2,401 matches
-
politice. Aderînd la un curent de opinie mai larg, conversia lui Habermas demonstrează redescoperirea recentă a virtuților formelor 37. LA CE SERVEȘTE LIMBAJUL CONSTITUȚIONAL? ELOGIUL FORMELOR Să ne ferim însă să exagerăm meritele exercițiului constituțional. Dacă ar fi de ajuns enunțarea unor principii într-un text scris pentru a rezolva probleme politice de maximă importanță, atunci constituționalismul ar suscita o mult mai mare atracție. Niciodată o lege fundamentală nu a reglat, de una singură, conflictele de competență: chiar dacă, încă din 1787
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
despre violență. În final, această precauție teologică în conceperea politicului se va traduce într-o precauție de ordin epistemologic: aceea a problematizării reprezentării (Vorstellung) și a necesității unei modalități de cunoaștere „neidolatre“. Textul care intră aici în atenție începe cu enunțarea mizei (aparent) politice: „Die Aufgabe einer Kritik der Gewalt läßt sich als die Darstellung ihres Verhältnisses zu Recht und Gerechtigkeit umschreiben.“ La rândul ei, continuă Benjamin, ordinea dreptului stă sub presupoziția diferenței dintre scop și mijloc. Așadar, critica violenței înseamnă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sich als die Darstellung ihres Verhältnisses zu Recht und Gerechtigkeit umschreiben.“ La rândul ei, continuă Benjamin, ordinea dreptului stă sub presupoziția diferenței dintre scop și mijloc. Așadar, critica violenței înseamnă, în acest prim moment, plasarea ei în raport cu aceste concepte și enunțarea consecințelor relevante în ceea ce privește raportul dintre drep tul pozitiv și cel natural, în special în cazul european al perioadei interbelice. Astfel anunțată, limitarea discuției pare că susține, de asemenea, interpretarea politică a textului. Ana liza unor cazuri precum războiul sau dreptul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la un montaj complicat, de unde, în opinia lui Rapetti, derivă și eteroclitul, structura compozită, sedimentară a picturilor lui Moreau. Acestui ansamblu realizat pe baza laboratorului de creație i se adaugă aluziile, citatele cele mai diverse, o parte menționate anterior. "Acumularea enunțărilor de subiecte posibile, de crochiuri, copii, desene după publicațiile cele mai diverse de relatări de călătorie ilustrate până la planșele obținute din atlasele zoologice studii după modelul viu, amintiri de peisaje servesc unei arte compozite și cu atât mai derutantă cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expresie sunt interzise, fac excepție cele à la Leonardo da Vinci, Michelangelo. De asemenea, sunt acceptate interpretările teogoniilor orientale, însă nu și cele ale raselor galbene, straniu rasism estetic! Acest regulament de ordine interioară nu a fost ținut cu strictețea enunțării sale, el reprezintă, mai degrabă, un program, o opțiune estetică configurând cadrul formal al unei arte simboliste. Salonul rozacrucian a reușit să adune printre expozanți printre cei mai importanți pictori simboliști ai vremii, din Franța și Belgia în special, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de pregătire a elevilor În cursul unei anumite perioade de instruire (la sfârșitul uneia sau mai multe teme, la sfârșit de semestru și la sfârșitul anului școlarStructura lecției de acest itp cuprinde: -instructajul introductiv (comunicarea subiectului și a importanței lucrării, enunțarea obiectivelor și a criteriilor de evaluare, reâmprospătarea și reproducerea de către elevi a cunoștințelor de bazăă; 38 -instructajul curent (executarea lucrării În mod independent de către eleviă; -instructajul de Încheiere (evaluarea activității, concluzii și recomandăriă. Lucrarea de control aleasă trebuie să aibă
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
posibilă numai în raport cu sarcina de conducere existentă, adică din punct de vedere al criteriului ales de noi și impune reprezentarea cu exactitate a parametrilor care trebuie să atingă nivelul necesar în funcție de obiectivul propus. De asemenea, se impune pentru evaluarea corespunzătoare, enunțarea criteriului după care se apreciază caracterul optimizării. Acesta se alege pe baza rezultatelor studierii multilaterale a obiectivului, luând în considerare posibilitățile sale în momentul dat de a se apropia de scopul planului general. În condițiile școlii contemporane, criteriile cele mai
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
pagină întreagă de descrieri"; de aici un alt reper fundamental: "Cu mare băgare de seamă la tot ce se poate suprima cît mai mult". Chiar dacă Ștefan Cazimir crede că "gîndirea lui Caragiale despre artă nu implică demonstrarea ideilor, ci numai enunțarea lor", această demonstrație s-a făcut prin Operă, adică prin chinul creației: "Ce urît să scrii! ce frumos să citești!" Deoarece ca artist, "eu spun ce știu, arăt ce văd, mărturisesc ce cuget à titre de document. Documentele nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
omului. Noțiunea de discurs religios se regăsește în două dintre cele opt accepțiuni enumerate de Daniela Rovența-Frumușani, și anume un discurs poate fi un enunț considerat în accepțiunea sa interactivă: puterea de a acționa asupra interlocutorului, înscrierea în situația de enunțare, obiect al teoriei enunțării și pragmaticii 1. În același timp, nu trebuie neglijată nici ultima dintre definițiile date discursului în general, dar care vizează tocmai faptul că mesajul religios, deși unitar, nu aparține unei singure entități sociale. Această ultimă viziune
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
religios se regăsește în două dintre cele opt accepțiuni enumerate de Daniela Rovența-Frumușani, și anume un discurs poate fi un enunț considerat în accepțiunea sa interactivă: puterea de a acționa asupra interlocutorului, înscrierea în situația de enunțare, obiect al teoriei enunțării și pragmaticii 1. În același timp, nu trebuie neglijată nici ultima dintre definițiile date discursului în general, dar care vizează tocmai faptul că mesajul religios, deși unitar, nu aparține unei singure entități sociale. Această ultimă viziune asupra discursului este aceea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
discursului în general, dar care vizează tocmai faptul că mesajul religios, deși unitar, nu aparține unei singure entități sociale. Această ultimă viziune asupra discursului este aceea de echivalent al textului: enunț scris, produs în cadrul unor instituții care îi determină puternic enunțarea, și înscris într-un interdiscurs 2 strict care fixează mizele istorice, sociale, interculturale etc. Această accepțiune face posibilă prezenta lucrare, în care voi aborda discursul religios în mass-media ca ansamblu al activității Bisericii Ortodoxe comunicate și comunicante în cadrul cultural, politic
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
unor criterii dinainte stabilite. În cadrul fiecărui grup se desemnează, de către elevi, un purtător de cuvânt care se va implica în discuții. Ca timp, activitatea este structurată astfel: patru minute alocate pentru formarea grupelor, anunțarea temei, scopului și obiectivelor urmărite, precum și enunțarea regulilor metodei; șase minute pentru discuții în interiorul grupurilor; se notează ideile considerate interesante; două minute acordate fiecărui purtător de cuvânt pentru a prezenta ideile formulate de grupul său. Evaluarea activității se face prin discuții între conducătorii grupurilor (autoevaluare) sau prin
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
unui același enunț care devine astfel un enunț complex”: „Cine ești tu?” fu cea dintâi cugetare care-i veni în minte. Termenii implicați în relația de incidență sunt enunțuri, cu grade diferite de autonomie, care se articulează în limitele unității enunțării. Primul termen, expresie a unui plan primar al comunicării, element pasiv, constituie baza enunțării și este indispensabil ca atare autonomiei și integrării enunțului complex. Cel de-al doilea termen, factor activ în dezvoltarea relației de incidență, expresie a unui plan
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dintâi cugetare care-i veni în minte. Termenii implicați în relația de incidență sunt enunțuri, cu grade diferite de autonomie, care se articulează în limitele unității enunțării. Primul termen, expresie a unui plan primar al comunicării, element pasiv, constituie baza enunțării și este indispensabil ca atare autonomiei și integrării enunțului complex. Cel de-al doilea termen, factor activ în dezvoltarea relației de incidență, expresie a unui plan secund al comunicării, poate lipsi, fără consecințe asupra enunțului primar. Absența lui determină doar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este chiar acel vrăbete grăsun...”, sau caracterul subordonator al conjuncțiilor căci, că, fiindcă: „Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” Topica fixează caracter de incident enunțului sintactic - expresie a planului enunțării - într-un text lingvistic, organizat în stil direct. „ - Nu mai vrei să taci din gură, cauți ceartă! Zise el.” I. 7 Relația explicativă „Raportul sintactic explicativ a apărut pe terenul limbii române dintr-o structură «inițială» cu raport sintactic de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
realizarea a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin reorganizare și elipsă în locul unei structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare exterioară, care provine din componența sintactică a subordonatei (Profesorii îl consideră / îl cred inteligent., Părinții îl vor / îl doresc medic.). „Complementul predicativ al obiectului, funcție cerută de un centru verbal atributiv, noncopulativ, reprezintă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
schemei stat-societate civilă. Civil Society and the State a făcut distincție între cele trei modalități diferite, dar interdependente, capabile să lămurească distincția, și nu există nici un motiv plauzibil pentru a renunța la această tipologie, cu toate că a trecut atîta timp de la enunțarea ei. Deși aceste trei modalități se suprapun și se complementează reciproc, ele tind să producă tipuri divergente de afirmații și trebuie, deci, lămurite. În următoarele secțiuni, cele trei modalități sînt ilustrate prin noile cercetări publicate în ultimul deceniu. Se va
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de legătură, cuvă electrolitică, electrozi, calculator Resurse procedurale Conversația euristică, problematizarea, observația sistematică, activitatea independentă, experimentarea, demonstrația Etape ale proiectării 1. Reactualizarea Identificarea cunoștințelor utile abordării activităților experimentale planificate Enumerarea și definirea mărimilor fizice ale căror dependențe sunt verificate experimental Enunțarea legilor și a relațiilor supuse verificării 2. Prezentarea situației problemă și formularea temelor de lucru Profesorul prezintă dosarele de lucru ale experimentelor propuse Sunt realizate grupele de elevi, 2 - 3 pentru fiecare situație experimentală Elevii (pe grupe) stabilesc strategia de
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
situație de comunicare specifică, în care se identifică intenția vorbitorului de a transmite un mesaj interlocutorului său. În centrul studierii textului, după Benveniste, apar diferitele moduri de exprimare a mesajului prin utilizarea codului lingvistic cel mai apropriat. Prioritar devine studiul enunțării în cadrul căruia Benveniste propune distincția dintre povestire și discurs. Studiile asupra textului din perspectiva teoriei enunțării încearcă definirea uzurilor din limbaj pe parcursul diverselor tipuri de comunicare în cadrul cărora pozițiile ideologice ale vorbitorilor sînt clar definite. Este momentul constituirii școlii franceze
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
său. În centrul studierii textului, după Benveniste, apar diferitele moduri de exprimare a mesajului prin utilizarea codului lingvistic cel mai apropriat. Prioritar devine studiul enunțării în cadrul căruia Benveniste propune distincția dintre povestire și discurs. Studiile asupra textului din perspectiva teoriei enunțării încearcă definirea uzurilor din limbaj pe parcursul diverselor tipuri de comunicare în cadrul cărora pozițiile ideologice ale vorbitorilor sînt clar definite. Este momentul constituirii școlii franceze de analiză a discursului în cadrul căreia lingvistica apare ca auxiliar al istoriei sau al sociologiei. În
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Mattelart și Y. Stourdzé: [...] Un anumit număr de factori și de evoluții recente ne permite să întrevedem posibilitatea unei noi dezvoltări a studiilor semiologice în domeniul media. Mai întîi, trebuie remarcată o evoluție foarte profundă a teoriei lingvistice în domeniile enunțării, discursivității și pragmaticii (1982, p. 35). Ne propunem abordarea globală a diverselor practici de prefețe, epigrafe sau reclame. Totuși, principala noastră intenție nu a fost să constituim un corpus închis și exhaustiv. Am avut grijă să acoperim mai multe segmente
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
parodie, trebuie avut în vedere un mod special de derivare hipertextuală: transformarea; identificăm parodia cu practicile de transformare non-satirică pentru că ea rescrie textul, schimbînd și deformînd stilul hipotextului: în cazul exemplului nostru, această transformare se aplică chiar asupra modului de enunțare a textului; ea are loc prin comentariul explicit al proprietăților hipotextului (caracteristicile generice ale textului de pe coperta finală a cărții), reflectînd astfel apartenența lor la un alt sistem de valori. Astfel, parodia se manifestă, în mod esențial, prin metalimbajul propriu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
calcul toți parametrii discursivității, este necesar să dispunem de un model capabil să articuleze discursuri și instituții și să descrie "sistemul de raporturi" care, "pentru un anumit discurs, reglementează amplasările instituționalizate ale diverselor poziții pe care le poate ocupa subiectul enunțării" (D. Maingueneau, 1984, p. 154). Unitatea de analiză devenind mai puțin discursul decît "spațiul de schimburi între diferite discursuri" (ibid., p. 11), vom situa discursul în cadrul "formațiunilor discursive" ale lui M. Foucault (1969, pp. 152-154). Pentru a ilustra această perspectivă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
vizează invocarea puterilor și pericolelor, stăpînirea evenimentului aleatoriu, eschivarea grelei și redutabilei materialități (1971, pp.10-11). Prin urmare, la Bahtin "genurile discursului" vor avea o dimensiune socială și vor fi analizate în rețele instituționalizate ale diferitelor grupuri sociale pe care "enunțarea discursivă le presupune și le face posibile", după D. Maingueneau (1984, p. 13). Însă o asemenea analiză depășește mijloacele teoretice ale lingviștilor și ar trebui să facă obiectul unei colaborări între cercetătorii din diferitele sectoare ale științelor umane. De altfel
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ele le pot întreține (analiza comparativă), precum și apartenența lor la anumite formațiuni discursive (discursurile anumitor edituri). 4.2. Cadrul analizei: textul și propoziția Vom pleca de la definiția dată de J.-M. Adam (1989) propoziției: Dintr-un punct de vedere restrîns, enunțarea oricărei propoziții este, în același timp, act de referință (a) (adică o construcție a unei reprezentări discursive, o descriere în sens larg) și act de predicație. Mi se pare că acesta din urmă trebuie observat, pe de o parte, din
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]