1,692 matches
-
maximizarea gradului de cooperare prin adoptarea unei atitudini optimiste (Ai să reușești fără îndoială, știu că poți.); 10) folosirea pluralului inclusiv (să gustăm - adică eu, să vedem ce ai făcut, în loc de eu să văd); 11) formularea unor motivări ale dorințelor emițătorului care să le prezinte receptorului drept rezonabile; 12) presupunerea sau afirmarea reciprocității, astfel atenuînd potențialul agresiv (Azi faci tu cafeaua, ieri am făcut-o eu.); 13) satisfacerea feței pozitive a receptorului prin oferirea de bunuri materiale și spirituale și satisfacerea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Concepția aceasta, care plasează emițătorul și receptorul într-un raport simetric, unul în fața celuilalt, a fost însă criticată, arătîndu-se că aceasta ar duce la o înțelegere a rolului pe care îl are receptorul, de codificator pasiv al intenției comunicative a emițătorului. R. Jakobson înlocuiește, de aceea, termenul receptor cu destinatar. Distincția terminologică este și conceptuală, avînd în vedere posibilitatea ca destinatarul să nu acționeze ca un receptor sau să fie vizat indirect, receptorul avînd numai funcția de mediator în transmiterea mesajului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relației dintre cauză și efect. Ea însă nu urmărește repercusiunile lingvistice ale aspectelor sociale, ci realizează descrierea paralelă a structurilor sociale și a structurilor lingvistice pentru a le pune în corespondență. Sociolingvistica poate avea în vedere ca date sociale statutul emițătorului (originea etnică, profesia, standardul de viață etc.) sau al destinatarului, genul de discurs folosit fiind în funcție de persoana căreia îi este adresat. S-a constituit astfel o ramură a sociolingvisticii care studiază limba sub aspectele ei concrete și practice, care nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestora din urmă sub forma sistemelor semnificante iconice, indiciale și simbolice. Discursul vulgarizator se caracterizează prin prezența limitată a elementelor deictice textuale, ceea ce reprezintă o consecință firească a depersonalizării și a neutralizării parțiale ale acestui subtip de discurs. Din perspectiva emițătorului de discurs de vulgarizare sau publicistic, se remarcă tendința de orientare și de adaptare a mijloacelor de comunicare la publicul căruia îi este destinat mesajul. Selecția mijloacelor discursive se face în funcție de particularitățile de receptare ale destinatarului comunicării. Orice tip de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de lucru, anume, urmărirea temelor, procedeelor, configurarea curentelor internaționale etc. Se accentuează) de asemenea, necesitatea de a se cerceta influențele din punctul de vedere al receptorului (spre deosebire de vechea scoală comparatistă a lui Joseph Texte, de exemplu, care se referea ia emițător) și din unghiul cititorului modern. Activitatea ulterioară a lui Tudor Vianu a exemplificat toate modalitățile cercetării comparatiste : Formarea ideii de literatură universală urmărește contribuția lui Goethe și eeoul lui Shakespeare pe continent; Antichitatea 'și Renașterea urmărește principalele momente ale influenței
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
se poate pune la singular, adică se acordă, prin atracție, numai cu subiectul așezat imediat după el." (GA2 II: 112); "În ordinea B ← A, numărul lui B trebuie motivat ulterior. Datorită însă mecanismului de formulare a ideilor (= elaborare pe parcurs), emițătorul este de multe ori în situația de a lua o decizie în legătură cu B înainte de a avea toate datele despre A, adică despre faptul că acesta va fi monomembru sau plurimembru. Se întâmplă adesea ca un A conceput monomembru să fie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tradiții, memorii ale trecutului sub forma de imagini "semnificative", ea tinde către interpretare [...] marile sărbători ale comunicării sociale, sacralizare a legăturii sociale, vin pentru a stăvili explozia semnelor". În momentul în care se produce confuzia subiectului și a obiectului, a emițătorului și a receptorului, a realității și a ficțiunii așa cum crede Lucien Sfez că se întîmplă în societatea contemporană ne găsim fie în delirul reprezentațional, fie în haosul expresiv, dacă nu cumva în prezența amîndurora. Pierderea sentimentului realității și pierderea sensului
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
subîntinde metafora "mașinii de comunicat" cu lumea, este postulată prioritatea subiectului și încrederea absolută în rațiunea umană. "Mașina" este exterioară omului și el o utilizează pentru a guverna forțele naturii. În acest model, comunicarea este mesajul pe care un subiect emițător îl trimite unui subiect receptor pe un canal. Realitatea este obiectivă și universală, exterioară subiectului care o reprezintă, cauzalitatea este liniară, iar subiectul și obiectul sint distincți și foarte reali. În acest univers, doar reprezentarea poate asigura coincidența dintre realitatrea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
înconjurător complex. Ea poate fi regăsită atît în teoria lui Gregory Bateson sau a Școlii Palo Alto, cît și în principiile auto-organizării, conexionismului sau în noile concepții organiciste asupra organizațiilor. Aici nu mai există transmiterea unui mesaj clar de la subiectul emițător la obiectul receptor, căci subiectul face parte din mediul înconjurător, iar mediul înconjurător face parte din subiect. Cauzalitatea este circulară. Subiectul și obiectul nu se confundă, dar nici nu sînt absolut distincți, căci sînt legați prin schimburi permanente. "Realitatea lumii
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
atins de o asemenea boală este fără ierarhii, încîlcit; comunicarea este ubicuă însă moare prin exces de comunicare: mereu se comunică fără a se ști originea emiterii mesajului și fără a se cunoaște destinatarul; realitățile de gradul II formate de emițători sau realitățile de gradul III formate de către receptori sînt luate realități de gradul I și confundate cu datele brute. E un univers cacofonic, o interminabilă agonie de spirale, o nebunie mută a denigrării realului. O apocalipsă mediatică. Tautismul este construit
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
interior". Nerespectînd această lege, te afli fie în delirul rațiunii reprezentaționale, fie în haosul expresiv. Fie chiar, și este punctul central al lucrării noastre Critica comunicării, regăsirea în cele două deliruri, fără deosebire. Confuzie a subiectului și a obiectului, a emițătorului și a receptorului, a realității și a ficțiunii. Pierderea sentimentului realității și pierderea sensului. Cum s-a ajuns aici? Să chemăm în ajutor teoriile explicative. II. Teoriile explicative Putem evidenția trei teorii principale: • teoria lui Jürgen Habermas; • teoria lui Jacques
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
acestui punct de vedere, nu se mai știe care inteligență este model pentru cealaltă. Subiect și obiect, producător și produs se confundă atunci. Pierdere a realității, a sensului, a identității. Aplicat la comunicare, acest sistem ajunge la confuzia totală a emițătorului și a receptorului. Într-un univers unde totul comunică, fără să se știe originea emisiunii, fără să poți determina cine vorbește, în acest univers fără ierarhii, decît încîlcite, unde baza este vîrful, comunicarea moare prin exces de comunicare și sfîrșește
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sa. Totul se întîmplă ca și cînd mecanismul de legătură ar fi foarte simplu: ca o bilă într-un flipper. Se introduce bila într-un circuit (numit aici "canal"), și ea își atinge ținta (receptorul), care retrimite bila cu ajutorul intermediarilor. Emițător, canal, receptor. Înlăuntru, un mesaj. 1. Primul principiu Totul rezidă în linearitatea mișcării, și importantă este conservarea integrității mișcării (a mesajului). Avem modelul mașinii prin excelență, ale cărui elemente se găsesc expuse în Principiile lui Descartes 17. Cu siguranță, intervenții
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
astfel la cele două niveluri, hard și soft, sau la un stocaj de reguli însoțite de modalități. Între structura profundă și structurile de suprafață există o dezvoltare liniară. Mesajul se produce fără să fi ținut cont de situațiile respective ale emițătorului și ale receptorului. Poziție neutră care lasă între paranteze tot ce ar putea afecta interpretarea cuvîntului enunțat. Este posibil, din acel moment, să se pună în legătură procesul calculatorului și cel al limbajului uman: pentru calculator, facultatea (sau competența) lingvistică
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
înseamnă să decizi pentru celălalt, subiect pasiv, plin de reverență și gata să-și dea consimțămîntul. Acesta, se presupune, pleacă urechea la conținutul mesajului și i se lasă răgazul, totuși, să judece realitatea, autenticitatea sau farmecul convingător al mesajului primit. Emițătorului îi revine datoria să se descurce pentru a-l face accesibil. 1. Primele analize: dominația emițătorului Modelul behaviorist al unui stimulus exterior și al unui răspuns este cel care prevalează aici. Un reflex cvasicondiționat la mesaj instalează ideea unei dominații
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Acesta, se presupune, pleacă urechea la conținutul mesajului și i se lasă răgazul, totuși, să judece realitatea, autenticitatea sau farmecul convingător al mesajului primit. Emițătorului îi revine datoria să se descurce pentru a-l face accesibil. 1. Primele analize: dominația emițătorului Modelul behaviorist al unui stimulus exterior și al unui răspuns este cel care prevalează aici. Un reflex cvasicondiționat la mesaj instalează ideea unei dominații a celui care provoacă mesajul. Predecesorii acestei teorii au fost Charcot (isterie, hipnoză), Le Bon (propaganda
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
la obținerea semnalelor electronice"39. Behaviorismul "uita" această "nuanță": Humphrey, F.H. Allport, Holt, mai tîrziu Hull, cu sau fără intenție, se înscriu în schema pavloviană a declicului care provoacă o reacție, determinîndu-ne să considerăm că destinatarul este întotdeauna sub controlul emițătorului, ceea ce Ravault numește în mod excelent teza victimizării destinatarului 40. Mai tîrziu, modelul se nuanțează. Între stimul (S) și răspuns (R) intervin filtre: societatea, lumea, cultura sau modurile de producție. Ecrane se strecoară între R și S. Cibernetica, cu noțiunea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
pe care el îl denunță, rămînîndu-i prizonier, ilustrează această vorbă: Who says what to whom through which channel with what effect (cine spune ce, cui, prin ce canal și cu ce efect). Or, aceste întrebări au aceeași valoare pentru sensul emițător / receptor ca și pentru sensul receptor, văzut ca emițător către alți receptori 41. Modelul lui Schramm este asemănător, emițătorul, plasat sau nu în poziția receptorului, este luat în considerație și prelucrat în mod real42. Fie că este vorba încă de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
că este vorba încă de teoreticieni marxiști ca H. Shiller, care denunță imperialismul comunicării prin mass-media, sau de lucrări de succes, ca Persuasiunea ascunsă de Vance Pakard, preocuparea constantă rămîne controlul exercitat de către emițător asupra populației. Cum afirmă Lasswell, funcțiile emițătorului sînt esențiale: supravegherea, punerea în acord a ceea ce trimite emițătorul cu ceea ce gîndește receptorul, transmiterea moștenirii sociale noilor generații. E cît se poate de clar: Lazarsfeld nu gîndea altfel cînd căuta efectele comunicării prin mass-media asupra populației, fără să le
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de clar: Lazarsfeld nu gîndea altfel cînd căuta efectele comunicării prin mass-media asupra populației, fără să le găsească vreodată. "Reprezentarea" este și ea convocată pentru a susține acest model. Separarea reprezentantului și a reprezentatului în emițător și receptor, separarea subiecților emițător și receptor de obiectul mesajului, realitatea celor doi subiecți și realitatea obiectivă a mesajului: totul este structurat matematic, cuprinzînd aici și circularitatea cibernetică, în timp ce zgomotul este văzut ca exterior, deranjînd recepția. 2. Emițătorul pierde aici puterea: rolul intermediarilor. Emițătorul pierde
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
obiectelor de orientare (de la X1 la X-) și abstragerile datorate x-urilor din propriul cîmp senzorial al lui C, mesagerul. Faptul că intermediarul servește ca agent al destinatarului constituie o importantă deplasare a problematicii inițiale, care acorda o pondere exclusivă emițătorului. Dar Westley și MacLean se opresc pe parcurs. Codarea este descrisă de ei ca fiind procesul prin care A și C transformă obiectul inițial: ei dau prin aceasta o putere de transformare emițătorului, fără a recunoaște aceeași putere destinatarului. Căci
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
problematicii inițiale, care acorda o pondere exclusivă emițătorului. Dar Westley și MacLean se opresc pe parcurs. Codarea este descrisă de ei ca fiind procesul prin care A și C transformă obiectul inițial: ei dau prin aceasta o putere de transformare emițătorului, fără a recunoaște aceeași putere destinatarului. Căci ei descriu decodarea ca "procesul prin care destinatarul B interiorizează mesajul". Simplă interiorizare, fără creație. Numai emițătorul este creativ. "Two-step flow communication" Mijloacele de informare nu influențează publicul direct (one-step flow), ci prin intermediul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de opinie sînt, de fapt, foarte asemănători celor pe care îi influențează. Există un flux de influență a mediilor asupra liderilor și a acestora asupra opiniei. Este evident că, astfel pusă, problema rămîne aceea a originii informației, care aparține întotdeauna emițătorului, chiar dacă emițătorul este dublu. Dar, cum vom vedea în evoluția actuală a lui Katz, ar fi naiv să deviem astfel întrebarea. Căci, insistînd atît pe simbolurile cu care sînt de acord liderii și cei care îi ascultă sfîrșim prin a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
structura de influență a organizației." (p. 162) " Localizarea absorbției va tinde să fie în funcție de variabile ca: a) Nevoia receptorului cu privire la informațiile brute în locul rezumatelor (depinzînd de tipul datelor după care se selecționează programul potrivit). b) Nevoia de a corecta deviațiile emițătorului. c) Distribuția competenței tehnice pentru a interpreta și pentru a rezuma datele brute. d) Nevoia de a compara datele provenind din două sau mai multe surse, pentru a le interpreta". (p. 162) Autorii ne arată că există un ansamblu de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
trimite atît de bine la trilogia deciziei: pregătirea-decizia-executarea? Acest preț este scump: cel al unei relative orbiri în observarea societăților noastre complexe și aleatorii. Concluzia capitolului I: Reprezentarea, prima definiție a comunicării Comunicarea este, aici, mesajul pe care un subiect emițător îl trimite unui subiect receptor pe un canal. Ansamblul este o mașină carteziană, concepută pe modelul bilei de biliard, ale cărei traseu și impact asupra receptorului sînt întotdeauna calculabile. Cauzalitate liniară. Subiect și obiect rămîn separate și foarte reale. Realitatea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]