3,954 matches
-
conjunctiv. Să... Sângerică e permanent gata de-o cafteală. De-aia se și alege frecvent cu vreo carabă bine plasată. La fel ca un coleg al meu din ciclul primar care ducea o lipsă evidentă de instinct de conservare. Îi enerva pe cei mai mari, le zicea că n-au sânge-n utilaj dacă refuză să se bată cu el. Și și-o lua uimitor de repede, după care tot el urla, bă, luați-l pe malacul ăsta de pe mine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și or să-mi explice ei cum stă treaba cu arta. Și câtă libertate, ce descătușare extraordinară de energii e în bucata aia nenorocită de tablă. Oricum, apropo de libertatea asta de care fac atâta caz artiștii ăștia plastici. Mă enervează la culme să aud patetisme de genul câtă libertate e în opera cutare, fiecare înțelege ce vrea din ea. Păi, de aicea rezultă că respectiva producțiune ar fi o chestie cam descheiată, făcută cam de mântuială. Și de unde până unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
sport. Avea așa, ceva diafan, o fustă vaporoasă roz. Nu transpirase mai deloc. Baba, în schimb, da. Nu degeaba se îmbrăcase ea cu pulovărul ăla de lână. Tipa avea ceva antipatic. Pe cuvânt. Era tunsă scurt și de-aia mă enerva. Sau ăsta e doar un pretext. O scuză ceva, acolo. Un nod în papură. În sfârșit, ce să ne căciulim pe un lucru de nimic! Ce contează e că, în sauna aia de compartiment, au intrat la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în literatură. Nu l-am înțeles foarte bine la vârsta aia, dar mi-a fost foarte clar că e o proză sinceră, scrisă cu sânge, cu miez. Și era o căldură extraordinară în prozele astea. Dacă la alți scriitori mă enerva preocuparea de a ocoli viața adevărată, la Nedelciu mă șoca și mă încânta decizia de a încorpora în textele lui lucruri care în mod normal nu pot fi spuse. Lucruri dintr-o realitate pe care o cunoșteam destul de bine, hipnotic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
-ți dau socoteală, rosti băiatul calm și cu stăpânire de sine, dându-și seama acum că trebuie neapărat s-o ia pe maică-sa cu binișorul; de altfel, el era o fire foarte flegmatică și cumpătată, care cu greu se enerva vreodată. - Neisprăvitule, vorbește, zi tot, zi numaidecât! Cum am să pot plăti eu în întregime toată datoria făcută de tine, cum? Dar, lasă asta, gestul în sine de a te droga este de neconceput și de neiertat! De neiertat, m-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
la un moment dat, deși cu greu putea ști exact și când anume. Acest lucru, trebuie musai menționat, se cauza în întregime faptului că femeia, de mai mulți ani de zile, era foarte bolnavă de inimă. Astfel, întotdeauna, atunci când se enerva puternic și fără control, foarte ușor începeau palpitațiile s-o necăjească groaznic, inima simțind clar cum îi bate în piept haotic și, deci, aritmic. În astfel de momente critice, căile respiratorii i se înfundau aproape cu totul, încât, în încercarea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
aș fi dormit continuu, cât zece oameni într-o lună întreagă! Șerban, ce caut eu aici, de fapt? - Te rog, liniștește-ți inima, am să te lămuresc. Tot ce sa întâmplat este că ne-am certat tare. Tu te-ai enervat așa de puternic, depășind orice limită și nemaicunoscând nicio stavilă, încât, la un moment dat, în timp ce țipai la mine, ai căzut din picioare așa, ca din senin, pur și simplu. Nu-ți mai amintești? - Nu... - Dar momentele când ți-am
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pași șovăitori. Se ridică și le întoarce spatele. Îi simte cum se apropie. Stau o vreme la câțiva pași, așteaptă să le vorbească. După o vreme aude vocea poruncitoare a tatălui ei: Treci fată în casă", îl simte cum se enervează, aude poalele mamei sale fâșâind. Se luptă cu tata, își zice în sinea ei, dar nu se poate întoarce, îi vine să intre în pământ de rușine. Mama ei se apropie, o cuprinde în brațe, tatăl se îndepărtează înjurând: "Crucea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
La patru fără un sfert se ridică din pat, are gust de cenușă în gură, se duce în bucătărie, se spală pe dinți, se îmbracă în fugă, mama ei stă lipită de perete, cu un pachet, probabil cu mâncare, se enervează, își dă seama că își descarcă nervii pe biata femeie, îi atinge ușor obrazul, parcă ar atinge o hârtie uscată, trebuie să ajungă în oraș, să-l traverseze pentru a-și lua lucrarea de diplomă, să facă un duș, să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
accepta acest rol, ea, care a fost mereu vioara întâi în țară, ea, marea organizatoare a balurilor comuniste, aici, "în comunitatea asta de doi bani", este tratată ca o neroadă. De fiecare dată când intră în casa unui român se enervează și începe să bea. În mai puțin de o jumătate de oră este beată. Ștefi trăiește într-o casă enormă, dar prietenii spun că se plânge mereu că este săracă. Se pare că venirea mea a impus un protocol pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a crezut că își pierde mințile. Toți din casă s-au obișnuit să se folosească de ea. Cum o văd că exersează la vioară, cum o întrerup, constată că lipsește ceva, că ar fi bine să... Știe că astfel o enervează și se apucă de treburile casei, iar ei se pot uita liniștiți la televizor. Bărbatul ei face pe prostul. Dacă îl roagă să facă ceva, trebuie să-i explice ca unui oligofren, cu lux de amănunte, o face intenționat ca să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
shit-ulăsta de vopsea" ieftină se usca imediat ce o puneai pe perete, Îngreunându-i și mai mult ritmul de lucru. Mărgelele de transpirație i se prelingeau pe frunte și peste față, acoperindu-i privirea, În timp ce claxonul isteric al unei mașini Îl enerva peste măsură. Încercă să se șteargă și brusc se dezechilibră, forfecând aerul cu mișcări descreierate. Realiză că nu mai are timpul necesar pentru a-și Îndrepta corpul și nici un punct de sprijin de care să se ajute. Gândi că totul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
capul cu palmele desfăcute și se acoperi de gemete stinse. După ce fâlfâi neașteptat, pasărea Își luă zborul iar tata se opri din fluierat. De deasupra noastră, de la etajul Întâi, se auzi râsul gâlgâit și isterizat al doamnei Bolotă (cât mă enerva grasa asta!). Tata mi s-a părut că devenise foarte subțire, Învăluit de o privire melancolică, pe care nu i-o recunoșteam. Apropiindu-se de el, mama a Încercat să-i spună ceva, dar s-a oprit. Am surprins În
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
În ochii ei Îngroziți descopăr lucirea mată a pielii mele și realizez că nu am nimic pe mine. Nu schițez nici un gest de retragere și o privesc liniștit, sadic, cu un firesc imperturbabil. E Baba CloanțaCotoroanța! Nasul ei lung mă enervează cumplit (azi mai mult ca oricând!): o trompă scârboasă, cojită pe alocuri. De fapt, Întreaga ei făptură e Înspăimântătoare: ochi bulbucați, de broască năucă, buze șterse, obraji scorțoși, plini de pete și păr. Mă scald În privirea ei cu nerușinare
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mi ies ochii din cap. Mă retrag În dormitor (o cameră simplă, unde nu am decât un pat, un șifonier și un raft cu cărți deasupra capului) și mă-ntind cuminte, privind oarecum liniștit pereții goi. Sau aproape goi. Mă enervează teribil tabloul cu părinții mei (mire și mireasă) surâzând. Mama ține În mâini un buchet mare de flori albe, din plastic. Iar tata o ține protector de umăr, cu intenția de a da imaginii un aer de siguranță. Ce fericiți
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
zile. Locuiam singur, nu aveam prieteni și lucram mereu până târziu În noapte. Ieșeam... sau Înnebuneam de-a binelea. Ce dracu’, măi Lola, scoate-ți limbuța din paharul meu! Ea râdea apetisant și-mi arăta o limbuță alb-rozie, care mă enerva. Pe Lola am agățat-o acum un ceas În barul de vizavi. Nam intrat niciodată În barul acesta. Sunt profesor de istorie, mă cunosc bine toți vecinii : „Ce om deosebit, dragă!” madam Gușă, șaizeci și șase de ani, pensionară, mustăcioasă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fi atât de proști! Hotelul se ivi ca o insulă salvatoare. Am urcat treptele Înfiorat, gândindu-mă cum va fi. Cum ar trebui să mă port. Ce... La recepție nu era nimeni. Iar chestia asta nu putea decât să mă enerveze. Am Început să izbesc ca un apucat În masa semicirculară. Și să strig isterizat. Recepționerul, un slăbănog cu față de iepure, apăru speriat din spatele unei uși. Mă cântări o clipă, apoi, luându-și mutra aceea profesională (de amabilitate Împinsă până la greață
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și un ruj și începu să plimbe batonul roșu pe ambele buze. Trenul coti la stânga și o făcu să treacă peste linia buzei inferioare. Culoarea roșie deveni o umbră în colțul gurii, coborând ca un rid adâncit spre bărbie. Se enervă și încercă să șteargă rujul cu degetul mic, însă îl întinse pe toată bărbia și se făcu brusc bătrână și hidoasă. — Bă, aia parcă a mâncat gem de căpșuni și a uitat să se șteargă. — Sor’-ta e acasă? Ce
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nu i se oferi nimic de mâncare, iar de băut, doar un pahar cu apă. La început a fost calm, acuzația împotriva lui nu avea nici o logică, însă nu a putut să convingă pe nimeni de acest lucru. Apoi se enervă cumplit, amenință cu tot felul de reclamații, culminând cu sinuciderea. Nu a fost crezut. După ce se mai liniști, imploră pentru propria libertate, viață, monotonie. În timp ce vorbea cerând milă pentru ființa lui, i se făcu dor de magazia cu vopsele, de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
face altceva decât să se gândească la ziua de ieri. Credea că ar trebui să se ridice și să iasă din cameră, doar așa să braveze, să arate că nu-i pasă, că ieri nu l-a afectat deloc. Îl enerva să arate celorlalți numai ce vor să vadă și mai nimic din ceea ce era de fapt, însă așa era scutit de întrebări stânjenitoare sau comentarii ironice, și toată lumea va fi mulțumită că viața lui decurge conform programului. Parcă ar fi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Poți să o vezi călcând ușor, ocolind măsuța rotundă, încărcată de reviste, și așezându-se pe canapea. Tensiunea crește din ce în ce mai mult, ochii tăi parcurg cât mai repede posibil toate aceste cuvinte care întârzie mărturisirea ei și care încep să te enerveze deoarece nu sunt cuvintele pe care le așteptai. Îți amintesc că nu este vorba de o povestire ca toate celelalte, ci de o poveste pe care o născocești tu singur, folosindu-te de narator și de textul pe care îl
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
amintesc că nu este vorba de o povestire ca toate celelalte, ci de o poveste pe care o născocești tu singur, folosindu-te de narator și de textul pe care îl manevrezi după cum crezi de cuviință. Acum chiar te-ai enervat. Unde naiba o fi mărturisirea Verei? În cameră își face apariția mătușa Mia - o femeie între două vârste, îmbrăcată destul de sumar pentru vârsta ei și pentru vremea de afară, dar nu vom da detalii. Mătușile nu reprezintă slăbiciunea nici unui cititor
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
lipsă de zăpadă. Peste tot, pe unde treceau, întâlneau alți și alți colindători. Nu cu mașinile, evident, ci, perpedes. De bucurie au și mai cântat. Până când nenea Fane i-a țâstuit, pe copii, să nu mai cânte, fiindcă faptul îl enerva, și-i distrăgea atenția, de la șofat. S-a făcut liniște. Urma penultima oprire, cu adresă sigură, pentru colindat. Urma; pentru că, nu a mai urmat. De ce? Nu prea poate ști, și explica, cineva. Revenindu-și din impact, Fane auzea, ca de pe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Georgescu, Eugen Cristea, Marcelo Cobzariu, Daniel Nițoi și Dana Pocea sunt de mari actori... Și iarăși, dacă niște interpreți trecuți de 55 de ani, sunt generația tînără a Naționalului, Înseamnă că aia bătrînă are peste sută... Dar la fel de tare mă enervează și unele declarații ale interpreților, În care caută să atragă și segmentul de public interesat efectiv de regie, de noutatea estetică a spectacolului; pentru acesta, nu ajung epitete gratuite, precum mari sau tineri, ci musai să bagi În discuție daraveli
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ferit de chinul autoestimării ; În mintea lor , să zicem, Nicoleta Luciu Îi e superioară Luciei Sturdza Bulandra, deoarece ultima nu apare la tv și prin reviste. SÎc! Văd vînzătoare de la alimentară mergînd la chioșcul de ziare și Împrumutînd gazete ; mă enervează la culme! Într-o zi, mă voi duce și eu să-mprumut un ...parizer, să văd, vor fi de acord? Vine instalatorul, Îmi schimbă neonul, Îmi pune o aplică și-mi cere 200. lei. Într-o zi mă voi duce
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]