2,866 matches
-
idealul slav în „Europa și sufletul Asiei”; N. Berdiaev despre criza culturii moderne; I.Ilin despre fundamentele culturii creștine; E. Cioran și Yanko Yanev despre relația Orient-Occident. Lucrarea de față scoate în evidență o parte dintre concepțiile filozofilor europeni și emigranți despre relația dintre spațiul slav și Occident. Lucrările autorilor: N. Danilevski, O. Spengler, V. Shubart, N. Berdiaev, I. Ilin, E. Cioran, Y. Yanev, N. Crainic ne vorbesc despre rolul Rusiei, caracterul mesianic al acesteia, diferențele dintre occidentali și slavi, problemele
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > IN MEMORIAM SERGIU VAIDA (1934-2014) Autor: Alexandru Vaida Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului O scurtă biografie de emigrant S-a născut la Oradea, tatăl avocat, mama solistă la opera din Cluj, având și un frate mai mare, violonist. După terminarea liceului Emanoil Gojdu din Oradea în 1953 se înscrie și termină cu laude Facultatea de Istorie a Universității
IN MEMORIAM SERGIU VAIDA (1934-2014) de ALEXANDRU VAIDA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348014_a_349343]
-
care i s-a făcut o festivitate impresionantă. A continuat să promoveze artele și literatura prin articole și interviuri acordate publicațiilor din Elveția și România, ca „Aargauer Zeitung” sau „Gazete din Ardeal”, s-a angajat pentru integrarea și înțelegerea față de emigranți și diferitele culturi, a făcut numeroase traduceri germano-române pentru persoane private și asociații umanitare, ca „Amnesty Internațional” sau „Caritas Schweiz”. Legăturile cu pretenii s-au remarcat prin generozitate și înțelegere. S-a bucurat totdeauna de atașamentul și vizitele frecvente ale
IN MEMORIAM SERGIU VAIDA (1934-2014) de ALEXANDRU VAIDA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348014_a_349343]
-
număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. ÎN MEMORIAM SERGIU VAIDA (1934-2014), de Alexandru Vaida, publicat în Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014. O scurtă biografie de emigrant S-a născut la Oradea, tatăl avocat, mama solista la operă din Cluj, având și un frate mai mare, violonist. După terminarea liceului Emanoil Gojdu din Oradea în 1953 se înscrie și termină cu laude Facultatea de Istorie a Universității
ALEXANDRU VAIDA [Corola-blog/BlogPost/348036_a_349365]
-
mă duc la o agenție a unor polonezi (sunt foarte mulți aici) care au ajutat-o și pe o prietenă de-a mea pentru a obține „Național Inssurance Number” (NIN), adică un fel de carte de identitate. Fără NIN, ca emigrant, nu poți face nici o mișcare... (Pe curând) Lavinia IANCU Londra, UK 13 iunie 2011 Referință Bibliografică: Jurnal Londonez (1) / Lavinia Iancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Lavinia Iancu
JURNAL LONDONEZ (1) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348104_a_349433]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ȘI STATUIA Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ȘI STATUIA Strada aceea îi plăcea fiindcă nu era circulată. Și nu era circulată fiindcă îi închiseseră unul din
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ȘI STATUIA Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ȘI STATUIA Strada aceea îi plăcea fiindcă nu era circulată. Și nu era circulată fiindcă îi închiseseră unul din capete, îi montaseră acolo un grilaj metalic prevăzut cu o deschizătură prin care se putea strecura la nevoie un om
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
mițos de frunze și flori galbene, mirosind a miere. Aroma florilor, mai cu seamă vara pe înserat, se simțea de departe. Îmi aduce aminte de partea mea preferată din Jardin du Luxembourg, îi spusese nu de mult, pronunțând graseiat, un emigrant ce se întorsese pentru scurtă vreme ca să-și vadă locurile de obârșie. Vara mișunau emigranții veniți să-și cheltuiască banii făcuți prin străinătăți. Asta se va întâmpla până când nu va mai rămâne pe aici niciun cunoscut, nicio rubedenie care să
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
pe înserat, se simțea de departe. Îmi aduce aminte de partea mea preferată din Jardin du Luxembourg, îi spusese nu de mult, pronunțând graseiat, un emigrant ce se întorsese pentru scurtă vreme ca să-și vadă locurile de obârșie. Vara mișunau emigranții veniți să-și cheltuiască banii făcuți prin străinătăți. Asta se va întâmpla până când nu va mai rămâne pe aici niciun cunoscut, nicio rubedenie care să-i invidieze pentru banii lor, observase vânzătorul de ziare din colț, auzindu-le discuția. Pun
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
Eftimie Murgu. Poate regretând că, în furia lor demolatoare, săvârșiseră un asemenea sacrilegiu, comuniștii înălțaseră ulterior o statuie celui mai important fiu al orașului, peste drum de piațeta aceea. Nu vi se pare că seamănă cu Moise? îl întrebase pe emigrantul care lua vederi cu un aparat digital de mărimea unui pachet de țigări. Ba da, răspunsese cel întrebat. Dar de unde îl știți?... Michelangelo, Botticelli, Gustave Doré?... În stânga piațetei, chiar înaintea trecerii de pietoni din dreptul lui Eftimie Murgu, se afla
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
ca toată lumea. Dar nu fusese. S-a sinucis... De unde știa? Știa el. Păi ce, nu-și cunoștea tatăl?... Chiar aici ne-a fost casa, chiar aici, pe locul chioșcului acestuia, arăta vânzătorul cu mâna sănătoasă pământul de sub ei. Discuția cu emigrantul ce fotografia piațeta din toate unghiurile posibile și care îi dăduse de înțeles că ar cunoaște Jardin du Luxembourg ca pe propriul buzunar avusese loc tot acolo, în fața chioșcului cu ziare. Nu vreți să-mi faceți și mie o fotografie
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
piațeta din toate unghiurile posibile și care îi dăduse de înțeles că ar cunoaște Jardin du Luxembourg ca pe propriul buzunar avusese loc tot acolo, în fața chioșcului cu ziare. Nu vreți să-mi faceți și mie o fotografie? îl rugase emigrantul, întinzându-i minusculul aparat de fotografiat. Nu trebuie să faceți nimic, priviți doar la display-ul acela. Și apăsați pe buton. Ce vedeți, aia luați!... Emigrantul se postase în fața celui mai urât zid din câte înconjurau piațeta. Ca să-i mascheze
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
chioșcului cu ziare. Nu vreți să-mi faceți și mie o fotografie? îl rugase emigrantul, întinzându-i minusculul aparat de fotografiat. Nu trebuie să faceți nimic, priviți doar la display-ul acela. Și apăsați pe buton. Ce vedeți, aia luați!... Emigrantul se postase în fața celui mai urât zid din câte înconjurau piațeta. Ca să-i mascheze urâțenia, edilii acceptaseră să fie în parte acoperit cu o uriașă reclamă a firmei Marlboro, înfățișând niște cowboys cu caii lor, decolorată de soare și intemperii
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
urât zid din câte înconjurau piațeta. Ca să-i mascheze urâțenia, edilii acceptaseră să fie în parte acoperit cu o uriașă reclamă a firmei Marlboro, înfățișând niște cowboys cu caii lor, decolorată de soare și intemperii. Încercase să-l determine pe emigrant să-și aleagă un alt fundal. Am putea face o fotografie spre fosta Piață Elisabeta, încercase să-l înduplece. Nu, nu, se împotrivise el cu îndârjire. Aici doresc. Pe locul unde îmi fusese cândva casa. Au demolat-o comuniștii. Vedeți
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
deasupra reclamei ăsteia mizerabile? Acolo se mai cunoaște urma acoperișului fostei mele case... Într-adevăr, se cunoștea. Îi înapoiase aparatul și se întorsese la chioșcul de ziare, în intenția de a-și continua discuția începută cu vânzătorul de ziare. Dar emigrantul îl urmase. Avea un zâmbet larg pe buze. Cercetase fugitiv cu privirea revistele expuse pe un rastel, apoi le spusese, atât lui, cât și vânzătorului: Poate că nu m-ați crezut când v-am vorbit de Jardin du Luxembourg. Dar
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
abătuse privirea într-o parte. Totuși, cum de?... pornise involuntar să-l întrebe, dar se întrerupsese, fiindcă, avusese brusc revelația, era o dovadă de impertinență să se intereseze de treburi care nu-l priveau. Omul putea să se supere! Dar emigrantul nu se supărase. Dimpotrivă, zâmbetul său a sporit. Îi privise, atât pe el, cât și pe vânzătorul de ziare cu bunăvoință. Eu sunt medic, își începuse emigrantul fără nicio introducere povestea. M-am născut acolo, își întinsese el mâna spre
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
intereseze de treburi care nu-l priveau. Omul putea să se supere! Dar emigrantul nu se supărase. Dimpotrivă, zâmbetul său a sporit. Îi privise, atât pe el, cât și pe vânzătorul de ziare cu bunăvoință. Eu sunt medic, își începuse emigrantul fără nicio introducere povestea. M-am născut acolo, își întinsese el mâna spre locul de sub reclama de țigări. În casa care fusese cândva acolo, vreau să spun. Bună casă. Făcută de bunicul. Frânghier de meserie. Nu s-a înțeles deloc
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
A ajutat-o să mă crească și bunicul care a trăit până la optzeci și ceva de ani. Când meseria de frânghier a început să nu-i mai aducă venit, s-a apucat de reparat biciclete. Acolo își avea atelierul, spusese emigrantul, plimbându-și mâna spre cel mai îndepărtat colț al piațetei, îmi stăruie și acum în nări mirosul iute, de la soluția de lipit cauciuc. O prepara bunicul din crep dizolvat în benzină. Rețetă proprie. Cât am fost elev, reparam și eu
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
Altfel, cu originea mea - că pe bunic l-au băgat la patroni - , nu cred că aș fi fost admis. Multora li s-a întâmplat. Erau respinși, indiferent de rezultate, pe motiv de dosar! Ce vremuri, domnule, când stau mă gândesc!... Emigrantul se întorsese după ultimele cuvinte cu fața spre statuia lui Eftimie Murgu, de parcă ar fi vrut ca el să-i confirme părerea, nu noi. Rămăsese câteva clipe pe gânduri. Poate aștepta ca hemiplegicul să vândă revistele solicitate de doi tineri
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
dânsul. Și Ică își repara TV-ul cisternă. Să trăiești, răspunsese salutului său, ridicând deasupra capului o cheie franceză. Asta a fost, șoptise, simțind cum ierburile crescute printre pietrele pavajului îi mângâiau delicat picioarele printre baretele sandalelor romane. Referință Bibliografică: Emigrantul, hemiplegicul și statuia / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dan Florița Seracin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
căci, citează el din Pravila lui Vasilie Lupu: „Cel ce-și viclenește moșia și neamul mai rău decît ucigașii de părinți să se certe”. În acest scop trebuiau luate măsuri administrative vizavi de străini. De pildă, evreii. Pe atunci erau emigranți recenți, mulți veniți ilegal, nevorbitori de limba română, peste 100 000 (foarte mult la o populație de două milioane și jumătate de țărani și la o populație totală de cinci milioane de suflete - vezi art. Mizeria vieții noastre politice, 1879). Antisemiții
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
vehement guvernul israelian, care refuză să acorde cetățenie israeliană muncitorilor români din această țară (unii, aflați de mulți ani acolo), sau guvernele american, german sau francez, care iau măsuri împotriva imigranților ilegali (inclusiv expulzări), refuzînd să acorde automat cetățenie tuturor emigranților (în SUA, chiar și emigranții legali au de așteptat destul pentru cetățenie, iar una din condiții este cunoașterea limbii engleze). Totodată îi desfid pe aceea care atacă “naționalismul”, “xenofobia”, “antisemitismul” lui Eminescu de teamă că extremiștii actuali ar putea folosi
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
să acorde cetățenie israeliană muncitorilor români din această țară (unii, aflați de mulți ani acolo), sau guvernele american, german sau francez, care iau măsuri împotriva imigranților ilegali (inclusiv expulzări), refuzînd să acorde automat cetățenie tuturor emigranților (în SUA, chiar și emigranții legali au de așteptat destul pentru cetățenie, iar una din condiții este cunoașterea limbii engleze). Totodată îi desfid pe aceea care atacă “naționalismul”, “xenofobia”, “antisemitismul” lui Eminescu de teamă că extremiștii actuali ar putea folosi asemenea “portdrapele” contra lor, luîndu-și
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
închipuirii, între țara mamă și țara de adopție. Dacă am avut cutezanța să ne luăm lumea în cap, în noua țară, trăim „prezentul”, concretul „azi”, iar din țara mamă, ne-am luat „trecutul”, acel „ieri” ca să îl retrăim visând. Ca emigranți, viața noastră este mai bună, este mai rea decât a celor legați doar de un singur loc al existenței? Greu de spus. Adevărul se așează greu în matcă și adesea viața se scrie după reguli ciudate. Viața emigrantului este mai
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]