726 matches
-
Alcătuiți enunțuri în care: * un verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; * un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. (g) Construiți patru enunțuri care să ilustreze diferența: enunțiativ neexclamativ enunțiativ exclamativ interogativ neexclamativ interogativ exclamativ. Testul nr. 3 Se dă textul: ,,Le-am arătat oamenilor mari capodopera mea și i-am întrebat dacă desenul acesta îi sperie. Desenul meu nu înfățișa o pălărie. Înfățișa un șarpe boa care mistuia un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modelului canonic?; în lingvistica enunțului și pragmatică se constată prezența în interacțiunea și construcția discursivă a unor nespuse recuperabile din co(n)text; în lingvistica cognitivă sau în semantica interpretativă, un conținut este recuperat în raport cu elementele formale, cu o structură enunțiativă, cu o structură textuală etc. Elipsa revine astăzi pe linia de plutire, datorită noilor modele frastice (de exemplu gramatica generativă a lui Chomsky) sau enunțiative (de exemplu Teoria operațiilor enunțiative a lui Culioli). De altfel, în lingvistica textului apare o
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cognitivă sau în semantica interpretativă, un conținut este recuperat în raport cu elementele formale, cu o structură enunțiativă, cu o structură textuală etc. Elipsa revine astăzi pe linia de plutire, datorită noilor modele frastice (de exemplu gramatica generativă a lui Chomsky) sau enunțiative (de exemplu Teoria operațiilor enunțiative a lui Culioli). De altfel, în lingvistica textului apare o nouă definiție, care opune suprimarea frastică elipsei discursive. Ne-a părut deci util un bilanț al contribuțiilor și evoluțiilor cercetării actuale din domeniile gramaticii, lingvisticii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
un conținut este recuperat în raport cu elementele formale, cu o structură enunțiativă, cu o structură textuală etc. Elipsa revine astăzi pe linia de plutire, datorită noilor modele frastice (de exemplu gramatica generativă a lui Chomsky) sau enunțiative (de exemplu Teoria operațiilor enunțiative a lui Culioli). De altfel, în lingvistica textului apare o nouă definiție, care opune suprimarea frastică elipsei discursive. Ne-a părut deci util un bilanț al contribuțiilor și evoluțiilor cercetării actuale din domeniile gramaticii, lingvisticii, stilisticii, retoricii și naratologiei, în raport cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la prezent al lui Chodolenko își propune să atingă o performativitate absolută a unui subiect atotputernic; în schimb, viitorul menține o discontinuitate ireductibilă în raport cu situația de enunțare: enunțătorul își asumă distanța dintre situația sa actuală și situația fantasmată. În contrast cu sistemul enunțiativ pus în scenă de Le Roi des fées intră secvențele pornografice în care un narator invizibil înfățișează actele actorilor la persoana a treia, cu verbele la perfect simplu sau imperfect. Deci nu mai este vorba de fantasme direct exprimate. Faptul
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
perfect simplu sau imperfect. Deci nu mai este vorba de fantasme direct exprimate. Faptul că naratorul și personajul focalizator sunt diferiți prezintă avantaje pentru înfățișarea operațiunilor, dar face exprimarea subiectivității mai indirectă. În cazul acesta, trebuie, întrucâtva, să compenseze distanța enunțiativă prin diverse mijloace. Naratorul dispune a priori de mai multe posibilități: (a) poate să nu privilegieze nici un actor din scenă, circulând printre toți și revenind, în anumite momente, la o poziție de exterioritate; ( b) poate privilegia unul dintre actori; (c
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
avem limbi: SOV (ȘO V3) SVO (ȘO V2) VSO (ȘO V1) OSV (OS V3) OVS (OS V2) VOS (OS V1) Claude Hagège afirmă că, de pildă, topica SVO, ce caracterizează 36% dintre limbile lumii, este naturală, din punct de vedere enunțiativ: tema (S: suport) vs remă (VO: aport de informatie). Această topica apare în limbi dintre cele mai diferite din punct de vedere genealogic: indo-europene (mai puțin cele celtice care au ordinea VSO), chineză, vietnameza, thai, khmer, kiswahili, hausa, yoruba, nahuatl
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
3. Teatru / 85 I.3.1. Universul teatrului concepte operaționale / 92 I.3.2. Strategii teatrale / 102 Partea a II-a. Tehnici discursive valorificabile în comunicare / 113 II.1. Componenta locutorială interogativă a actului comunicativ / 114 II.2. Componenta locutorială enunțiativă a actului comunicativ / 127 II.3. Componenta interlocutorială a actului comunicativ / 149 Partea a III-a. Tehnici teatrale valorificabile în comunicare / 167 III.1. Tehnici ale instanței locutoriale reperabile în comunicare/ comunicarea-teatru / 169 III.1.1. Tehnici teatrale verbale / 171
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să spun?) și problematica stilului verbal (alegerea anumitor cuvinte din sistemul limbii, în detrimentul altora; explicarea unora dintre elementele lexicale, când este cazul; folosirea unor elemente ludice jocuri de cuvinte, glume etc.; utilizarea sau nu a construcțiilor eliptice; accent pus pe enunțiativ sau, dimpotrivă, pe interogativ, pe neexclamativ sau pe exclamativ; repetarea ideilor principale; folosirea citatelor/a exemplelor personale, în funcție de context etc.), paraverbal (tonul general al discursului, intonația, pauzele semnificative, cuvintele de umplutură ăăă, îîî, timbrul, ritmul vorbirii, intensitatea vocii etc.) și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Toate aceste operații implică atât locutorul, cât și interlocutorul care, prin prezența lor într-o situație de comunicare, dau dinamica actului comunicativ; de aici și direcțiile avute în vedere în secțiunea de față a lucrării: (a) componenta locutorială (interogativă, respectiv enunțiativă) a actului comunicativ; și (b) componenta interlocutorială a actului comunicativ. II.1. Componenta locutorială interogativă a actului comunicativ De cele mai multe ori, un act comunicativ începe cu o întrebare, fie ea și implicită, nespusă/neadresată interlocutorului. În derularea efectivă a schimbului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
valențelor comunicării prin imagine (cf. Enăchescu, 2008, pp. 43-45; Bayon & Mignot, 2000, p. 171 ș.u. etc.): o întrebare poate fi adresată printr-o simplă privire și un gest indicativ către o fotografie/imagine/schemă etc. II.2. Componenta locutorială enunțiativă a actului comunicativ Actul comunicativ implică, în diferitele sale componente, nu doar solicitare de informații (ca în accepțiunea avută în vedere în II.1.), ci și transmitere de informații sub varii forme: comunicare a unor constatări, comunicare de informații și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
împărtășește emitentul, recte jurnalistul Eminescu; cea de-a doua premisă este aceea că semiotica, favorizând valorizarea contextului de comunicare, cu numeroasele și variatele lui dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adăugând fațete noi, care îmbogățesc/clarifică semnificația), permite configurarea unei viziuni complexe asupra publicisticii eminesciene, oferind, implicit, o nouă grilă de lectură articolelor publicate de poet în presa vremii. În acest sens, am considerat imperios un proces de re-contextualizare a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unui enunț lingvistic: o componentă lingvistică propriu-zis spusă și o componentă retorică 118. Componenta lingvistică asigură un înțeles "literal" enunțurilor, iar componenta retorică "interpretează" enunțul, integrându-l unei situații de comunicare precise. În alți termeni, sensul este definit în afara cadrului enunțiativ, iar semnificația se construiește în cadrul circumstanțelor de comunicare care fundamentează un discurs. Nu putem vorbi de semnificație decât în cadrul unui act de comunicare efectiv, care actualizează potențialul semantic al structurilor lingvistice utilizate. Abordările semantice ale limbajului politic înregistrează de-a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o întoarcere reflexivă asupra relațiilor dintre semnele verbale și utilizatori, în cadrul procesului de comunicare. Abordarea pragmatică aduce în atenția cercetătorilor limbajului aspecte precum: caracterul activ al limbajului; reflexivitatea fundamentală a acestuia (limbajul se referă la lume, arătându-și propria activitate enunțiativă); natura interacțională a limbajului (a spune înseamnă în primul rând a spune pentru altul); rolul contextului în interpretarea enunțurilor; dimensiunea normativă a manifestării discursive (fiecare act discursiv este guvernat de reguli care-i asigură eficiența). În vreme ce semantica studiază corelațiile forme
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politică, limbajul politic are ca scop legitimarea actelor desfășurate de emitentul politic. Prin analiza și descrierea parametrilor contextuali, cu numeroasele și variatele lor dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, iar informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adaugă fațete noi, care îmbogățesc/ clarifică semnificația), abordarea semiotică favorizează formarea unei viziuni complexe asupra fenomenelor discursive din spațiul politic. Capitolul 3 Publicistica eminesciană în orizontul receptării Suntem, cu toate străduințele și pretențiile, abia la începutul înțelegerii fenomenului Eminescu. (Nicolae
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind correct semnele ortografice și de punctuație; - propoziții simple și dezvoltate; propoziție principală și prepoziție secundară; fraza formată din propoziții principale și propoziții secundare; propoziția afirmativă și propoziția negativă; propoziția enunțiativă și propoziția interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă și prin juxtapunere) și prin subordonare; - dezvoltarea unei propoziții simple; - relații și funcții sintactice; - propoziția principală și propoziția secundară; fraza; - înlănțuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dispozitive comunicaționale / 98 7. Scena enunțării / 101 1. Cele trei scene / 101 2. Scenografia / 103 3. Scene validate / 108 8. Ethosul / 113 1. Cîteva texte publicitare / 113 2. Garant și întruchipare / 116 3. Ethos și scenă generică / 120 9. Ambreierea enunțiativă / 125 1. Reflexivitatea enunțiativă / 125 2. Ambreiere și ambreiori / 129 3. Trei tipuri de reperaje / 133 10. Plan ambreiat și plan non-ambreiat / 135 1. Două tipuri de enunțare / 135 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect / 138 3. Două sisteme de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Scena enunțării / 101 1. Cele trei scene / 101 2. Scenografia / 103 3. Scene validate / 108 8. Ethosul / 113 1. Cîteva texte publicitare / 113 2. Garant și întruchipare / 116 3. Ethos și scenă generică / 120 9. Ambreierea enunțiativă / 125 1. Reflexivitatea enunțiativă / 125 2. Ambreiere și ambreiori / 129 3. Trei tipuri de reperaje / 133 10. Plan ambreiat și plan non-ambreiat / 135 1. Două tipuri de enunțare / 135 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect / 138 3. Două sisteme de enunțare / 143 11. Utilizarea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
le asocieze într-o strînsă legătură. Un text publicitar, de exemplu, nu este studiat numai ca o structură textuală, ca o înlănțuire coerentă de semne verbale, nici exclusiv ca o componentă a unei strategii de marketing, ci ca o activitate enunțiativă raportată la un gen discursiv: originea sa socială, canalul prin care este transmis (oral, scris, televizat), tipul de difuzare pe care îl implică etc. nu pot fi separate de modul în care este organizat textul. Un cercetător în analiza discursului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care le mobilizăm atunci cînd îl înțelegem. Pentru a interpreta ceea ce se găsește pe plăcuță, trebuie să începem prin a o considera o secvență de semne, mai precis o secvență verbală, un enunț. Aceasta înseamnă că îi atribuim o sursă enunțiativă, în ocurența dată un subiect care ar avea intenția de a transmite un anumit sens unui destinatar. Condițiile materiale de prezentare joacă un rol esențial pentru ca enunțul să primească acest statut. Să presupunem că în locul unei plăcuțe sobre din plastic
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
celei de-a doua tăblițe conține mărci de timp și de persoană, precum și determinantul demonstrativ "această". Vom reveni asupra problemei mărcilor de persoană (vezi cap. 9). Prezentul are aici o valoare "deictică", adică nu poate fi interpretat decît în raport cu situația enunțiativă particulară din care face parte. Cunoștințele noastre generale ne permit să atribuim o durată variabilă prezentului; în enunțurile următoare: (1) Mi-e puțin frig. (2) Maria este deprimată. (3) Îi împrumutăm o carte lui Pierre. prezentul are o durată foarte
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Încă o dată, o simplă cunoaștere a gramaticii și a lexicului limbii franceze nu este suficientă pentru a permite interpretarea corectă a acestui enunț. Demonstrativul "aceasta" posedă și el o valoare "deictică" (vezi cap. 9), referentul său se schimbă în funcție de situația enunțiativă în care apare: "aceasta" desemnează un obiect care este presupus a fi accesibil în spațiul fizic al enunțării sale. Majoritatea enunțurilor posedă astfel mărci care le ancorează direct în situația enunțiativă: "această încăpere", "aici" sau "ieri", desinențele timpurilor verbale, "eu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vezi cap. 9), referentul său se schimbă în funcție de situația enunțiativă în care apare: "aceasta" desemnează un obiect care este presupus a fi accesibil în spațiul fizic al enunțării sale. Majoritatea enunțurilor posedă astfel mărci care le ancorează direct în situația enunțiativă: "această încăpere", "aici" sau "ieri", desinențele timpurilor verbale, "eu" sau "tu" nu pot fi interpretate decît dacă știm cui, unde și cînd este spus enunțul. Chiar și enunțurile lipsite de acest tip de mărci implică de fapt o trimitere la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dintr-un anume loc. De fapt, în cazul analizei discursului, asemenea unități nu pot fi separate de genurile discursive pe care le mobilizează, precum și de maniera în care o fac (vezi infra, cap. 6). 3. Tipologii lingvistice și discursive Tipologiile enunțiative Nu am abordat pînă acum un tip de clasificare mai puțin cunoscut, fondat pe proprietățile lingvistice, mai precis, pe cele enunțiative. La baza lui se află opoziția stabilită de lingvistul francez Emile Benveniste între "discurs" și "istorie" (sau "povestire") asupra
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
le mobilizează, precum și de maniera în care o fac (vezi infra, cap. 6). 3. Tipologii lingvistice și discursive Tipologiile enunțiative Nu am abordat pînă acum un tip de clasificare mai puțin cunoscut, fondat pe proprietățile lingvistice, mai precis, pe cele enunțiative. La baza lui se află opoziția stabilită de lingvistul francez Emile Benveniste între "discurs" și "istorie" (sau "povestire") asupra căreia vom reveni în capitolul 10. Pentru a da un exemplu caricatural, această împărțire permite să opunem un proverb unei conversații
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]