149,895 matches
-
ciclul vicios, În care trupul este afectat. În foarte puține cazuri sufletul reușește să se reechilibreze, să Înțeleagă dimensiunea lucrurilor și să se reîntoarcă la trup. În cele mai multe cazuri, acest lucru nu se Întâmplă tocmai datorită faptului că voi, ca entități neafectate de droguri, Îl priviți pe celălalt ca fiind o ființă inferioară și nu-i oferiți liberul arbitru de a merge la detoxifiere, dezintoxicare. Nu Înseamnă că trebuie să-i lăsăm pe acești oameni să piară, dar ce vă faceți
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
În descrierile eminesciene, simple elemente de peisaj, ci locuri poetice „unde spiritul romantic reg?se?te ritmurile marelui univers" , simboluri ale „materiei În ve?nic? alc?tuire", ale unei „entit??i metafizice" pentru care timpul este infinit: „Natură e o entitate metafizic?, e materia În ve? nica alc?tuire, codrul, marea râul, luna fiind spe?e, idei, divinit??i, fenomen ap?rând doar omul, care nu are nici o interven?ie În desf?? urârea numenilor, suferind numai rota? ia" . (G. C?linescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nu e nici m?car un descriptor, ?i toate imaginile lui, puse laolalt?, ne dau o natur? mai degrab? s?rac? " . (G. C?linescu) Astfel c? natură, privit? În ipostaza ei de dimensiune spa?io-temporal?, devine În opera eminescian? o „entitate metafizic?", „materia În ve?nic? alc?tuire", iar elementele ce o compun sunt, nu fenomene, ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului). Întotdeauna Insufle?ițe de sentimentele poetului (subiectivitatea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nu e nici m? car un descriptor, ?i toate imaginile lui, puse laolalt?, ne dau o natur? mai degrab? s?rac? ". (G. C?linescu) Astfel c?, natura privit? În ipostaza ei de dimensiune spa?io-temporal? devine În opera eminescian? o „entitate metafizic?", „materia În ve?nic? alc?tuire, iar elementele ce o compun sunt, nu fenomene, ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului): Natură e o entitate metafizic?, e materia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
opera eminescian? o „entitate metafizic?", „materia În ve?nic? alc?tuire, iar elementele ce o compun sunt, nu fenomene, ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului): Natură e o entitate metafizic?, e materia În ve?nic? alc?tuire, codrul, marea, ??ul luna fiind spe?e, idei, divinit??i, fenomen ap?rând doar omul, care nu are nici o interven?ie În desf?? urârea numenilor, suferind numai rota?ia. " (G. C?linescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lor". (Roșa Del Conte) Artistul scoate din lumea fenomenal? materia ?i ??i construie?te propriul s?u univers, unul al esen?elor, al ideilor: când spunem „teiul lui Eminescu" ne referim la ipostază artistic? a ideii de tei, la o entitate ce nu mai poate fi contemplat? decât În esen?a ei, unic?, nesupus? din acest moment proiec?iilor succesive ale devenirii fenomenale. Toposurile poetice devin astfel În poezia lui Eminescu „pilonii" pe care se sprijin? Întregul univers artistic al crea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
adâncuri, fă?a lunei s? le bat?, Trist?-i firea...". (C?lin -file din poveste) Poetul tinde mereu c?tre aceast? reprezentare cosmic? a elementelor materiei, c?tre transcenderea lor spa?ial? sau temporal? În lumea idelor: „Natură este o entitate metafizic?, codrul, marea, luna sunt idei platonice, constituind acel mundus intelligibilis, În vreme ce individul de data aceasta, e privit că mundus phaenomenon". (G. C?linescu) Dar „imagina?ia cosmic?" nu este singura care modeleaz? universul poetic eminescian. Dorin?a sa conținu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
praf în ochii profanilor. Porunca I este încălcata de cel care se iubește pe sine mai mult decât pe Dumnezeu. Iubirea de sine nu trebuie confundată cu stima de sine care reprezintă respectul pe care fiecare dintre noi îl datorăm entității care suntem, temeiul stimei de sine fiind faptul că omul este creat de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa. Iubirea de sine provine din stima de sine și reprezintă prețuirea pe care fiecare și-o acordă, în funcție de diverse criterii personale
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Pescarul fără undiță se concentrează și își ordonă să se holbeze la acest fund, cu care de abia a făcut cunoștință. Își obligă simțurile să calchieze imagini pornografice pe fundul ăsta bombat și fără perso nalitate. Fundul nebunei devine singura entitate cu care relaționează real, cea care produce în creierul lui o fulgerare modestă. Cade cu fața pe spatele nebu nei și amândoi rămân nemișcați. Trece un minut, târând după el niște lanțuri grele, de oțel, de care stau legate câteva
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
puțin absurdă,bună și rea...”(Marcelia Mihalcea). Se gândi la Agenția „Eros”. Parcă toate evenimentele s-au petrecut cu mult timp în urmă. Cu voce caldă Cadmos îl aduse la subiect din magică visare. -Te afli printre prieteni.Noi reprezentăm entitatea numită „Zamolxes”. Misiunea noastra este să salvăm spiritele benefice de pe Terra.Peste trei luni planeta va fi contaminata artificial cu viruși externi.Echilibrul între spiritele benefice și cele malefice va fi distrus.Te-am conectat la computerul nostru. Vei juca
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
moarte clinică. Toate persoanele care își amintesc evenimentele, vorbesc de o călătorie rapidă printr-un tunel de culoarea lămâii.In voiajul lor sunt însotiți de o muzică placută,divină.Sus se întâlnesc cu rude,părinți,prieteni sau uneori cu o entitate. Aceștia îi așteaptă și-i primesc cu drag,dar spre regretul lor îi expediază înapoi,la viață. Două exemple. Un luptător din primul război mondial,rănit la braț a intrat în comă. După o saptamână și-a revenit.A povestit
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pe Ștefan cel Mare.Acesta s-a uitat într-un ceaslov.I-a căutat numele.Nu l-a găsit.Și la trimis înapoi.Venise prea devreme.Altă persoană a intrat după operație în moarte clinică.S-a întâlnit cu o entitate care i-a spus doar atât:”Venus impudica”.Și-a revenit la reanimare. Toți oamenii visează.Visele sunt premonitorii? Odata m-am surprins privind din tavan corpul meu culcat pe pat.Părea mult mai mic decât în realitate.Timp de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de dominare. Aceste metafore nu sunt singurele posibile; fiecare organizație poate fi caracterizată printr-o altă metaforă care o descrie într-un mod mai semnificativ. Utilizarea metaforelor pentru a descrie organizațiile are o funcție explicativă clară: ne facilitează înțelegerea unei entități complexe prin utilizarea alteia asemănătoare, dar mai simplă și mai ușor de înțeles. Obișnuiți cu propria organizație, având adesea viziunea unei părți și nu a întregului, plătim prețul rutinei și al capacității limitate de a înțelege complexitatea și pierdem semnificații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
scădea performanțele acetuia, deci cererea pe termen mediu și lung. Este un exemplu de conflict care apare foarte frecvent în organizațiile care implică producție, iar gestionarea și, eventual, soluționarea lui în interesul organizației necesită bune calități manageriale din partea conducerii. În funcție de entitățile aflate în conflict, acesta poate fi: interpersonal; intergrupal (între grupuri și coaliții rivale). În funcție de forma de manifestare, putem întâlni conflicte: explicite (sau manifeste); latente (sau acoperite, mocnite). Fondul de apariție a conflictelor în organizații este raritatea resurselor (Vlăsceanu, 1993). Fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
rivale). În funcție de forma de manifestare, putem întâlni conflicte: explicite (sau manifeste); latente (sau acoperite, mocnite). Fondul de apariție a conflictelor în organizații este raritatea resurselor (Vlăsceanu, 1993). Fiind întotdeauna limitate, resursele (financiare, de putere, control etc.) sunt elementul care determină entitățile oricărei organizații să intre în competiție pentru a le obține. În funcție de natura divergenței între cele două entități aflate în conflict, apare următoarea distincție (Zlate, 2004) : - conflict de rol; - conflict de scop. Conflictul de rol presupune lipsa de delimitare clară a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
apariție a conflictelor în organizații este raritatea resurselor (Vlăsceanu, 1993). Fiind întotdeauna limitate, resursele (financiare, de putere, control etc.) sunt elementul care determină entitățile oricărei organizații să intre în competiție pentru a le obține. În funcție de natura divergenței între cele două entități aflate în conflict, apare următoarea distincție (Zlate, 2004) : - conflict de rol; - conflict de scop. Conflictul de rol presupune lipsa de delimitare clară a rolurilor indivizilor sau departamentelor în organizații și suprapunerile de roluri sau apariția unor roluri neacoperite, dar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
părțile aflate în conflict sau afectate de el, tipul de conflict și cauzele declanșării lui. ii. Cum (cu ce tehnică) ar trebui abordate conflictele de către părțile implicate? Cum ați acționa pentru soluționarea conflictului respectiv? 4.6. Schimbarea organizațională Organizațiile sunt entități dinamice. Precum organismele, ele se nasc (se constituie), cresc (ca număr de angajați, ca cifră de afaceri, ca valoare a acțiunilor etc.), se multiplică (prin înființare de filiale, prin francize etc.), se dezvoltă, se diversifică (prin introducerea de noi branduri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
prezentă, în care performanțele nu sunt satisfăcătoare, spre o stare viitoare caracterizată de performanțele așteptate și planificate. Fiind o chimbare controlată, planificată, dezvoltarea organizațională presupune existența unui agent al schimbării. Acesta vine de obicei din exteriorul organizației și este o entitate (firmă de consultanță, grup de experți individuali) care înglobează experiența, cunoștințele și abilitățile necesare implemetării unui proiect de dezvoltare organizațională. Deși există diferențe datorate contextului, se poate vorbi de o structură similară a proiectelor de dezvoltare organizațională. Ele includ, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cota facultății de 62%. din taxe, cota Universității fiind de 30%, iar cota facultății de 70%. din proiecte de cercetare și alte venituri, cotele Universității variind între 0% și 30%. În conformitate cu regulile de mai sus și cu principiul autonomiei, fiecare entitate financiară (de obicei facultate) ar trebui să își administreze propriul buget. În practică, sunt câteva facultăți cu profit 0, în jur de 5-7 facultăți profitabile și un număr aproximativ similar de facultăți care înregistrează pierderi. În fiecare an, Universitatea acoperă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
facultate - Venituri non-publice (taxe/cercetări) - Reducerea costurilor negociind și făcând „compromisuri” cu Ministerul Educației care asigură aprox. 45% din veniturile Universității - Redistribuire de la facultățile „bogate” și eficiente către cele „sărace” și ineficiente. - Aproape nici o inițiativă pentru îmbunătățirea cifrelor departamentelor ineficiente. - Entități acționând ca „acționari” - Ministerul Educației, personalul decizional ca întreg Asigurarea de salarii mari pentru profesori de rang înalt și pentru personalul decizional - Nivelul de salarizare al personalului didactic (între minimul și maximul acceptat național pentru fiecare poziție academică) - Nivel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
bună calitate Procesele de predare, cercetare și administrare Instruirea și dezvoltarea personalului Satisfacția beneficiarilor Obiectivele subsumate acestui scop sunt mai mult declarative. Nu există ținte clare și indicatori referitor la acest scop. Performanțe financiare Acesta este un scop important pentru entitățile care acționează ca niște “acționari”: Ministerul Educației, Conducerea la diverse niveluri și personalul didactic în ansamblu. Performanțe în formare/ instruire și în cercetare 1. Total: ia decizii și informează angajații 2. Ia decizia și Informează angajații explicând de ce este o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în același timp însă și spațiul privat își capătă identitatea tot în sfera limbii. Ceea ce indică o relație specială existentă între cele două spații. Faptul de a fi o brută este determinat de limitele modului de-a vedea a acelei entități: ea nu poate vedea în alții decât animale, comportându-se cu ei ca atare. E parte a unei forme de recunoaștere a semenului în cadrul căreia forțăm asemănarea altuia cu noi. Profesorii de filozofie pot fi îndrumători spirituali ai ateilor, ei
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și fenomenologică, organizațiile pot fi descrise ca mari societăți umane, în care oamenii creează pentru ei înșiși și împărtășesc semnificații, simboluri, ritualuri și scheme cognitive. Aplicarea termenului de sistem organizațiilor a avut două consecințe pentru studiul lor: definirea organizațiilor ca entități de autoreglare și evidențierea constrângerilor reciproce dintre componentele sau subsistemele organizației. II.2. Considerații generale privind organizațiile internaționale Dacă în perioada 1815-1918 organizațiile internaționale se dezvoltă în cadrul statelor suverane, după primul război mondial, „se concretizează pentru prima dată viziunea unei
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
secolul XX, răspunzând nevoilor tuturor felurilor de schimburi și cooperări între grupuri sau între indivizi: informații științifice, tehnice, juridice; ajutor umanitar; federații de sindicate și partide; sport (Comitetul Internațional Olimpic).. În general, aceste organizații nu sunt considerate de state drept entități transnaționale; ele nu există decât ca organizații interne.” II.3. Comitetul Internațional Olimpic Forțele transnaționale, cu o influență din ce în ce mai mare în politica mondială, sunt definite drept „un complex de relații concrete, coaliții, interacțiuni, care depășesc frontierele naționale și care acționează
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
În literatura de specialitate sunt analizate particularități ale realităților și conceptului de ordine politică internațională: 1. „ordinea politică internațională se diferențiază în mod categoric de ordinea politică internă sau de conceptul de ordine în interiorul unui grup social existent în cadrul unei entități politice distincte; 2. semnificațiile și valorile conceptului sunt în funcție de natura, structurile și scopurile entității politice respective. Din perspectivă istorică, se identifică structuri relații de tip imperial, presupun raporturi între entități dominante și dominate, raporturi verticale și orizontale; structuri-relații de tip
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]