițiile tehnice (scenariu și decupaj), mijloacele de răspândire (afișe și critici) și mai ales legitimarea și miturile fondatoare, prin intermediul teatrului, al romanului și al foiletonului. Misterele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
atâția cetățeni n-au participat la viața publică, n-au fost informați, nu s-au exprimat și n-au votat într-un mod atât de egalitar" (ibidem). Se adaugă că, tocmai devenind spectacol și seducție, politica a devenit mai puțin elitistă, mai atrăgătoare pentru un număr mai mare de oameni simpli. Că, fără televiziune, alegătorul mediu, care nu mai citește, n-ar ști nimic despre programele și partidele concurente. Se vor lăuda, de asemenea, efectele ei de calm și toleranță. Depasionând
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
semnificativ", strâns legat de pregătirea dobândită, spre deosebire de un job oarecare. El depinde de reușita stagiilor obligatorii 508, evaluărilor 509 etc. O echipă de cercetători canadieni a creat chiar un instrument cu care să stabilească scorul de inserție 510... Învățământul superior, elitist până mai ieri511, devine "învățământ superior de masă". Îmbunătățirea echității de acces la acest nivel rămâne obiectiv major al documentelor organismelor Uniunii europene. Sursa: Observatoire national de la Vie Etudiante 512 (cu albastru deschis sunt reprezentați părinții studenților, raportați la celelalte
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
curiozitate și-și manifestau interesul pentru cultura vestică. Acest interes nu putea să nu fi avut și reflexe în plan gastronomic. Dar, pe parcursul a aproape un secol, influența turcească a fost precumpănitoare și, în scurt timp, ea a depășit nucleul elitist al sufrageriilor boierești și a descins în stradă, în lumea târgoveață, de unde a ajuns să lase urme chiar și în bucătăria țărănească, mult mai conservatoare (și, mai ales, atât de săracă, încât acestei influențe i-au lipsit multă vreme ingredientele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Dacă de-a lungul secolelor, alte popoare din peninsulă au intrat în anonimat, etruscii au lăsat în istoria comparată a popoarelor europene, urme și semne de întrebare între care unele se înscriu istoriei medicinei. Grija lor pentru sănătate nu era elitistă, privilegiată ci, avea caracter de masă și preventiv: hrană, mișcare, curățenie. Farmacologia etruscă și dragostea lor pentru medicină, respectiv pentru omul sănătos, a reținut atenția vecinilor mai apropiați și mai îndepărtați. Theophraste, în Istoria plantelor relevă referirile lui Eschil, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dorește să placă tuturor categoriilor de public, poporului (el vulgo) ca și cunoscătorilor. Acesta este, după părerea lui, specificul autorului dramatic, al cărui talent trebuie să adune spectatori proveniți din medii diferite, în opoziție cu poetul liric, a cărui artă, elitistă, îi impresionează mai ales pe literați. De aceea îi sfătuiește pe dramaturgi să adopte proza 8, după modelul lui Lope de Rueda (1520-1565) pe care îl salută ca fiind părintele comediei moderne. Influența lui Lope de Vega asupra teatrului francez
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]