4,234 matches
-
interfață simplă pentru folosirea transparentă a aplicațiilor externe pentru trimiterea fișierelor și editarea paginilor. MediaWiki oferă și alte utilități în afară de legăturile dintre pagini pentru structurarea conținutului. Una dintre cele mai vechi este "". Una din problemele Wikipedia a fost separarea conținutului enciclopedic de cel al discuțiilor, respectiv al paginilor de utilizator. Spațiile de nume au prefixe înainte de titlu (ca „Utilizator:” sau „Discuție:”) care permite unei pagini să existe sub același nume, dar cu scopuri diferite, în funcție de prefix. De exemplu, pagina „<nowiki>Fernandel
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]
-
pentru DIE. Profesorul Decei a fost răpit de colonelul DIE Vasile Turcu, care poza ca șofer al lui Kenayoglu, și a fost arestat de colonelul Vasile Moiș, adjunct al DIE pentru emigrație, care a pozat ca ofițer STASI. La Editura Enciclopedică a apărut cartea "Aurel Decei sau destinul disperării", de Ioan Opriș. La doar 17 km de Sibiu, în localitatea Gura Râului, se află Casa memorială „Aurel Decei”.
Aurel Decei () [Corola-website/Science/297525_a_298854]
-
173 Biblioteca județeană Timiș, Birăescu, Aquilina, Zărie, Diana "Scriitori și lingviști timișoreni (1945 - 1999)", editura "Marineasa", Timișoara, 2000, pp. 80 - 81 Berca, Olimpia "Despre maeștri", editura "Mirton", Timișoara, 2003, pp. 42 - 44 Academia Română "Dicționarul general al literaturii române", Editura "Univers Enciclopedic", București, 2004, p. 763 Oprea, Ion N. "Bucovina în presa vremii Cernăuți 1811 - 2004", Editura "Edict Production", Iași, 2004, (pp. 115, 116, 156, 252-255, 278, 286, 344, 386,387, 388, 428, 441, 443,476, 490) Satco, Emil "Enciclopedia Bucovinei", Editura
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
septicemiei declanșate de rănile pe care le-a căpătat în urma inspecției pe care a realizat-o în prima linie a frontului de pe Valea Jiului, în apropierea actualului popas turistic. Există interpretări diferite ale prenumelui, uneori Ion, alteori Ioan. Ultimul mare dicționar enciclopedic românesc și Enciclopedia Britanica îi consemnează pronumele clar: Ion. Vizavi și puțin mai departe, la câțiva zeci de metri, se află Stâncile Rafailă - monument al naturii. La intrarea în defileu, pe partea stângă, se află Mănăstirea Vișina iar la circa
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
(aramaică:ܝܘܚܢܢ ܕܪܡܣܘܩܝܐ, greacă:Ιωάννης ο Δαμασκηνός ,arabă:يوحنا الدمشقي Yuhanna Al Dimashki c. 676 — d. 4 decembrie 749), considerat ultimul părinte bisericesc, în ordine cronologică. Unul din cei mai importanți gânditori ai Bizanțului, de origine arameică-siriană. Spirit enciclopedic, a încercat să realizeze o sinteză de vaste proporții, a întregii cunoașteri a epocii sale, în spirit creștin, proiectul său fiind comparabil, prin proporții, cu cel aristotelic. Lucrările sale intitulate "Dialectica" și "Dogmatica" reprezintă inestimabile documente cu privire la vocabularul filosofic și
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
2001) și "Catastrofa Pedagogică" (Ed. Afeliu, București, 1995). Frumusețea tainică a cătunului este însă surprinsă magistral de Ilariu Dobridor în volumul de versuri "Vocile singurătății" (București, 1937). "Istoria românilor", vol. I, Cap. ˝Dacoromanii apoi românii în timpul migrațiilor˝, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, 177-188; D. Macrea, Circulația cuvintelor în limba română, Sibiu, 1942; Iorgu Iordan, "Toponimia românească", București, 1963; I.I. Russu, "Etnogeneza românilor", cap. IV - ˝Limba română, limbile balcanice și substratul˝, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981; K. Sanfeld, "Linvistique Balcanique
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
românii în timpul migrațiilor˝, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, 177-188; D. Macrea, Circulația cuvintelor în limba română, Sibiu, 1942; Iorgu Iordan, "Toponimia românească", București, 1963; I.I. Russu, "Etnogeneza românilor", cap. IV - ˝Limba română, limbile balcanice și substratul˝, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981; K. Sanfeld, "Linvistique Balcanique, Problèmes et résultats", Paris, 1932; Gr. Nandriș, ˝The earliest contacts between Slavs and Roumanians˝, în The Slavonic and East European Review, XVIII, 1939, 142-154; Precizări importante la: Gheorghe Constantinescu-Dobridor, "Dictionar de termeni lingvistici", Ed.
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
sălașe, cu hrisoave de întărire de la Dan Voievod, Vlad Țepeș și Radu cel Frumos.” (Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, "Istoria românilor", vol. II, cap. Istoria politică a Țării Românești în secolul al XVI-lea - 1508-1593, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, 370). Institutul de Istorie și Filozofie al Academiei RSR, acest „act de danie” al lui Mihnea Voievod zis și Turcitul scris în chirilică de Bunea Logofăt în „luna ianuarie 20 zile și de la Adam pâna acum, în anul
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
descoperirilor din așezarea de la Ghidici, punctul “Balta Țarova“, Relations Thraco-Illyro-Hellêniques, Actes du XIVe Symposium National de Thracologie (à participation internationale). Băile Herculane (14-19 septembre 1992). (București, 1994) ș.a. ("Romanizarea Munteniei", 1974) și Ioan I. Russu ("Etnogeneza românilor", Ed. Științifică și Enciclopedică, 1981): „Aurelian încheie un tratat cu goții, cedându-le Dacia ca unor federați ai Imperiului Roman. Așadar, găsim în Dacia următoarele triburi de goți: Taifalii și Victoalii”. Nu știm însă care dintre aceste triburi a sălășuit, fie și numai temporar
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de familie și o nuntă domnească¨, în Analele Academiei Române - Sectia de Istorie, 3, t. XII, 1932; C.C. Giurescu și D.C. Giurescu, "Istoria românilor", vol.II, cap. ¨Istoria politică a Țării Românești în secolul al XVI-lea - 1508-1593¨, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976; Istoria Țării Românești, 1290-1690. Letopisețul Cantacuzines, ediție critică de C. Grecescu și D. Simionescu, București, 1960). Geanoglu pe care, la 1799, Șerban Andronescu îl menționa ca membru de bază al protipendadei muntene, alături de familiile Ghica, Racoviță, Crețulescu, Slătineanu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Ț (1994), ultimul distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Este notabilă activitatea de coordonare lexicografică pe care a desfășurat-o în această perioadă lingvistul Vasile Breban, autor sau coautor și a altor dicționare explicative și generale sau cu profil enciclopedic. Începând din 2011, a fost reluată seria veche a "Dicționarului Academiei", la Cluj urmând a se redacta litera F. În cadrul colectivului de lexicografie bilingvă a fost întocmit un mare "Dicționar român-maghiar", apărut în două volume, în 1964. În 2010-2011 s-
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
Lucian Blaga" este cea mai mare bibliotecă din Transilvania. Fondul BCU cuprinde peste 3,8 milioane de volume și deservește cei aproximativ 400.000 de cititori care trec pragul bibliotecii anual. Biblioteca deține și un caracter muzeal, datorită profilului său enciclopedic, cultural și științific, precum și datorită dreptului de depozit legal. Muzeul de Mineralogie care funcționează în cadrul Catedrei de Mineralogie a Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai a fost conceput inițial ca loc de studiu și aprofundare a cunoștințelor pentru
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
Poeticitate românească postbelică, Editura Pontica, 2000; - Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ‘80-’90. Dicționar bio-bibliografi, Editura Paralela 45, 2001; - Henri Zalis, O istorie condensată a literaturii române (1880-2000), Editura Bibliotheca, 2005; - Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, 2006; - Aurel Sasu, Dicționarul biografi c al literaturii române, Editura Paralela 45, 2006; - Ion Ianoși, Marile jocuri, postfață, Editura Ideea Europeană, 2007; - Irina Petraș, Marile jocuri, postfață, Editura Ideea Europeană, 2007; - Irina Petraș, Cărți de ieri și de azi, Casa
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
Deesen 1901 (Monografia Comitatului Solnoc-Dăbâca, Editura Publicațiilor Comitatului Solnoc-Dăbâca, Dej 1901) 5. Lupuț Irina - Monografia satului Peteritea, lucrare metodico-știintifică pentru obținerea gradului didactic I, manuscris dactilografiat 1999 6. Oroveanu Ț. Mihai - Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului RSR, Editura Științifică și enciclopedica 1980 7. Păscu Ștefan - Voievodatul Transilvaniei, Editura Dacia Cluj 1979 (vol. ÎI, III, IV) 8. Posea Grigore - Județul Maramureș, Editura Academiei RSR, București 1980 9. Prodan David - Iobăgia în Transilvania, Editura Academiei RSR, București 1968 (vol. ÎI) 10. Suciu Coriolan
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
inclusiv 30 de monografii, culegeri de articole și volume colective ale multiplelor conferințe științifice în domeniul respectiv, precum a elaborat singur sau în colaborare a peste 100 de brevete de invenții. A fost în colegiul de redacție la multe publicații enciclopedice, printre care: "Enciclopedia Sovietică Moldovenească" - în 6 volume (Chișinău, 1976); "Dicționar Enciclopedic Moldovenesc" (Chișinău,1989); "Literatura și Arta Moldovei: Enciclopedie" în 2 volume (Chișinău, 1985); "Dicționar Politehnic Rus-Moldovenesc (Român)" (Chișinău, 1983), al "Buletinului Academiei de Științe a Moldovei (seria Fizică
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
conferințe științifice în domeniul respectiv, precum a elaborat singur sau în colaborare a peste 100 de brevete de invenții. A fost în colegiul de redacție la multe publicații enciclopedice, printre care: "Enciclopedia Sovietică Moldovenească" - în 6 volume (Chișinău, 1976); "Dicționar Enciclopedic Moldovenesc" (Chișinău,1989); "Literatura și Arta Moldovei: Enciclopedie" în 2 volume (Chișinău, 1985); "Dicționar Politehnic Rus-Moldovenesc (Român)" (Chișinău, 1983), al "Buletinului Academiei de Științe a Moldovei (seria Fizică și Tehnică)" și a revistei internaționale "Solar Energy Materials and Solar Cells
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
coord. Gh. Vida, Ed. Kriterion, București, 1991 Constantin Brâncuși: destinul postum, coord. Silviu Angelescu, București, 2002 Noi studii ale avangardei, coord. Călin Stegeran, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006 Istoria românilor. Vol. IX: România în anii 1940-1947, coord. Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedica, București, 2008 Colaborări cu articole de sinteză despre arta românească și despre artiști români în: Theodor Enescu, Scrieri despre arta. Vol.I Luchian și spiritul modern în pictură românească. Vol. ÎI: Artă și context cultural în primele trei decenii ale
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
comercială și prosperă (din aval) a fluviului Yangtze. Deși ficțiunile scurte erau populare încă din timpul dinastiei Tang (618-907), și lucrările autorilor contemporani, cum ar fi Xu Guangqi, Xu Xiake și Song Yingxing au fost de multe ori tehnice și enciclopedice, dezvoltarea literară cea mai izbitoare a fost cea a romanului autohton. În timp ce elita nobiliara a deținatorilor de pământ au fost educați, suficient pentru a înțelege pe deplin limba chineză clasică, cei cu studii rudimentare, cum ar fi femeile din familii
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
Lascu, -"Dicționarul scriitorilor din Vale," Editura Matinal/Cameleonul, Petroșani, 1999, p. 77-85; Florea Firan, - "Profiluri și structuri literare. Contribuții la o istorie a literaturii române, vol. II, (M-Z)," Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2003, p.381-382; Ileana Roman-Tudor Rățoi, -"Dicționarul Enciclopedic al județului Mehedinți", Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2003, p. 100-101; Petrică Birău, -"Vioara din inima pădurii," Editura Amurg sentimental, București, 2004, p. 76-80; -Aurel Sasu, "Dicționarul biografic al literaturii române române, vol. I (A-L)", Pitești, Editura Paralela 45
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
I. D. Sîrbu ca o instanță de vârf a scriitorilor români se datorează aproape în totalitate lui Eugen Simion. Ce se-ntâmpla oare acum ca Jurnalul să nu fie chemat drept model de ficțiune, nu numai ca document al spiritului enciclopedic pe care l-a impus totuși fără fast I.D. Sîrbu? I se alătura, în egală măsură, Radu Petrescu. Amândoi sunt doar nominalizați la Indice de nume, selectiv, întocmit de Rodica Pandele (De ce selectiv, când autorul „s-a rezemat” în argumentația
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
a credinței. Doar credința ne oferă adevărata cunoaștere, numită și „înțelepciune” (sophìa) și gnoză (înțeleasă ca o cunoaștere obținută cu ajutorul credinței, și nicidecum un privilegiu acordat de Dumnezeu doar unor inițiați, cum pretindeau gnosticii). Scrie Gilson: „După cum științele liberale sau enciclopedice, cum li se mai spune, slujesc filozofia care le e stăpână, filozofia la rândul ei are ca scop să pregătească Înțelepciunea. Într-adevăr, filozofia urmărește dobândirea Înțelepciunii, știință a lucrurilor dumnezeiești și omenești și a cauzelor acestora. Înțelepciunea este deci
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea, desfășoară de asemenea o activitate editorială importantă. În Moldova, recunoscuți pentru acest lucru sunt Gheorghe Asachi și Mihail Kogălniceanu. În anul 1886 ia ființă prima editură de stat Editura Casa Școalelor cu un caracter enciclopedic, iar în 1898 la București apare Editura Minerva. În perioada interbelică apar edituri noi precum Cartea Românească (1919), Cultura Națională (1921), Scrisul Românesc (1922), Editura Fundațiilor Regale pentru Literatură și Arte (1933). Editura se regăsește în modelele industriilor culturale sau
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
Hasdeu (1983-1984), ediția traducerii lui M. Eminescu din manualul de limba paleoslavă a lui A. Leskien (1983), "Cronica universală" a lui Mihail Moxa (1989), "„Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei” - Letopisețul lui Ștefan cel Mare" (2005). Personalitate cu vocație enciclopedică, spirit critic și polemic, M. se afirmă nu doar ca un eminent slavist, lingvist, ci și ca românist și istoric literar. Autoritatea sa științifică s-a manifestat în dezbaterea unor probleme majore ale culturii noastre: formarea limbii și a poporului
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
în acei ani nu i-a lasat indiferenți pe oamenii de litere români aflați în libertate. În Revista Scriitorilor Români, numărul 6 pe 1967, este publicat un articol: Nae Ionescu inexistentul. Având ca punct de plecare volumul II din Dicționarul Enciclopedic Român, apărut la București în 1964, profesorul și gazetarul român din exil Mircea Popescu își exprimă indignarea față de lipsa, printre cei 18 Ionești prezentați în volum, a celui care a fost Nae Ionescu, lipsă prezentată ca o politică a guvernului
Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
numele de familie "Mestrius", în semn de omagiu adus prietenului său M. Mestrius Florus. Autoritățile imperiale romane îl numesc procurator al provinciei Achaia din Grecia. Mai târziu, devine preot la templul lui Apollo din Delfi. era foarte cultivat, avea cunoștințe enciclopedice, fiind foarte prețuit în cercurile elenistice. Ultima parte a vieții sale o petrece la Cheroneea, unde scrie principalele sale opere în dialect atic, bazate în mare parte pe manuscrisele prelegerilor sale. Operele sale au fost reunite în 1296 de către Maximos
Plutarh () [Corola-website/Science/301066_a_302395]