841 matches
-
nevoie de amândouă, iar jurnalismul are sarcina redutabilă de a găsi distanța potrivită între cei doi poli opuși la care s-ar nega pe sine117. Dacă transmisia se fixează pe eveniment, la cald, ea devine comunicare brută, transmitere de afecte epidemice, emoție în stare pură, cu un puternic coeficient consensual. Dacă se desprinde, pentru a face o relatare sau o analiză la rece, în decalaj sau în "diferanța" derridiană, se transformă în editorial sau în predică. Situația de criză incită pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prezente, formularea unui diagnostic și aprecierea evoluției sale (prognostic) sub indicația terapeutică stabilită. Însă trebuie precizat de la bun început că devierile de conduită constituite ca simptom în diversele suferințe clinice cu etiologie și mecanisme foarte diferite (epilepsie, oligofrenie, demență, encefalită epidemică, debut de schizofrenie) nu prezintă decât o importanță cu totul minoră pentru lucrarea de față. 2.4.1.Devieri de conduită particularizate pe etape de vârstă și după semnificația lor socială a.La vârsta preșcolară multe dintre modificările de conduita
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Ed. Medicală, 1990 9. Șorodoc Laurentiu sub red.,Toxicologie clinica de urgenta, vol.2, Intoxicații nemedicamentoase (autori: Laurentiu Sorodoc, Catalina Lionte, Ovidiu Petris, Victorița Șorodoc), Editura Junimea Iasi, colectia Esculap, 2009 10. Swartz RD, Millman RP, Billi JE et al. Epidemic methanol poisoning: clinical and biochemical analysis of a recent episode. Medicine 1981;60:373-382 11. Voicu V.A. - Toxicologie clinică, Ed. Albatros, 1997 12. Voicu V.A., Macovei R., Mivlea L. - Ghid de toxicologie clinică, Ed. Medicală Amaltea, 1999 129
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
nu trebuie operat împotriva voinței sale, deoarece prin mecanisme de autosugestie poate contribui psihogen la înrăutățirea stării sale. Medicul contribuie și el la “fondul” de anxietate (de obicei, disimulată bine). De exemplu: teama de contagiune - în cazul bolilor infecțioase și epidemice; “teama de bolnav”, teama psihiatrului de actele agresive ale psihoticilor, demenților; teama medicului - bărbat de “fixare” afectivă a unei bolnave. La acestea se adaugă temerile și anxietățile medicului legate de eficacitatea actului medical: teama de “eroarea medicală” în diagnostic și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
htm. Baenninger, R. (1991), Targets of violence and agression, North-Holland, Amsterdam Cherniss, C.; Goleman, D. (2001), The Emotionally Intelligent Workplace, cap. 2, 3, HYPERLINK "http://www.eiconsortium.org" www.eiconsortium.org. Davenport, N., „Emotional abuse în the workplace: a silent epidemic?”, HYPERLINK "http://www.mobbing-usa.com" www.mobbing-usa.com. Dunn, S. (2002), „Mobbing în the workplace: has this happened to you?”, HYPERLINK "http://www.selfgrowth.com" www.selfgrowth.com. Einarsen, S. (1999), The nature and causes of bullying at work, International
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
HR Business Consulting HYPERLINK "http://www.mobbing-usa.com" www.mobbing-usa.com. D. Olweus, „Victimization among school children”, în R. Baenninger (edit), Targets of Violence and Agression, North-Holland, Amsterdam, 1991, pp. 45-102. Noa Davenport, „Emotional abuse in the workplace: a silent epidemic?”, HYPERLINK "http://www.mobbing-usa.com" www.mobbing-usa.com. Heinz Leymann, „Mobbing - its course over time”, în The Mobbing Encyclopaedia, HYPERLINK "http://www.leymann.se" www.leymann.se, 1996. Richard S. Lazarus, „Psychological stress in the workplace”, în P. Perewe (edit
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ar oferi controlul oricărei porțiuni din teritoriul cubanez vreunei puteri străine. Cuba nu trebuia să contracteze datorii publice care nu puteau fi acoperite din veniturile sale obișnuite. Trebuia să asigure salubrizarea orașelor sale cu scopul de a preveni reapariția bolilor epidemice și infecțioase. și trebuia să vândă sau să închirieze Statelor Unite pământurile necesare pentru aprovizionarea navelor cu cărbune sau pentru baze maritime în locuri care trebuiau hotărâte împreună cu președintele Statelor Unite. Aceste prevederi restrângeau într-un grad neobișnuit libertatea guvernului cubanez în
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
valențele nutritive ale celei din zilele noastre. Nu ne referim aici la durata medie de viață și nici la mediana vârstelor, sau speranța de viață la naștere, aspecte demografice influențate decisiv de mortalitatea infantilă, morbiditatea prin boli infecțioase (endemice și epidemice), conflictele armate frecvente care decimau populația bărbătească și, nu rareori, amenințau direct sau indirect existența populației civile, ci la indivizii care reușeau să depășească asemenea evenimente. Pentru că, dincolo de patologia carențială pe care o alimentație necorespunzătoare o provoacă, acest tip de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
măsuri În ceea ce privește problematica socială a familiilor din mediul urban, dar și la inițierea primelor măsuri pentru sistematizarea orașelor, igienizarea lor, primele măsuri privind amplasarea zonelor industriale, precum și legi stricte privind circulația și distribuția resurselor. Boli ca: difteria, variola, scarlatina, hepatita epidemică, epidemiile hidrice, tuberculoza, parazitozele, decimau efectiv populația de la periferia orașelor, pentru că orașul devenise În scurt timp și În ansamblul său un risc major pentru fiecare locuitor al său și În același timp o sursă de poluare continuă a mediului Înconjurător
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
populația mondială a ajuns să crească cu aproximativ 80 milioane pe an, ceea ce Înseamnă că un miliard se realizează În 13-15 ani. Cauzele revoluției demografice Odată cu modernizarea societății umane (mijloce de subzistență satisfăcătoare, condiții igienice de viață și stăpânirea bolilor epidemice prin mijloace medicale și sanitare) având ca fundament progresul tehnico-științific, sub aspect demografic populatia, cel puțin În unele zone unde acest proces era mai evident, suferă o serie de modificări Îndeobște cunoscute sub denumirea de tranziție demografică sau revoluție demografică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de nivelul resurselor. Determinante sub acest aspect erau: calitatea solului, tipurile de așezări umane și nivelul de dezvoltare a acestora. Densitatea populației, la rândul ei, influența migrarea populației În căutarea oportunităților de subzistență, dar În același timp favoriza și exploziile epidemice care nu rareori decimau populații Întregi. Așa se face că istoria Europei de pildă a cunoscut repetate valuri migratorii, Începând cu migrația germanică spre est (În a doua jumătate a mileniului I și prima jumătate a mileniului al II-lea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
s-a menținut constant crescută. Al doilea factor limitativ al evoluției demografice au fost bolile infecțioase, implicate În ⅔ până la ¾ din cauzele de deces. Holera, ciuma, tuberculoza, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, enteritele infecțioase, erau boli comune, iar În explozii epidemice devastau colectivități Întregi. Este suficient să amintim epidemia de ciumă de la 1238 care a decimat ⅓ din populația Europei pentru a ilustra efectul dezastruos al infecțiilor cu extindere În masă asupra evoluției demografice. Pe bună dreptate, În opinia multor demografi, acești
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau subdezvoltate. Ceea ce a contribuit decisiv la apariția și derularea revoluției demografice a fost scăderea presiunii factorilor coercitivi: În special diminuarea până la dispariție a crizelor de subzistență, Îmbunătățirea standardului sănătății publice și controlul bolilor infecțioase, Îndeosebi a celor cu potențial epidemic, fapt ce a permis schimbarea cadrului epidemiologic În existența colectivităților. Toate acestea au avut loc concomitent cu expansiunea industrială, ca rezultat al progreselor tehnice și științifice care au precedat-o și au susținut-o. Se asociază aici și facilitățile moderne
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu o anumită constanță, iar mortalitatea infantilă la o populație dată este predictibilă funcție de acești factori, de-a lungul timpului istoric au operat și alți factori, cu impact adeseori dezastruos, cum ar fi: contextul epidemiologic; În care infecțiile cu caracter epidemic și parazitozele erau devastatoare; clima; care făcea ca mortalitatea celor născuți iarna să fie mai mare; industrializarea și urbanizarea, care În primă fază a făcut ca mortalitatea infantilă să fie de două sau chiar de trei ori mai mare În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
publică, cu rezultate care aveau să prindă contur În secolul al XX-lea. Desigur În perioada În care a trăit Eminescu, organizarea asistenței medicale abia se Înfiripa și apărea ca o necesitate având În vedere impactul bolilor endemice și izbucnirile epidemice care decimau populații Întregi. Precaritatea stării de sănătate se simțea cel mai dramatic În mediul rural care nu-și schimbase stilul de viață de mai bine de cinci sute de ani. Primele considerații pe care Eminescu le face sunt publicate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
exact invers, de unde și sporul lor natural pozitiv. Cauzele principale a sporului negativ În opinia analistului Eminescu pleacă de la risipa de muncă cu foloase reduse, ce duce la epuizarea fizică și uzura biologică a autohtonilor, până la bolile endemice și izbucnirile epidemice care decimează populația. Boli ca pelagra (carența În vitamina PP), intoxicația palustră (malaria sau frigurile de baltă), angina (difteria) și vărsatul (variola) sunt datorate „influenței pernicioase asupra sănătății populației pe care o prezintă mlaștinile, locuințele insalubre și neaerate, hrana proastă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cere Înființarea, că poporul sărăcește prin risipa de muncă cu totul disproporționată cu foloasele ce le poate culege din aceste inovațiuni. A fost dar natural ca În urma acestei extenuații de putere multe rele (boli n.n.) endemice și altele de caracter epidemic să decimeze populațiunile.....” Prudența eminesciană este și mai evidentă când spune „nepotrivite vor fi fost pentru noi Înaintatele forme ale civilizațiunii pripite introduse ca o plantă exotică pe pământul nostru, dar cu Încetul cultura se va aclimatiza și din cosmopolită
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
regulă la limita subzistenței și În condiții igienice precare. Se adaugă la acestea poluarea, Întrucât centrele urbane sunt și centre industriale. Toate acestea fac ca unele boli sociale, cum ar fi tuberculoza, dar și alte boli cu caracter endemic sau epidemic (hepatita epidemică, epidemiile hidrice, febra tifoidă) să fie frecvente și chiar În creștere. Se realizează astfel o adevărată patologie a sărăciei. 2. Mediul rural - viața În mediul nostru rural are Încă un caracter tradițional arhaic, gospodăria țărănească păstrându-și În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
limita subzistenței și În condiții igienice precare. Se adaugă la acestea poluarea, Întrucât centrele urbane sunt și centre industriale. Toate acestea fac ca unele boli sociale, cum ar fi tuberculoza, dar și alte boli cu caracter endemic sau epidemic (hepatita epidemică, epidemiile hidrice, febra tifoidă) să fie frecvente și chiar În creștere. Se realizează astfel o adevărată patologie a sărăciei. 2. Mediul rural - viața În mediul nostru rural are Încă un caracter tradițional arhaic, gospodăria țărănească păstrându-și În bună măsură
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rurale constă În principal În lipsa condițiilor minime de sanitație cum ar fi: alimentarea cu apă, canalizarea, ca și lipsa unor condiții sanitare minime În habitatul familial. De aici riscul crescut pentru zoonoze, parazitoze, unele boli digestive cu caracter endemic sau epidemic etc. 3. Mediul familial de viață - cu referire la Împrejurimea imediată, la cadrul familial - este considerat ca un ansamblu de condiții fizice, biologice și sociale la care copilul trebuie să se adapteze. Aici nu trebuie uitat că omul face parte
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cere Înființarea, că poporul sărăcește prin risipa de muncă cu totul disproporționată cu foloasele ce le poate culege din aceste inovațiuni. A fost dar natural ca În urma acestei extenuații de putere multe rele (boli n.n.) endemice și altele de caracter epidemic să decimeze populațiunile” și Încheia “nu numai reforma legilor agrare e necesară pentru ridicarea stării igienice și materiale a cultivatorilor, ci o serie de măsuri bine și Înțelept chibzuite care să ție seama de toate neajunsurile populațiunii”. Iată de ce este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
procurate În orice cantitate la bazarul din Lahore. Lunga mea ședere În „ținutul celor cinci râuri”41 mi-a oferit ocazia de a mă familiariza nu numai cu țara și produsele sale, ci și cu bolile de natură endemică și epidemică; cu substanțele sale medicinale, dar și cu denumirile indigene ale maladiilor și medicamentelor. Toate acestea sunt mai puțin cunoscute medicilor englezi decât celor din provinciile mai joase ale Indiei, acea zonă a Hindustanului fiind recent cucerită. Cu scopul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
et vis medicatrix naturae) poate merge mână-n mână cu asistența medicală, deși nu cunoaștem modalitățile prin care se realizează aceasta; de asemenea, nu știm mai nimic nici despre formarea și instaurarea treptată a unei boli, fie ea de natură epidemică sau endemică. Cunoaștem noi, oare, natura magnetismului mineral sau animal? Dar electricitatea, atracția sau respingerea? Cine ar putea spune cum se formează aeroliții În păturile superioare ale atmosferei? Cartea naturii stă deschisă dinaintea noastră, dar cine o poate descifra? Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
zilnic, la Lahoretc " În 1845, mai mult de 800 de morți de holeră zilnic, la Lahore" La puțin timp după moartea lui Ranjit Singh, În 1840260, am Început un experiment după acest nou principiu; iar cinci ani mai târziu, holera epidemică făcea ravagii În Lahore. A Înaintat Încet dinspre Orientul Mijlociu 261, sau Turkestan, prin Kabul și Peshawar, așa cum am aflat din Delhi Gazette, În care se afirma că holera se Îndreaptă spre Indiile Orientale 262. Am fost astfel suficient atenționat Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
h). 100. Înclinăm să credem că e vorba despre Andrew Jukes, aflat În misiune oficială pe lângă șah, care era Însoțit de James Baillie Fraser (fratele rezidentului britanic de la Delhi), cf. B. Le Calloc’h, Csoma de Kőrös V. 101. Valurile epidemice de holeră erau curente În zonă. La Șiraz, va muri de holeră În 1821 James-Claudius Rich, reprezentantul East India Company la Bagdad, apoi Sir Robert Ker Porter și toată suita sa. 102. Toți călătorii care au avut ocazia sau erau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]