1,706 matches
-
bani, muncind undeva În altă țară. „The family reunification” a reprezentat, presupunem noi, o manifestare a emigrației generale, indiferent de perioadă și de țară. Apoi, de ce „the exile period” nu a Început imediat după al Doilea Război Mondial, atunci cînd emigrația română și-a modificat motivația și componența, determinate fiind de ocupația rusească și de considerente ideologice? Ar mai putea fi avansate și alte observații, dar nu vrem să se creadă că respingem, de plano, un punct de vedere al cuiva
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
componența, determinate fiind de ocupația rusească și de considerente ideologice? Ar mai putea fi avansate și alte observații, dar nu vrem să se creadă că respingem, de plano, un punct de vedere al cuiva care gîndește altfel decît noi. Împărțirea emigrației române transatlantice În valuri s-a impus, Înainte de toate, ca o Încercare de a sistematiza desfășurarea unui proces Început În ultima cincime a secolului al XIX-lea și care continuă și azi. Nu toți cei care, de-a lungul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
despre un proces, continuitatea a fost o cerință intrinsecă, chiar dacă, În mod firesc, evoluția de ansamblu nu a putut exclude treptele, dar și perioadele de flux și reflux. Fără a ne propune o Înregistrare a tuturor Încercărilor de periodizare a emigrației române către America și Canada, amintim, bunăoară, că, la Începuturile celui de-al doilea deceniu al secolului XX, Ioan Podea considera că abia după 1880 putem vorbi despre evoluția emigrării ca un proces istoric. Însă, la acea dată, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și revenirea În țară după un anumit număr de ani”. Dar, cum el accepta că al doilea val al emigrării se Încheiase În 1914, iar În anii războiului aceasta fusese neînsemnată, Încadra intervalul 1921-1940 Într-o a treia etapă a emigrației române, către sfîrșitul căreia comunitatea românească a scăzut În comparație cu 1930, circumstanță „ce se explică prin Încetarea aproape completă a mișcării de imigrare și decesele survenite În cadrul grupului În anii ’30”. Alexandru Nemoianu consideră că primul val de emigrare s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deci consolidarea unei comunități românești distincte, dar realitățile caracteristice României nu s-au schimbat În așa măsură Încît să influențeze motivația și ritmul emigrării. În anii războiului, numărul emigranților a scăzut, cum era și de așteptat, dar caracterul general al emigrației nu a diferit de cel de dinainte de 1939. O abordare detaliată a acestui val de emigrare va impune, probabil, unele subdiviziuni cronologice, reclamate de rațiuni ce țin de orice periodizare, precum și eventuale nuanțări interpretative. Scopul demersului nostru nu este unul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fapt, fiecare perioadă emigraționistă a fost unică și irepetabilă, dar nu și incomparabilă. Transformările suportate de România după 1945 au fost atît de mari Încît a emigra din această țară a devenit o problemă, Înainte de a Încerca să stabilim caracteristicile emigrației. „Emigrările din Europa de Est și Uniunea Sovietică către Statele Unite după al Doilea Război Mondial - observa un specialist al temei - au debutat În anul 1945, În urma restructurărilor majore, teritoriale și demografice, aduse de conflagrație și ca o consecință a participării directe a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
iar cel care Îl solicită se deosebește de emigrant numai prin faptul că Își tăinuiește intențiile ultime”. Prin urmare, Înainte de 1990, oricine pleca din țară era privit de „organele” comuniste ca un virtual exilat. Iar „subiectul” știa acest lugubru raționament. Emigrația, În asemenea condiții, era Întru cîtva similară cu exilul. Cele două vocabule nu corespundeau Întocmai aceluiași sens deoarece emigrația se transformase, din nefericire, Într-o disperată fugă din țară, Într-o formă de evadare, mai gravă și dezonorantă, pentru individul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Înainte de 1990, oricine pleca din țară era privit de „organele” comuniste ca un virtual exilat. Iar „subiectul” știa acest lugubru raționament. Emigrația, În asemenea condiții, era Întru cîtva similară cu exilul. Cele două vocabule nu corespundeau Întocmai aceluiași sens deoarece emigrația se transformase, din nefericire, Într-o disperată fugă din țară, Într-o formă de evadare, mai gravă și dezonorantă, pentru individul În cauză și pentru țara sa, decît exilul. Surghiunul urmează, legal, unei judecăți sau unei decizii adoptate de o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unui asemenea gînd din mințile majorității românilor Își are explicațiile ei și sînt prea complexe ori prea simple pentru a putea fi expediate Într-o frază. Dar au, parțial, dreptate Emanuel TÎnjală și Dan Cristian Turturică atunci cînd, vorbind despre emigrația română În Lumea Nouă, după 1945, să afirme că „nu toți cei care au plecat au făcut-o pentru că au fost supuși persecuțiilor politice sau religioase. Cei mai mulți au făcut acest pas pur și simplu pentru că simțeau că România ajunsese un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de la autoexilare. Între timp, cum este și firesc, motivațiile emigrării s-au estompat, Împrumutînd patina nostalgiei. Chiar și așa Însă, aceste considerații tîrzii evidențiază faptul că exodul românesc către America, consumat Între 1945 și 1989, a fost o formă de emigrație anormală, Întrucît realitățile caracteristice României acelei epoci erau, ele Însele, anormale. „The Last Wave”, cel care a Început În 1990, după evenimentele din decembrie 1989, nu se aseamănă nici el cu celelalte. Emigrarea către America și Canada s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
interesantă și Îndelungată”. Dar a fi luat În considerare, ca grup etnic, Într-un univers cum este cel american nu este destul, mai ales atunci cînd se are În vedere elementul numeric, Îndeosebi, care nu-i avantajează pe românii americani. Emigrația română de după 1989 a fost una determinată de circumstanțe excepționale. În țară, „democrația originală” nu anunța nimic bun, iar „mirajul american” părea a fi devenit dintr-o dată accesibil oricui. Dar, la Început, nu s-au Înghesuit să emigreze elitele, atîtea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se simțeau vinovați, ajunși indezirabili. La 15 iulie 1990, Sanda Golopenția constata că „trupe ale securității se zbat să iasă din țară, iar convoaie de foști exilați se Îndreaptă spre ea”. Treptat, au intervenit și inevitabile ori aparente clarificări, dar emigrația În America a continuat să fie privită ca o dezertare, provocatoare de dezechilibre majore, considerate simptome ale unor stări de fapt necunoscute, Însă periculoase. Nici românii americani nu au ajuns să gîndească altfel. Un român care a obținut cetățenia americană
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
măsuri coercitive și presiune morală, atît timp cît un român american declară că „fac parte dintr-un popor care dorește să emigreze și acum, cînd comunismul a fost alungat din România, dar nu au fost alungați comuniștii”. Între timp, furia emigrației transoceanice s-a mai calmat, Însă dorința de a se stabili În America o nutresc Încă numeroși români. Cum acest nou val de emigrație se află Încă departe de a se fi Încheiat, este riscant să Încercăm a formula unele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cînd comunismul a fost alungat din România, dar nu au fost alungați comuniștii”. Între timp, furia emigrației transoceanice s-a mai calmat, Însă dorința de a se stabili În America o nutresc Încă numeroși români. Cum acest nou val de emigrație se află Încă departe de a se fi Încheiat, este riscant să Încercăm a formula unele opinii conclusive. Dar, dincolo de un debut surprinzător numai În aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat În 1990, se va stabiliza, treptat, În funcție de realitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În America o nutresc Încă numeroși români. Cum acest nou val de emigrație se află Încă departe de a se fi Încheiat, este riscant să Încercăm a formula unele opinii conclusive. Dar, dincolo de un debut surprinzător numai În aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat În 1990, se va stabiliza, treptat, În funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română În America și Canada se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
debut surprinzător numai În aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat În 1990, se va stabiliza, treptat, În funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română În America și Canada se va Încadra În fluxul firesc al emigrației mondiale. * Cu toate eforturile unor cercetători de a stabili numărul exact sau cît mai exact al emigrației române către America și Canada sau cifra atinsă În anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se va stabiliza, treptat, În funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română În America și Canada se va Încadra În fluxul firesc al emigrației mondiale. * Cu toate eforturile unor cercetători de a stabili numărul exact sau cît mai exact al emigrației române către America și Canada sau cifra atinsă În anumite perioade de comunitatea românilor americani, nu putem afirma cu certitudine că datele de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română În America și Canada se va Încadra În fluxul firesc al emigrației mondiale. * Cu toate eforturile unor cercetători de a stabili numărul exact sau cît mai exact al emigrației române către America și Canada sau cifra atinsă În anumite perioade de comunitatea românilor americani, nu putem afirma cu certitudine că datele de care dispunem la această oră sînt cele autentice. Știm cum sînt apreciate, În general, informațiile statistice, Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cei Întorși acasă, unii au traversat Atlanticul din nou, devenind români americani, iar alții au renunțat, revenind iarăși În România. CÎteodată, chiar și unii dintre cei care obținuseră cetățenia americană s-au Întors de unde au plecat cîndva. Pentru un timp, emigrația În America a fost mai liberalizată și de aceea este mult mai greu, dacă nu imposibil, de reconstituit, azi, un tablou statistic. CÎnd SUA și Canada au adoptat o legislație specială a imigrării, românii din Transilvania, Banat și Bucovina au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
supradimensionării artificiale a comunității românilor americani. Deși pentru intervalul de după Primul Război Mondial dispunem de date și recensăminte oficiale, cifrele vehiculate și pentru acei ani diferă În multe cazuri, și nu Întîmplător, adică nejustificat. Am văzut că o dată cu Încheierea războiului, emigrația română spre America și Canada a scăzut considerabil. După 1918, Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia au devenit provincii românești. Românii din aceste ținuturi, eliberați fiind de asuprirea străină, nu au mai emigrat În ritmul de dinainte. Reformele politice și economice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Bucovina și Basarabia au devenit provincii românești. Românii din aceste ținuturi, eliberați fiind de asuprirea străină, nu au mai emigrat În ritmul de dinainte. Reformele politice și economice adoptate după război s-au constituit În tot atîtea justificări ale reducerii emigrației. În plus, Washingtonul a modificat legislația imigrării, stopînd tendințele antebelice ale acelora care traversau Oceanul cu intenția de a se stabili Într-un stat american. René Gonnard, schițînd acest nou cadru al imigrării, evidenția că „les États-Unis, qui recevaient avant
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
serviciilor de imigrare canadiene În străinătate - ne informează același autor - a cunoscut o nouă intensificare, 4.372 imigranți din România stabilindu-se În această țară În baza unor permise speciale eliberate de Departamentul imigrării și colonizării”. În anii ’25-1930, cifrele emigrației române, indiferent de apartenența etnică, au variat Între 1.019 (1925) și 5.873 (1928) de persoane, pentru ca, Între 1932 și 1939, emigrația din această țară să se reducă la 1.532 de indivizi, dintre care numai 34 erau români
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
această țară În baza unor permise speciale eliberate de Departamentul imigrării și colonizării”. În anii ’25-1930, cifrele emigrației române, indiferent de apartenența etnică, au variat Între 1.019 (1925) și 5.873 (1928) de persoane, pentru ca, Între 1932 și 1939, emigrația din această țară să se reducă la 1.532 de indivizi, dintre care numai 34 erau români. În 1928, Aureliu Ion Popescu recunoștea că „numărul românilor emigrați În America și Canada nu se poate socoti cu precizie din cauză că erau trecuți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Gerald J. Bobango accepta că În 1944 existau În Statele Unite 115.940 de etnici români, În timp ce În Canada numărul lor era de 20.000. Cel de al Doilea Război Mondial a contribuit, evident, la diminuarea numerică a românilor americani, iar emigrația a devenit cvasiinexistentă. Emigrația română nu a sporit substanțial nici după 1945. Radu Toma a stabilit că „după al Doilea Război Mondial România se situează pe locul cinci printre țările est-europene. Cu un număr total de 52.517 imigranți, o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că În 1944 existau În Statele Unite 115.940 de etnici români, În timp ce În Canada numărul lor era de 20.000. Cel de al Doilea Război Mondial a contribuit, evident, la diminuarea numerică a românilor americani, iar emigrația a devenit cvasiinexistentă. Emigrația română nu a sporit substanțial nici după 1945. Radu Toma a stabilit că „după al Doilea Război Mondial România se situează pe locul cinci printre țările est-europene. Cu un număr total de 52.517 imigranți, o medie anuală de 1
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]