2,028 matches
-
relativă, India fiind un subcontinent cu opțiuni agricole foarte variate care permit încă o creștere a productivității. Totodată, practicarea mai multor culturi într-un an mărește potențialul agricol. Problema principală care poate face din India în curând cel mai important emițător de populații este una de legată de accesul egal și de administrarea echitabilă a resurselor. Cea mai probabilă direcție spre care se vor deplasa aceste comunități defavorizate va fi Europa. Atractivitatea continentului nostru nu se limitează doar la bunăstarea caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Elveției, și a antrenat strămutarea a 1,2 milioane de persoane. Un alt boom se situează în domeniul automobilelor. Cu o producție de aproape trei milioane de autoturisme personale pe an, plus cele aduse din import, China a devenit principalul emițător de gaze cu efect de seră și a contribuit semnificativ la creșterea prețului petrolului. Apoi, în China se consumă 40% din producția mondială de cărbune, 25% din cea de oțel și nichel și 19% din cea de aluminiu. Este țara
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Rela-Valentina Ciomag Academia de Studii Economice București Cuvinte cheie: emițător, receptor, sistem cognitiv, feedback. Rezumat O întrebare tot mai des întâlnită în societatea contemporană este „de ce există atâtea probleme de comunicare”. Răspunsul a devenit o temă centrală de dezbatere, „specialiștii” oferindu-și zilnic serviciile pentru îmbunătățirea performanțelor de comunicare prin
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
sociale. Comunicarea ar putea fi definită ca o transmitere a unui mesaj dintr-un loc în altul, procesul fiind enunțat simplu și reprezentat grafic într-un mod clar în opinia lui Shannon. Procesul comunicării se bazează pe relația stabilită între emițător și un destinatar (receptor). Modalitatea de transmitere a mesajului către destinatar trebuie făcută într-un limbaj accesibil acestuia și compatibil cu mijloacele de comunicare utilizate. Tot acest proces poate fi definit. codare și vehiculat grație canalului de comunicare către receptor
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
definit. codare și vehiculat grație canalului de comunicare către receptor (destinatar) printr-o activitate de decodare. Tot acest proces presupune o modalitate de control, reglare, și corectare a greșelilor, cu alte cuvinte trebuie să existe feedback-ul între receptor și emițător. Comunicarea este un proces extrem de complex, de interacțiune, un schimb de informații, de semnificații, așadar este esențialmente social. Fiind o interacțiune, comunicarea se prezintă ca un fenomen dinamic, ce implică o tranformare, un proces de influență reciprocă între cei doi
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
reacție la prestația profesorului. Referindu-se la feed-back-ul oferit de profesor, autori ca Hellriegel, Slocum, Woodman (1992, apud Pânișoară) stabilesc o serie de cerințe pe care acesta ar trebui să le respecte: să se bazeze pe încrederea dintre profesor ca emițător și student în rolul receptorului: să fie mai degrabă specific decât general, este de preferat să conțină exemple sau să se refere la evenimente recente și să se evite formulări ce se referă la categorii de persoane (tinerii de azi
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
credem contrariul dacă propoziția a fost intonată descendent, fără entuziasm, dacă persoana arăta rău (palidă, cu cearcăne, prost îmbrăcată, ciufulită), iar pe fața ei se citea tristețea. 1.2. Procesul comunicării. Elementele componente Comunicarea este un proces presupunând următoarele elemente: emițător (vorbitor), receptor (ascultător), canal de comunicare (scris sau oral, direct sau mediat prin telefon, radio, computer etc.), cod (simbolurile și regulile de combinare a simbolurilor, în mod particular limba în care are loc comunicarea - vezi supra, 1.1), context (situația
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al elementelor psiho-fizice care pot afecta transmiterea mesajului, îl pot distorsiona (zgomote propriu-zise, de natură fizică, dar și distanța, de pildă prea mare, dintre interlocutori, neatenția interlocutorului, oboseala vorbitorului, predispoziții sau erori de percepție etc.). Mecanismele partajării de informație de către emițător și receptor au fost explicate prin trei teorii, care nu se exclud, ci se completează, evidențiind aspecte complementare ale procesului de comunicare: teoria codului (Jakobson, 1963), teoria inferenței (Grice, 1975), teoria relevanței (Sperber și Wilson, 1986/1987/1995). Conform teoriei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
receptor au fost explicate prin trei teorii, care nu se exclud, ci se completează, evidențiind aspecte complementare ale procesului de comunicare: teoria codului (Jakobson, 1963), teoria inferenței (Grice, 1975), teoria relevanței (Sperber și Wilson, 1986/1987/1995). Conform teoriei codului, emițătorul codifică un mesaj, care este decodificat de receptor în virtutea faptului că ambii (emițătorul și receptorul) recurg la același sistem de reguli. Cei doi - emițătorul și receptorul - stabilesc o relație particulară de comunicare, rezultată din interacțiunea specifică a elementelor componente ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
completează, evidențiind aspecte complementare ale procesului de comunicare: teoria codului (Jakobson, 1963), teoria inferenței (Grice, 1975), teoria relevanței (Sperber și Wilson, 1986/1987/1995). Conform teoriei codului, emițătorul codifică un mesaj, care este decodificat de receptor în virtutea faptului că ambii (emițătorul și receptorul) recurg la același sistem de reguli. Cei doi - emițătorul și receptorul - stabilesc o relație particulară de comunicare, rezultată din interacțiunea specifică a elementelor componente ale acestui proces. Fig. 1 (imagine adaptată după http://clinic.canterbury.ac.uk/key-skills
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1963), teoria inferenței (Grice, 1975), teoria relevanței (Sperber și Wilson, 1986/1987/1995). Conform teoriei codului, emițătorul codifică un mesaj, care este decodificat de receptor în virtutea faptului că ambii (emițătorul și receptorul) recurg la același sistem de reguli. Cei doi - emițătorul și receptorul - stabilesc o relație particulară de comunicare, rezultată din interacțiunea specifică a elementelor componente ale acestui proces. Fig. 1 (imagine adaptată după http://clinic.canterbury.ac.uk/key-skills/practice/communication/images/model.gif) Numai că între semnificația literală și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mare relevanță contextuală: cu cât efectele cognitive ale procesării enunțului sunt mai semnificative pentru individ, cu atât relevanța individuală a mesajului este mai mare; cu cât mecanismul de interpretare este mai dificil, cu atât relevanța contextuală a semnificației transmise de emițător este mai mică. Tendința naturală a indivizilor este de a maximaliza relevanța stimulilor. În baza acestor trăsături ale cunoașterii, individul care percepe un stimul calculează efectele sale cognitive, face o selecție a interpretărilor disponibile pentru a o alege pe aceea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tehnice (radio, televizor, presă scrisă, cărți, CD-uri, casete audio și video) sau de convenții de gen (proiecția filmelor în sălile de cinematograf, concertele live, spectacolele de teatru). Comunicarea media are următoarele trăsături definitorii: sursa mesajului nu se confundă cu emițătorul mesajului, ci este reprezentată de o organizație care concepe și transmite mesaje într-o anumită formă; publicul este foarte larg și eterogen, deci cunoașterea lui, prin intermediul sondajelor de opinie sau al emisiunilor interactive, este o variabilă greu de controlat; rolurile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ci este reprezentată de o organizație care concepe și transmite mesaje într-o anumită formă; publicul este foarte larg și eterogen, deci cunoașterea lui, prin intermediul sondajelor de opinie sau al emisiunilor interactive, este o variabilă greu de controlat; rolurile de emițător și receptor sunt rupte unul de altul, în sensul că feedbackul este la distanță față de momentul emiterii mesajului, iar activitățile lor sunt practic independente, procesul comunicării fiind unidirecțional; mesajele, odată transmise, devin un bun colectiv, construind ceea ce McLuhan numea „satul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intervenții lungi, nu întotdeauna direct relevante pentru tema abordată. Sintetizând, textul focalizat este strict orientat spre temă, în timp ce textul nonfocalizat deviază de la temă, orientându-se spre relația autor-cititor/ascultător. 2.4.1.4. Narativizarea Gestionarea temei privește în egală măsură emițătorul și receptorul. Într-un studiu din 1980, Deborah Tannen prezintă un experiment făcut cu scopul de a pune în evidență corelația dintre cultură și modul de receptare a textului. Două grupuri culturale diferite - greci și americani - au privit un film
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de memorie și prezentare obiectivă a faptelor. 2.4.1.5. Structura retorică Orice text (ca rezultat al unui proces de comunicare) are două componente: una informativă și una persuasivă. Componenta informativă a textului se referă la informația pe care emițătorul o transmite receptorului. Studiile arată că în unele culturi preocuparea emițătorilor este de a transmite informație corectă și completă pentru rezolvarea problemelor care au declanșat interacțiunea (în cultura americană, de pildă), în timp ce în altele interlocutorii filtrează cantitatea și calitatea informației
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ochi”) este deseori decisivă în deducerea semnificației intenționate de vorbitor în baza corelării arbitrare a unor variabile precum istoria conversațională a interlocutorilor, contextul, personalitatea vorbitorului, relațiile dintre interlocutori, scopul interacțiunii etc. 2.4.5. Negocierea Definită ca tranzacție între un emițător (vorbitor/scriitor) și un receptor (ascultător/cititor), comunicarea presupune negociere: a informației vehiculate pe parcursul interacțiunii, a accesului la cuvânt, a relației dintre interlocutori. Textul este deci produsul negociat al unei tranzacții comunicative. În ceea ce privește negocierea informației, s-au constatat diferențe culturale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
proiecția în text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător și centrată pe construirea relației cu interlocutorul. Stilul afectiv poate fi: de tip deferent (ca în culturile din Asia de Est), când vorbitorii sunt evazivi și confuzi pentru că nu au certitudini legate de modul în care receptorul primește mesajul lor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
accent emfatic (al cuvîntului sau al unei silabe) Intonație . contur melodic descendent terminal ↓ contur melodic descendent non-terminal ? contur melodic ascendent terminal ↑ contur melodic ascendent non-terminal ! intonație rejectivă (contur melodic ușor descendent, asociat cu înălțimea scăzută a vocii; semnalează reconsiderarea de către emițător a afirmației sale precedente) Înălțime <Î > înălțime ridicată a vocii <J > înălțime scăzută a vocii Tempo <L > tempo lent al vorbirii <R > tempo rapid al vorbirii Intensitate <F > intensitate forte a vocii <P > intensitate slabă a vocii (linie jos, între
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
latching) [text începutul suprapunerii unor intervenții succesive; se marchează atît în intervenția în curs, cât și în intervenția suprapusă +A: continuarea primei intervenții fără a se ține seama de intervenția suprapusă text ┴ construcție abandonată (engl. false start) ,, „ secvență redată de emițător în vorbire directă <@ > rîs concomitent cu rostirea <Z > zâmbet concomitent cu rostirea <OF > secvență rostită prin mișcarea expiratorie specifică oftatului <MARC > secvență pusă în evidență printr-o rostire rară (uneori chiar silabisită) și apăsată <IM > imitarea modului de a vorbi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
produce un discurs pe care îl crede pe placul publicului) și unul negativ (destructurează discursul); folosirea tracului în beneficiul discursului este unul dintre elementele fundamentale în dobândirea abilității de a vorbi în public. Distincția emițător/sursă poate fi exemplificată astfel: emițătorul jurnalului de la ora 19:00, difuzat pe PROTV, este Andreea Esca; sursa este postul PROTV, adică instituția care a organizat transmiterea știrilor cu un anumit conținut și reflectând un anumit punct de vedere, precum și emiterea știrii într-un anumit format
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
știrilor cu un anumit conținut și reflectând un anumit punct de vedere, precum și emiterea știrii într-un anumit format. Independența se manifestă prin faptul că receptorul alege singur canalul de radio sau televizor, ziarul sau revista, după criterii incontrolabile de emițător la momentul emiterii mesajului; emițătorul nu are mijloace de control real asupra coparticipării receptorului la actul de comunicare în momentul emiterii mesajului. Stima de sine reflectă corespondența dintre eul social perceput și eul ideal (ca urmare a valorizărilor pozitive percepute
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și reflectând un anumit punct de vedere, precum și emiterea știrii într-un anumit format. Independența se manifestă prin faptul că receptorul alege singur canalul de radio sau televizor, ziarul sau revista, după criterii incontrolabile de emițător la momentul emiterii mesajului; emițătorul nu are mijloace de control real asupra coparticipării receptorului la actul de comunicare în momentul emiterii mesajului. Stima de sine reflectă corespondența dintre eul social perceput și eul ideal (ca urmare a valorizărilor pozitive percepute la cei pe care îi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2005), „Dialogul” în Gramatia limbii române, Editura Academiei, București, pp. 794-796. Vom folosi termenul emoție cu sensul său din antropologie, ca termen generic pentru diverse stări afective, fără a face disocierile curente din psihologie (emoții, sentimente, pasiuni, afecte, stări etc.). Emițătorul își concepe monologul din perspectiva destinatarului potențial; în cazul monologului oral (nu scris), emițătorul poate monitoriza vizual și auditiv alocutorul și își poate reorganiza în permanență mesajul în funcție de reacțiile observate la acesta; această trăsătură internă a discursului monologal poartă numele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
monologul din perspectiva destinatarului potențial; în cazul monologului oral (nu scris), emițătorul poate monitoriza vizual și auditiv alocutorul și își poate reorganiza în permanență mesajul în funcție de reacțiile observate la acesta; această trăsătură internă a discursului monologal poartă numele de dialogism. Emițătorul produce acte de limbaj prin creație și imitație. El folosește în mod creativ limbajul, producând enunțuri personale pe baza unor reguli recursive de gramatică și a unui vocabular, pentru a-și exprima idei, sentimente, atitudini personale; în același timp însă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]